Studenți

Închiderea universităților, ca mijloc de reducere a cheltuielilor: Va fi și mai rău

537
(reînnoit 15:47 28.05.2020)
Ministerul Educației a anunțat, și nu doar că a anunțat, dar chiar a întreprins primele acțiuni în vederea reducerii numărului de universități din Republica Moldova.

Chiar dacă responsabilii din cadrul Ministerului Educației nu folosesc termenul "reducere a numărului universităților", ci îi spun "raționalizare a rețelei de universități publice din țară cu scopul de a eficientiza cheltuielile publice și de a crește calitatea studiilor" sau "fuziunea prin absorbție de către o universitate cu programe similare a altor instituții de învățământ superior cu un număr mic de studenți și aceleași programe", esența este aceeași: închiderea unor universități mici cu perspectiva ca angajații acestora și studenții să fie încadrați în universitățile mai mari.

Așa cum am spus mai sus, procesul anunțat de Ministerul Educației a și început. Ieri, ministrul Educației, Culturii și Cercetării, Igor Șarov, a avut o întrevedere cu rectorul Institutului de Relații Internaționale din Moldova, Valentin Beniuc, și  rectorul Universității de Stat „Dimitrie Cantemir”, Aurelia Hanganu, pe care i-a informat despre lansarea procesului de fuzionare (prin absorbție) a celor două instituții de învățământ superior cu Universitatea de Stat din Moldova și despre pașii care urmează să-i întreprindă.

Din câte a fost anunțat și am înțeles noi, procesul inițiat de autorități are două scopuri de bază.

Primul: "Eeficientizarea cheltuielilor publice" pentru învățământul universitar. Cel puțin asta a menționat Ministerul Educației în comunicatul de presă care anunța acest proces. Al doilea: crește calitatea studiilor.

Mai menționăm aici că procesul de închidere a unor universități și absorbirea lor de către altele a demarat la câteva zile după ce premierul Ion Chicu a lansat într-o postare pe Facebook imperativul reformei educației, în care este vizat iar aspectul financiar și cel al calității studiilor în universități.  

Vom reproduce exact ceea ce a spus Chicu pentru ca mai jos să încercăm să înțelegem ce vor să facă autoritățile în domeniul învățământului universitar.

"Reforma educației, în special, învățământul profesional-tehnic și cel universitar. Trebuie de redirecționat către colegii și școli profesional-tehnice o parte din banii enormi pe care statul îi cheltuie pentru întreținerea zecilor de universități. Care, în ultimii 15-20 de ani, s-au transformat în adevărate feude, stăpânite de purtători nemuritori de eșarfe colorate cameleonic. Cel mai grav nu este irosirea banilor publici de către aceștia, dar mutilarea sorții tinerilor, care, în loc să obțină studii calitative în universități, le pierd și pe acele din liceu. Avem pregătit împreună cu BM și FMI Conceptul și al acestei reforme. În țară trebuie să rămână un număr optimal de universități (publice) – nu mai multe, decât au fost până în 1991", a scris premierul Ion Chicu pe Facebook.

Așa cum am spus mai sus, procesul demarat de autorități are două scopuri: reducerea cheltuielilor pentru învățământul universitar și creșterea calității studiilor în acest domeniu.

Dacă în cazul realizării primului obiectiv - reducerea cheltuielilor - mecanismul utilizat de autorități este clar – închiderea unor universități, de fapt, a tuturor celor care au fost înființate după 1991, atunci în cazul celui de-al doilea - creșterea calității studiilor universitare - guvernanții nu precizează cum vor să realizeze acest obiectiv. Refuzăm să credem că ei au speranța că eficientiza cheltuielile publice va conduce la creșterea calităților studiilor, asta ar fi nu doar o naivitate, ci chiar o mare greșeală.

Închiderea unor universități – o jumătate de măsură

Premierul Ion Chicu are dreptate atunci când afirmă că sunt multe universități în care tinerii nu învață nimic, ci sunt de-a dreptul, nu formați, ci deformați. De fapt, ei acolo învață un singur lucru, unul extrem de grav, care a adus mari probleme societății noastre: că orice poate fi cumpărat, chiar și studiile, că pentru a obține o diplomă nu este neapărat să muncești, să înveți – mult mai simplu este să dai bani, să o cumperi. Asta este perfect adevărat.

Problema este că acest fenomen, care este produsul ideologiei liberale - dominante și chiar oficiale, nu doar la noi, ci în întreaga Europă și în mai toată lumea, a afectat nu doar universitățile care au fost înființate după 1991, ci, într-o măsură mai mare sau mai mică, pe toate.

Respectiv, închiderea unora dintre universitățile din Moldova nu este neapărat o soluție. Mai degrabă ar fi fost o soluție și ar fi fost cea mai bună soluție ridicarea calității, nivelului studiilor în toate universitățile care există astăzi în Moldova, dacă acest lucru este cumva posibil.

Studenți, instituții superioare de învățământ
© Sputnik / Александр Кряжев

Eu nu vreau să afirm că decizia luată de autorități de a închide universitățile înființate după 1991 este o greșeală. Dimpotrivă, poate fi un pas important în reforma învățământului universitar, dacă autoritățile vor merge consecvent și până la capăt pe această cale. Dar asta ar însemna că universitățile care nu vor fi închise trebuie să devină cu adevărat universități, iar absolvenții lor adevărați specialiști în domeniu, niște intelectuali adevărați, nu doar posesori de diplome care li s-au dat doar cu prețul achitării unor taxe (de către părinții lor) și a timpului pierdut în zadar în respectivele instituții.

De ce de la an la an, avem tot mai puțini studenți

Un alt aspect extrem de important care mie mi se pare că autoritățile îl neglijează este cel ce ține de numărul în descreștere a studenților de la an la an. De dragul adevărului trebuie să menționăm că, în ultima perioadă, numărul de studenți s-a redus de peste două ori: de la 128 de mii în anul de studii 2006-2007, la 60 de mii în anul de studii 2018-2019.

Impresia mea este că Ministerul Educației justifică reducerea numărului mare de instituții publice de învățământ superior prin numărul în descreștere a studenților. Adică, dacă avem studenți mai puțini, să avem și universități mai puține. Această abordare ar fi corectă dacă reducerea numărului studenților ar fi determinată, să zicem, doar de niște factori obiectivi, cum ar fi de scăderea natalității și a emigrării în masă a moldovenilor, inclusiv a celor care sunt la vârsta în care emerg la universitate.  

Problema este că numărul în descreștere a studenților este determinat în mare măsură și de faptul că universitățile din Moldova nu rezistă concurenței celor de peste hotare.

Universitățile din Moldova nu rezistă concurenței celor de peste hotare

Scăderea numărului studenților atestă faptul că astăzi Republica Moldova se află într-o situație extrem de proastă. Asta înseamnă că natalitatea are în continuare un trend accentuat negativ, că oamenii continuă să plece masiv peste hotare pentru a se stabili cu traiul acolo, nu doar pentru a munci, pentru a câștiga un ban.

Mai grav este că, în ultima perioadă, mulți tineri pleacă la studii peste hotare dat fiind că acolo calitatea studiilor este mult mai înaltă. Odată ce obținerea studiilor a devenit o chestie costisitoare, care necesită și un considerabil efort financiar, nu doar intelectual, de ce să-ți rozi fundul pantalonilor într-o universitatea din Republica Moldova, obținând niște cunoștințe precare și să ai și niște șanse îndoielnice de a te angaja la muncă cu aceste studii? Este logic că tinerii moldoveni preferă să meargă să învețe în universitățile din România, în primul rând, pentru că este foarte aproape și unde au un șir de avantaje, dar și din Rusia, Italia, Franța, Marea Britanie, Olanda. Din păcate, universitățile de la noi nu rezistă concurenții celor de acolo.

Temerea mea este că doar închiderea unor universități fără creșterea calității studiilor în cele care vor continua să activeze va genera probleme și mai mari, mult mai grave în anii următori.

Prima consecință nefastă a închiderii unor universități va fi faptul că numărul tinerilor care vor merge să facă studii peste hotare va crește și mai mult. Asta înseamnă că va crește și numărul celor care vor rămâne să muncească și să locuiască peste hotare după absolvirea facultății.

Profesorii universitari părăsesc masiv universitățile și, în curând, vor părăsi și țara

A doua consecință gravă a faptului că unele universități vor fi închise este că vor pleca peste hotare nu doar tinerii care vor să-și facă studiile, dar și mulți dintre profesorii universitari care vor rămâne fără locul lor de muncă. Și mulți vor rămâne fără acest loc de muncă pentru că nu vor putea fi reangajați toți în instituțiile care vor absorbi universitățile închise. Dacă se va proceda astfel, atunci chiar nu mai înțeleg care este rostul acestei reforme. S-ar părea că disponibilizarea profesorilor ar fi o problemă minoră, dar eu sunt sigur că este una extrem de gravă. Și asta pentru că va avea loc un nou val de emigrare a materiei cenușii.

Chiar dacă am avea să le reproșăm multe lucruri unor reprezentanți ai acestei categorii sociale și profesionale, totuși, profesorimea este una dintre cele mai instruite și culte categorii din Republica Moldova. Și iată că există pericolul real să rămânem și fără această categorie profesională, așa cum am rămas, spre exemplul, fără ingineri. 

Trebuie să mai adăugăm că, dacă profesorii universitari sau o bună parte a loc vor rămâne fără locuri de muncă și își vor lua lumea-n cap plecând peste hotare, cu ei vor merge și membrii familiilor din care ei fac parte, adică iarăși copiii.

De fapt, angajații din universități deja pleacă masiv din domeniu. Potrivit unui raport mai vechi al BNS, în 2018, în instituțiile de învățământ superior și-au desfășurat activitatea 4,5 mii de persoane (personal de bază), cu 6,1% mai puțin comparativ cu anul de studii 2017-2018. Și asta în condițiile atunci nu avea loc închiderea universităților în lanț, proces care a demarat acum.

Economisirea banilor publici nu poate fi ținta unei reforme în domeniul învățământului universitar

Eu admit și, mai ales, sper că reforma învățământului universitar, dacă este cu adevărat o reformă, demarată de autorități nu presupune doar reducerea mecanică a numărului universităților în scopul reducerii cheltuielilor publice. Aceasta ar trăda o abordare mercantilistă, perfect liberală, care are drept consecință dezintegrarea și ruinarea definitivă a societății noastre. Asta ar însemna repetarea experienței triste din sistemul ocrotirii sănătății, când ani la rând s-au închis spitalele de ne-am pomenit astăzi, în plină pandemie, în situația critică în care suntem.

Dacă autoritățile vor să demareze o reformă în învățământul universitar, trebuie să se ghideze de faptul că scopul acesteia nu trebuie să fie economisirea banilor publici sau profitul, ci binele comun, binele întregii societăți – educarea și instruirea elitelor, care astăzi practic ne lipsesc. Iar reducerea mecanică a numărului universităților nu are cum să atingă acest țel.   

Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu cea a redacției Sputnik Moldova.

537
Tagurile:
Universități, închidere
Submarinul proiectului 949A ”Antey”

Ce face submarinul nuclear rusesc de clasa „Antey” în Marea Baltică

123
De ce submarin nuclear rusesc „Oriol” se află în Marea Baltică și de ce manevrele lui au provocat îngrijorări din partea militarilor și experților suedezi – iată cum explică observatorul militar Alexandr Hrolenko.

Postul de televiziune suedez SVT bate alarma: în Marea Baltică a intrat submarinul nuclear de clasa “Antey”, capabil să poarte rachete de croazieră cu rază medie de acțiune și torpede cu focoase nucleare, “care depășesc de zece ori bomba ce a șters de pe fața pământului Hiroshima”.

Experții locali califică aceste acțiuni ale Rusiei drept o demonstrație de forță. Faptul că este vorba de participarea vasului la o paradă de Ziua Forțelor Navale ale Rusiei, planificată cu mult timp înainte, militarii și specialiștii scandinavi l-au trecut cu vederea.

Șeful secției de analize a Institutului suedez pentru  Studii de Apărare, Niklas Granhol, a presupus că în următoarele câteva săptămâni vor avea loc niște exerciții militare ale Forțelor Navale ale Rusiei. În același timp, el menționează că submarinul de 150 de metri, cu două reactoare nucleare, e prea mare și prea periculos pentru Baltica. Submarinele diesel ale Suediei, cu o lungime de 60 de metri, sunt net inferioare. Expertul militar concluzionează: “Antey” este o demonstrație de forță a Rusiei.

Publicația de limba rusă “justnu.ru” citează opinia unui alt specialist, consilierul pentru securitate Joakim von Braun: “Militarii ruși ne transmit un semna foarte clar: vor să arate că sunt mari și tari”. Forțele Armate ale Suediei urmăresc evoluția situației în Marea Baltică. Danezii se mândresc cu faptul că au fost primii care au observat “acul” de 150 de metri pierdut ”în stogul de fân”, adică submarinul nuclear rus K-266 “Oriol”, aflat în poziție de suprafață și la o viteză de 15 noduri (aproximativ 27 kilometri pe oră).

Și ce să vorbim de  Marea Baltică, dacă în pericol se află tot Oceanul Atlantic. Experții occidentali menționează că în ultimii ani submarinele rusești și-au îmbunătățit semnificativ caracteristicile, iar echipajele – abilitățiule. Submarinele de cursă lungă au devenit o durere de cap pentru NATO, care anunțase mai devreme că și-au pierdut supremația în Atlanticul de Nord. Totuși, ce se întâmplă în regiunea Baltică?

Crucișătorul submarin cu rachete K-266 “Oriol” cu centrală nucelară, într-adevăr a trecut din Flota Nordului în Golful Finic al Mării Baltice. Ministerul Apărării al Rusiei nu ascunde acest lucru. E cunoscut alt fapt: submarinele proiectului 949A “Antey” sunt destinate preponderent pentru lupta cu grupurile de port avioane ale inamicului, iar statele din regiunea Baltică pot dormi liniștite (nici nu dispun de portavioane). De asemenea, forțele navale ale NATO în Europa nu sunt țintele submarinului “Oriol”.

Răspunsul la întrebarea despre scopul campaniei submarinului nuclear rusesc se află suprafață. În ultima duminică a lunii iulie, în Rusia este marcată Ziua Forțelor Navale (adică, în anul 2020 este vorba de 26 iulie). Iată de ce e bizar că specialiștii în domeniul naval ai statelor din regiunea Baltică se tot întreabă despre scopul vizitei lui “Antey”. Voi reaminti că în 2018 crucișătorul „Oriol” a mai reprezentat odată Flota de Nord la principala paradă militară navală a Rusiei în Golful Finic. Chiar dacă atunci și acum, în 2020, echipajul a fost nevoit să parcurgă peste 1500 de mile maritime (aproximativ 2800 de kilometri), între Severomorsk și Kronstadt, misiunea a fost una exclusiv pașnică.

“Antey” nu-și va ofensa partenerii

Submarinele nucleare multirole de generația a treia, proiectul 949A “Antey” (Oriol, Smolensk, Voronej, Omsk, Tver și altele) sunt concepute pentru lansarea rachetelor asupra portavioanelor și obiectivelor de țărm ale inamicului cu rachetele supersonice de croazieră “Granit”, cu o rază de acțiune de 500 de kilometri. Dispun de un corp cilindric dur (10 secții) dintr-un oțel cu o grosime de 45-68 de milimetri și lansatoare a rachetelor antinavă în afara corpului dur, sub unghi de 45 de grade spre orizont (startul subacvatic). Construcția este consolidată pentru navigarea în zonele arctice. Totodată „Antey” costă de 10 ori mai puțin decât portavionul american de tip “Nimitz”.

Crucișătorul submarin L-266 “Oriol” se află în dotarea Flotei Navale a Rusiei din anul 1993. După modernizarea lui în 2017, are în dotare sistemul de rachetă antinavă P-800 “Oniks”, 72 de rachete ZM-45 și 24 de torpede de câteva tipuri. A se compara – crucișătorul nuclear greu “Piot Veliki” poartă doar 20 de rachete antinavă. „Oriol” și-a sporit capacitățile datorită unui nou sistem automatizat de control, unui sistem hidroacustic și a elicelor cu zgomot redus. În urma unei modernizări profunde, “Antey” va fi dotat cu sistemele de rachetă “Kalibr”, care vor permite efectuarea unor lovituri asupra țintelor terestre la o distranță de până la 2500 de kilometri.

Așa ori altfel, crucișătorul submarin nuclear cu rachete „Oriol” dispune de caracteristici de luptă unice, fiind capabil să se scufunde la o adâncime de 600 de metri, are o cilindree de 24 mii de tone, o lungime de 155 de metri, viteza la adâncime de 32 de noduri (aproximativ 59 de kilometri pe oră), un regim autonom de 120 de zile, un echipaj din 130 de persoane. Nava a participat cu succes la multe exerciții și campanii, a fost premiată de două ori de comandantul șef al Flotei Navale pentru trageri asupra țintelor maritime.

Cu mândrie, în linie dreaptă

Comandantul șef al Forțelor Navale ale Rusiei, amiralul Nicolai Evmenov, a anunțat pe 13 iulie: “Un detașament de nave ale Flotei de Nord, având în componență nava antibarcă  “Viceamiralul Kulakov” și crucișătorul submarin nuclear „Oriol”  a sosit în Golful Finic pentru a participa la principala paradă navală. În următoarele zile, detașamentul va demara pregătirile pentru Paradă”.

Bazinul raidului Kronstadt este pregătit de bazare temporară a navelor de tonaj mare.

În perioada trecerii, echipajele navei antibarcă „Viceamiralul Kulakov” și crucișătorul submarin “Oriol” au exersat un șir de manevre de apărare antiaeriană și antibarcă, de transmitere a semnalelor pe timp de noapte și zi, de luptă pentru supraviețuire. O experiență valoroasă au obținut ofițerii și navigatorii, luând în considerare particularitățile de navigație în bazinul Mării Baltice.

Fregata ”Amiral Kasatonov”
© Sputnik / Александр Гальперин

Au demarat antrenamentele pentru parada navelor militare de mare tonaj. Împreună cu crucișătorul “Oriol”, de festivități se pregătește și nava antibarcă „Viceamiralul Kulakov”, navele mari de desant “Minsk” și „Koroliov”. Echipajele exersează sistemul de comunicare și interacțiune, mișcarea în linie dreaptă cu o viteză și un curs prestabilite. Este verificat nivelul de pregătire al ofițerilor și specialiștilor în navigare pentru condițiile apelor din Kronsdatd (o zonă dificilă chiar și pentru marinarii baltici).

Flota Baltică modernă reprezintă un avanpost al Rusiei în direcția Vest, o asociere operativ-strategică variată, care include forțele navale, aviația maritimă, mijloacele de apărare antiaerienă, trupe de coastă, unități unificate de asigurare operativă și tehnică.

Implicarea în principala paradă a forțelor și mijloacelor Flotei rusești (zeci de nave, avioane și elicoptere) transformă festivitatea într-o simulare a unei operațiuni strategice. Scopurile sunt pașnice, însă organizarea este una de luptă. E și firesc. Prezența Flotei Navale a Rusiei în Marea Baltică nu reprezintă o demonstrație de forță care ar amenința pe cineva, ci un fapt istoric cu o durată de 317 de ani. Crucișătorul submarin nuclear K-266 „Oriol” se află aici la el acasă, nu în vizită.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

123
Tematic
Lansarea rachetelor balistice Bulava de pe submarinul strategic Iuri Dolgoruki
Putin: Ce se va întâmpla cu noul tratat nuclear „START” – Pericolul ce pândeşte omenirea


Загрузка...
Steagurile SUA și UE

SUA au decis penalizeze dur Europa

169
(reînnoit 19:12 13.07.2020)
Statele Unite intenționează să lovească dur în economia Franței după ce Emmanuel Macron a venit cu inițiativa de a impozita companiile americane din domeniul IT care activează pe teritoriul UE.

În pofida tuturor problemelor existente în relațiile dintre administrația lui Donald Trump și giganții americani din domeniul IT precum Facebook, Google și Amazon, președintele SUA s-a arătat dispus să sacrifice rămășițele bunăvoinței și solidarității euro-atlantică, care s-au mai păstrat în relațiile dintre State și Uniunea Europeană, de dragul protejării veniturilor corporațiilor americane de fiscul european, scrie Ivan Danilov într-un material publicat de RIA Novosti.

Vechiul conflict, care se cocea de mai mulți ani, a ajuns acum la un schimb direct de lovituri financiare dureroase în valoare de miliarde de dolari. Uniunea Europeană vrea “să strângă cu ușa” corporațiile americane care de zeci de ani activau în UE fără a plăti impozite, iar SUA vor să penalizeze Uniunea Europeană pentru tentativele ei de a-și redobândi o minimă suveranitate fiscală. Merită apreciată echipa lui Trump – au reușit să lovească în cele mai dureroase puncte, în sensul identificării autorului concret al avântului european spre libertate și a “tupeistului” care a îndrăznit să înainteze idea că afacerile companiilor IT americane, care activează “în coloniile europene ale SUA”, ar trebuie să achite impozite, iar după identificare lui au urmat și măsuri de răspuns.

Autorul și promotorul “taxării Google, Facebook și Amazon” este președintele Franței, marele amator al discuțiilor despre refacerea rolului Europei în calitate de pol mondial al puterii, Emmanuel Macron. Respectiv, lista companiilor care au ajuns în vizorul Casei Albe a fost elaborată în așa mod, încât să provoace un maxim disconfort la Palatul Élysée.

Postul de televiziune CNBC anunță:

“Acțiunile companiilor franceze (din domeniu - n.r.) mărfurilor de lux s-au prăbușit după ce SUA au anunțat că ar putea majora tarifele la unele mărfuri din această categorie.

Conform noilor tarife, care ar putea intra în vigoare la sfârșitul lunii ianuarie, Reprezentanța Comercială a SUA (Agenția Federală pentru Relațiile Comerciale Externe n.r.) ar putea aplica taxe de până la 100% la importul de astfel de mărfuri din Franța. Valoarea totală a taxelor va constitui 2,4 miliarde de dolari. Prăbușirea acțiunilor franceze au afectat companiile cărora le aparțin brandurile Louis Vuitton, Hennessy, Hermes, Christian Dior, Gucci, Yves Saint Laurent și Balenciaga”.

“O sută de procente, este o cifră destul de mare”, a declarat pentru publicația The Wall Street Journal Bruno Pavlovsky, președintele casei Chanel. “Nu e un tarif. O sută de procente reprezintă o penalitate”, a adăugat el.

Aici merită să menționăm că oficialii americani înaintează propria versiune a derulării evenimentelor și afirmă că în realitate de toate se face vinovat Macron, care și-ar fi propus să discrimineze companii americane concrete pe teritoriul Uniunii Europene. Aceste acuzații provoacă un anumit scepticism chiar și în presa tradițional patriotică din SUA.

“Statele Unite consideră că structura impozitării franceze vizează pe nedrept marile companii IT americane, precum Facebook, Google și Amazon. Cu toate acestea, tot mai multe state încearcă să identifice mijloace pentru a obține venituri din partea companiilor care fac miliarde de dolari pe piețele lor”, informează Politico.

Alegerea unei astfel de căi de răzbunare de către Trump este legată probabil de faptul că “luxul francez” este considerat o insulă a siguranței pentru investitorii care presupuneau că firmele franceze, care lucrează doar cu cei mai bogați clienți, sunt protejate perfect atât de pandemia coronavirusului, cât și de riscurile unor războaie comerciale.

Pe fundalul sumbru al crizei economice profunde în care s-a adâncit Franța din cauza măsurilor de combatere a epidemiei, companiile din domeniul mărfurilor de lux erau privite ca o ”lumină la capătul tunelului” și o sursă de speranță, precum și un simbol al modului în care țara ce nu poate concura cu Germania și China în industria tradițională, reușește să găsească niște segmente în care să se bucură de un mare avantaj pe plan mondial.

A face una cu pământul acest simbol, lipsind aceste companii de accesul pe piața americană este o idee bună, în cazul în care obiectivul central constă în intimidarea administrației prezidențiale franceze și influențarea politicii fiscale europene în ansamblu.

Francezii ar putea da dovadă de principialitate, recurgând la impozitarea companiilor americane (cel puțin la nivel național), însă în ce măsură oficialii germani vor susține introducerea unui impozit european, riscând să fie loviți și ei de „tarife de 100%” la exportul de automobile germane, spre exemplu – e un mare semn de întrebare.

Pe de altă parte, în cazul dat nu este vorba atât de un conflict economic. Este vorba de statutul politicienilor europeni.

Un factor determinat care indica asupra apartenenței unui teritoriu sau altul este cine beneficiază de impozitele percepute de la antreprenorii locali. Cine are dreptul să introducă și să colecteze aceste impozite, acela și deține adevărata putere în regiune.

Putin s-a întâlnit cu grupul de lucru privind modificarea Constituției FR
© Sputnik / Алексей Дружинин

Istoria cunoaște cazuri în care unii negustori străini sau oameni de afaceri erau scutiți de taxe și impozite sau de anumite servicii într-o anumită țară, însă acest lucru se întâmpla doar în cazul în care țara era învinsă într-un război sau, pur și simplu, accepta anumite condiții draconice de capitulare, fiind amenințată cu utilizarea forței armate.

Respectiv, când companiile americane devin jucători dominanți pe piața publicității și comerțului online din Franța, spre exemplu, beneficiază de miliarde de euro din partea companiilor franceze (totodată, obțin un instrument prin care pot “ucide” orice afacere franceză prin lipsirea ei de publicitate sau vânzări în spațiul virtual), iar bugetul francez nu obține niciun venit din această situație, acest lucru presupune că Franța este o colonie a SUA sau, cel puțin, nu se bucură de o suveranitate economică deplină. Decizia de a introduce un impozit simbolic de trei la sută nu reprezintă atât o dorință de a completa bugetul, cât o tentativă de a-și restabili independența.

E simbolic faptul că în susținerea acțiunilor administrației Trump privind sancționare a Franței s-au pronunțat favorabil atât reprezentanții partidului Republican, cât și a celui Democrat – este o știre foarte bună pentru Rusia, îndeosebi dacă francezilor li s-a trezit sentimentul de mândrie națională.

Cel puțin, drept răspuns la amenințările anterioare, oficialii din Franța și chiar Germania s-au arătat dispuși să meargă mai departe în protejarea drepturilor lor la o politică economică independentă.

Dacă situația va evolua în continuare conform acestui scenariu, atunci, indiferent cine va învinge în alegerile prezidențiale din SUA, relațiile Washington – Paris și Washington – Berlin se vor înrăutăți în continuare.

Va fi amuzant dacă vom vedea cum în viitorul apropiat consumatorii americani vor face rost de parfumurile Chanel și poșetele Hermes exclusiv prin intermediul contrabandei, iar europenii vor fi nevoiți să caute alternative la rețelele de socializare americane.

Firicele ”deglobalizării” economice străbat prin asfaltul vechilor relații internaționale. Pentru acele state care nu sunt mulțumite de actualul sistem al economiei globalizate, este o ultimă și cea mai serioasă șansă de a corecta greșelile trecutului și de a-și asigura o poziție confortabilă într-un viitor ”deglobalizat”.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

169
Tagurile:
puncte de penalizare, SUA, Europa
Tematic
Lavrov, despre situația din jurul Acordului Cer Deschis - detalii
Lavrov: SUA creează premise pentru a-și amplasa rachetele în Europa și Asia


Загрузка...

Moldova are 12 locomotive noi: Iată cât au costat și de unde au fost aduse - FOTO

0
(reînnoit 09:25 15.07.2020)
  • Întreprinderea de Stat Calea Ferată din Republica Moldova a primit 6 locomotive noi
  • Cele 6 locomotive noi au ajuns din Khazastan în Moldova
  • CFM a primit 6 locomotive noi
  • Locomotivele au fost asamblate în Khazastan
  • În Moldova, pentru prima dată în 30 de ani, au fost procurate 12 locomotive noi
  • Așa arată cabina locomotivelor noi
  • Locomotivele for fi utilizate atât la transportarea mărfurilor, cât și a călătorilor
  • La evenimentul de întâmpinare a locomotivelor a participat și președintele Igor Dodon
Pentru prima dată în ultimii 30 de ani, în Republica Moldova au fost procurate 12 locomotive noi. Acestea vor fi folosite atât pentru transportarea călătorilor, cât și a mărfurilor.

CHIȘINĂU, 15 iul - Sputnik. Republica Moldova a procurat 12 locomotive noi, pentru prima dată în ultimii 30 de ani. Locomotivele au costat 45 de milioane

de euro, bani oferiți în cadrul unui proiect finanțat de BERD, BEI și UE. Locomotivele sunt americane și au fost asamblate în Kazahstan. 

''Este o zi istorică pentru Întreprinderea de Stat Calea Ferată din Republica Moldova pentru că în premieră pentru toată perioada de independență a Republicii Moldova se fac astfel de investiții în revigorarea parcului de tehnică și restabilirea Căii Ferate'', a menționat președintele Igor Dodon. 

''Locomotivele nu doar vor eficientiza activitatea Căii Ferate și vor răspunde necesităților cetățenilor, dar și vor susține antreprenorii din Republica Moldova ca să-și livreze marfa pe piața internă și externă. Această investiție va micșora consumul și cheltuielile pentru întreținerea locomotivelor, la fel va scădea timpul de transport a mărfii pe tronsoanele căii ferate și, cu siguranță, va crește viteza circulației", a declarat ministrul Economiei, Sergiu Răilean. 

Cea mai veche locomotivă din Moldova are 50 de ani, iar ultima achiziție a fost făcută în anul 1991

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
  • Întreprinderea de Stat Calea Ferată din Republica Moldova a primit 6 locomotive noi
    © Photo : Miroslav Rotari.

    Întreprinderea de Stat "Calea Ferată din Moldova" a primit 6 locomotive noi

  • Cele 6 locomotive noi au ajuns din Khazastan în Moldova
    © Photo : Miroslav Rotari.

    Cele 6 locomotive noi au ajuns din Khazastan în Moldova

  • CFM a primit 6 locomotive noi
    © Sputnik / Cătălina Cernei

    CFM a primit 6 locomotive noi

  • Locomotivele au fost asamblate în Khazastan
    © Photo : Miroslav Rotari.

    Locomotivele au fost asamblate în Khazastan

  • În Moldova, pentru prima dată în 30 de ani, au fost procurate 12 locomotive noi
    © Sputnik / Cătălina Cernei

    În Moldova, pentru prima dată în 30 de ani, au fost procurate 12 locomotive noi

  • Așa arată cabina locomotivelor noi
    © Photo : Miroslav Rotari.

    Așa arată cabina locomotivelor diesel

  • Locomotivele for fi utilizate atât la transportarea mărfurilor, cât și a călătorilor
    © Sputnik / Cătălina Cernei

    Locomotivele for fi utilizate atât la transportarea mărfurilor, cât și a călătorilor

  • La evenimentul de întâmpinare a locomotivelor a participat și președintele Igor Dodon
    © Photo : Miroslav Rotari.

    La evenimentul de întâmpinare a locomotivelor a participat și președintele Igor Dodon

Tagurile:
gara, tren, locomotive


Загрузка...