Спуск на воду атомной подлодки проекта Ясень-М в Северодвинске

Sevmaș gata scoată "Borei-А" și "Iaseni-М": Cât de mult se va schimba flota rusă

355
(reînnoit 17:43 16.05.2020)
Marina Rusă are deja trei nave strategice ”Borei”: ”Iuri Dolgorukii”, ”Alexander Nevski” și ”Vladimir Monomah”. Cel mai important din această serie a fost purtătorul de rachete "Iuri Dolgorukii" (a intrat în dotarea Flotei de Nord în 2013).

În cadrul întreprinderii ”Sevmaș” au fost formate echipe de dare în folosință a navelor, care în acest an vor fi testate pe mare. Aceasta înseamnă că, în ciuda dificultăților economice și a pandemiei coronavirusului, două grupuri de submarine nucleare sunt construite cu succes în interesul Marinei Ruse.

Fregata Amiralul Kasatonov
© Sputnik / Владимир Гальперин

Submarinele ”Yasen-M” și ”Borei-A” sunt la diferite niveluri de pregătire: ”Kneazi Vladimir” este pregătit pentru a fi recut în dotarea Forțelor Navale Ruse, ”Kazan” este supus unor teste, ”Belgorod” și ”Novosibirsk” au fost scoase anul trecut de pe debarcader. Rusia creează rapid o nouă flotă submarină, capabilă să protejeze interesele țării oriunde în Oceanul Mondial și să prevină dominația militară unilaterală a Alianței Nord-Atlantice. Marina Rusă va avea până la 80 de submarine, primind aproximativ 10 submarine noi. Inclusiv două croaziere strategice ale proiectului ”Borei-A”, două submarine polivalente ”Iasen-M” și ”Varșavianka”. Voi sublinia că submarinele reprezintă cea mai complicată și perfectă armă a omenirii.

Actualizarea forțelor submarine strategice ale Federației Ruse este baza politicii de descurajare nucleară și asigurarea securității naționale. Potențialul de apărare din ce în ce mai mare al Rusiei este demonstrat de croazierul submarin strategic ”Kneazul Vladimir”, care a părăsit Severodvinskul la Marea Albă, pe 12 mai, pentru a fi supus testării de stat.

După câteva zile de testări complexe, atât la suprafață cât și sub apă, a tuturor modulelor, sistemelor și capabilităților, va fi stabilită data trecerii navei în dotarea Flotei de Nord. Partea principală a testelor, inclusiv lansarea de rachete, pentru nava principală a proiectului "Borei-A" și submarinul strategic "Kneazul Vladimir" a fost trecută la sfârșitul anului 2019.

A patra generație

Marina Rusă are deja trei nave strategice ”Borei”: ”Iuri Dolgorukii”, ”Alexander Nevski” și ”Vladimir Monomah”. Cel mai important din această serie a fost purtătorul de rachete "Iuri Dolgorukii" (a intrat în dotarea Flotei de Nord în 2013).

Primele trei nave sunt dotate cu a câte 16 rachete balistice intercontinentale (RBI) ”Bulava”, următoarele pot obține mai multe (caracteristicile distinctive nu au fost dezvăluite). Permiteți-mi să vă reamintesc că Ministerul Apărării din Rusia a planificat să furnizeze Marinei două transportoare suplimentare de rachete Borei-A 955A, astfel că seria a fost crescută de la 8 la 10 nave.

Zece croaziere submarine strategice din a patra generație (trei Borei și șapte Borei-A) vor deveni baza navală a triadei nucleare ruse pentru următoarele decenii, vor transporta un total de cel puțin 160 de rachete ”Bulava”, ceea ce reprezintă 1.600 de focoase multiple a câte 100-150 de kilotone . Raza maximă de acțiune a rachetei este de 8 mii de kilometri.

”Bulava” are un sistem modern pentru a depăși apărarea împotriva rachetelor inamice, viteza mare și manevrabilitatea, un motor puternic cu combustibil solid, dimensiuni reduse și alte avantaje ale unei arme de descurajare perfectă, bazată pe mare.

Nu mai puțin importante pentru echilibrul de forțe și protejarea intereselor țării în Oceanul Mondial sunt „vânătorii” polivalenți de transportatori de rachete subacvatice ale unui potențial inamic (sarcina lor este de a escorta submarinele SUA și alte țări nucleare NATO în zona militară de patrulare). Primul submarin multifuncțional de serie ”Novosibirsk” al proiectului modernizat "Iaseni-M" a fost lansat la sfârșitul anului 2019. În curând, ”Novosibirsk” va intra în dotarea Marinei. În această serie, flota rusă va primi în dotare 7 nave.

Submarinele proiectului ”Iaseni-M” sunt înarmate cu mine, torpile de 533 mm, rachete de croazieră ”Kalibr” și ”Onyx”, precum și cu rachete supersonice ”Zircon”. La bord se află complexe îmbunătățite de arme radioelectronice. Submarinele multifuncționale, de acest tip, cu o flotabilitate de 13.800 de tone, sunt capabile să se scufunde până la o adâncime de 520 de metri. Autonomie - 100 de zile, viteză sub apă - 31 noduri. Echipajul este de 64 de persoane. Caracteristicile deosebite ale proiectului ”Iaseni” sunt dovedite de faptul că Marina SUA nu a putut găsi submarinul rus ”Severodvinsk” în Oceanul Atlantic timp de câteva săptămâni. Acesta este specificul serviciului.

La ora stabilită, submarinul iese în mare și nu lasă nicio urmă în punctul de scufundare. Echipajul nu are dreptul să greșească și au un serviciu tensionat la adâncimi mari, fără ca să vadă lumina soarelui, fără să observe schimbările meteorologice. Aerul pentru respirație este asigurat de sistemul de regenerare. După finalizarea sarcinii, submarinul apare în același punct, uneori peste câteva luni. Aceasta este costul inevitabil care trebuie plătit pentru avantajele submarinelor strategice și multifuncționale: capacitatea de deghizare, independența de condițiile meteorologice, capacitatea de a efectua operațiuni de luptă în orice parte a Oceanului Mondial, inclusiv lansări de rachete de sub gheața arctică.

Astăzi, Rusia pune bazele flotei submarine nucleare de a cincea generație. Pentru a face acest lucru, gama de arme este actualizată, sunt introduse mijloace de ultimă generație privind desemnare a țintei, comunicații și control, precum și sisteme automate de recunoaștere.

Proiectarea submarinelor nucleare din a cincea generație este realizată în conformitate cu cerințele principale ale Marinei - un grad mai mare de deghizare și îmbunătățirea sistemelor de arme. În pofida intensificării retoricii ostile și a încercărilor occidentale de a crea pentru Rusia imaginea unei „benzinării înapoiate, în stare de depresie”, multe dintre tehnologiile de ultimă oră ale Federației Ruse nu sunt accesibile altor țări.

Irascibilitatea Occidentului

Experții americani sunt obligați să admită că Rusia „construiește submarine nucleare excepționale ale proiectului 955A Borei cu rachete balistice intercontinentale la bord”. Publicația Drive își exprimă îngrijorarea pentru caracteristicile declarate ale submarinului strategic ”Kneazul Vladimir”, al căror soluții de proiectare reduc semnificativ zgomotul și sporesc eficacitatea submarinului.

Potrivit mass-media, costul de construcție al croazierei marca ”Borei” atinge 400 de milioane de dolari. Pentru comparație, submarinul american multifuncțional ”Virginia” costă Pentagonul 2,5 miliarde de dolari. În plus, a patra generație ”Virginia” s-a dovedit a fi atât de zgomotoasă și imperfectă, încât este puțin probabil să își poată îndeplini cu succes misiunea în luptă (pierderea capacității de deghizare este fatală pentru submarinari).

Apariția în cadrul Forțelor Navale Ruse a unui nou transportator de rachete strategice, ”Kneazul Vladimir”, este percepută ca o provocare la care americanii și aliații lor nu au răspuns. Este necesară finanțarea dezvoltării de noi sisteme sonare (cum ar fi SOund SUrveillance System) în oceane (acest lucru este foarte scump și fără garantarea detectării 100% a inamicului). Cu toate acestea, pentru a îndeplini misiunea de luptă, ”Borei” nu are nevoie să treacă departe în ocean granițele anti-submarine - rachetele ”Bulava” pot fi lansate și de la digul natal.

În ceea ce privește proiectul ”Iaseni”, în SUA sunt bine informați și nu-și fac iluzii. Publicația de top The National Interest informează că submarinul nuclear ”Severodvinsk” este dotat cu 32 de rachete de croazieră 3M-14K ”Calibr”  în versiune nucleară sau convențională, cu o autonomie de peste 2.500 de kilometri. Submarinele din clasa ”Iaseni” au o viteză mare de zbor, sunt extrem de silențioase, sunt dotate cu senzori foarte sensibili, deci „constituie o amenințare pentru teritoriul principal al Statelor Unite”. Mai departe, publicația americană notează că ”Severodvinsk” și ”Kazan” sunt capabili să se apropie de coasta de est a Americii la o distanță de 1000 de kilometri și să lovească „ținte situate în Marile Lacuri, Chicago sau St. Louis”.

De ce submarinele rusești multifuncționale ar trebui să atingă țintele terestre în SUA nu este explicat.

Cu toate acestea, „vânătorii” proiectului ”Iaseni” au ca sarcină principală distrugerea grupurilor de atacuri de avioane inamice și submarine strategice de tip ”Ohio” (dotat cu 24 de rachete balistice UGM-133 Trident II D5, fiecare dintre acestea având până la 12 focoase nucleare W88 fiecare a câte 475 de kilotone).

Submarinele strategice moderne rusești și submarine multifuncționale sunt create pentru distrugerea definitivă a inamicului și protejează țara chiar de prezența ei în oceane. Rusia continuă să consolideze Forțele Navale ale Rusiei, capabile să protejeze în mod eficient interesele naționale oriunde în lume. Evident, potențialul de apărare din ce în ce mai mare al Rusiei supără „partenerii” din Alianța Atlanticului de Nord, dar ei post să calculeze costurile care ar putea fi, iar acest lucru garantează stabilitatea relativă a lumii noastre multipolare.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

355
Tagurile:
flota maritimă rusă
Tematic
Putin, la exercițiile Marinei Ruse în Marea Neagră cu rachete hipersonice Kinjal - Video
Liceul Teoretic ”Liviu Damian” din orașul Râșcani

Ultima zi de școală așa cum nu a mai fost vreodată - Video

608
(reînnoit 19:30 29.05.2020)
Este pentru prima dată când în ultima zi de școală curtea școlii în care am învățat și eu cândva este pustie.

Astăzi, 29 mai, este ultima zi de școală, potrivit Calendarului școlar pentru anul de studii 2019-2020. Cu toții ne-am obișnuit de-a lungul anilor ca să marcăm această zi cu multe flori și cu bună dispoziție. 

Ultima zi de școală era încărcată de emoții pozitive și multe cuvinte calde și pline de emoții pe care le rosteam învățătorilor, profesorilor care timp de un an de zile s-au jertfit pentru educarea copiilor.

Din păcate, în acest an ultima zi de școală este marcată așa cum nu a mai fost vreodată. Curțile școlilor sunt pustii. Nu auzim nici muzica care răsuna înainte de începerea careului solemn și nici nu mai avem parte de acea atmosferă plină de bucurie când elevii și învățătorii din toate clasele se adunau la un loc pentru a-și împărtăși bucuria de la sfârșit de an și pentru a anunța promovarea elevilor în clasele următoare.

Astăzi, am decis să merg la Liceul Teoretic ”Liviu Damian” din orașul Râșcani, unde mi-am făcut și eu studiile cândva. Iată cum arată astăzi curtea școlii.

Totuși, liceul avea ușile deschise, iar inscripția ”Bine ați venit” parcă ne dă o speranță că în curând vom auzi din nou gălăgie de copii pe coridoarele acum pustii ale școlii.

  • Liceul Teoretic Liviu Damian din orașul Râșcani
    Liceul Teoretic Liviu Damian din orașul Râșcani, 29 mai 2020 - ultima zi de școală
    © Sputnik / Cezar Salagor
  • Liceul Teoretic ”Liviu Damian” din orașul Râșcani
    Liceul Teoretic ”Liviu Damian” din orașul Râșcani
    © Sputnik / Cezar Salagor
  • Liceul Teoretic ”Liviu Damian” din orașul Râșcani
    Liceul Teoretic ”Liviu Damian” din orașul Râșcani
    © Sputnik / Cezar Salagor
  • Holul Liceului Teoretic ”Liviu Damian” din orașul Râșcani
    Holul Liceului Teoretic ”Liviu Damian” din orașul Râșcani
    © Sputnik / Cezar Salagor
  • Curtea Liceului Teoretic ”Liviu Damian” din orașul Râșcani
    Curtea Liceului Teoretic ”Liviu Damian” din orașul Râșcani
    © Sputnik / Cezar Salagor
1 / 5
© Sputnik / Cezar Salagor
Liceul Teoretic Liviu Damian din orașul Râșcani, 29 mai 2020 - ultima zi de școală

M-am apropiat cu sfială de ușa cancelariei însă nu am îndrăznit să întrerup discuția învățătorilor aflați în ședință. Am recunoscut vocea directorului, Stela Cheptănari, care îi ruga pe învățători să dea dovadă de maximă responsabilitate, pentru a încheia cu bine anul de studii în aceste condiții dificile.

Am discutat și cu primarul orașului Râșcani, Victor Bogatico, care a venit cu un mesaj atât pentru elevi cât și pentru profesori.

”Dragi elevi, stimați profesori! Astăzi pentru toți ar fi trebuit să răsune ultimul sunet de clopoțel... Pentru unii elevi ar fi fost sunetul prin care își iau adio de la școală și pleacă in viața matură. Pentru alții semnifică trecerea la o nouă etapă a vieții, plină de responsabilitate... Pentru profesori, este o zi la fel de importantă, deoarece mulți ați fi trăit emoții frumoase în clipa despărțirii de elevii pe care i-ați îndrăgit în acest timp. Dar viața își lasă amprenta. Vă felicit din tot sufletul cu prilejul acestui sfârșit de an școlar! Va doresc tuturor multă sănătate, răbdare, sa aveți mult succes în toate! În această situație dificilă, vreau să le urez numai bine și părinților, care au fost și sunt alături de copiii lor! Totul va fi bine, aveți grija de dumneavoastră și de cei dragi! Felicitări!”, le-a urat tuturor primarul de Râșcani. 

În acest an, procesul educațional în școli a fost sistat din cauza epidemiei cu COVID-19 în data de 12 martie și de atunci elevii nu au mai mers la școală, lecțiile s-au desfășurat doar la distanță.

Totuși, în această perioadă am văzut că ne putem adapta rapid la noile condiții și chiar și la distanță, procesul educațional nu s-a întrerupt. Desigur, poate ar fi fost mult mau simplu acum dacă autoritățile ar fi reglementat o astfel de formă de învățare din timp mai ales că au existat asemenea demersuri din partea părinților din Moldova cu mult înainte de epidemia de coronavirus. Alternativele educaționale reprezintă un trend în lumea întreagă. Învățământul la distanță este o soluție modernă de educație și învățare, care a căpătat o popularitate tot mai mare în toată lumea. Totodată, învățământul la distanță este una dintre căile prin care este asigurat dreptul constituțional al părinților de a-și educa copiii.

În prezent, în Codului Educației este specificat doa că Guvernul ”va examina practica învăţământului la domiciliu la solicitarea părinților sau a altor reprezentanţi legali ai copiilor și elevilor și va prezenta Parlamentului propuneri de modificare a prezentului cod în vederea oferirii dreptului la acest gen de instruire”. Sperăm că acest lucru se va întâmpla în curând și în țara noastră, pentru că s-ar putea ca unii părinți să prefere acest fel de învățare chiar și după acestă perioadă de criză.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

608
Tagurile:
video, Râșcani, ultima zi de școală
Тема:
Viața în Moldova
Tematic
Munca la distanță: Proiect de lege elaborat de ministerul de resort
Școlile, pregătite pentru învățământul la distanță: Detalii


Загрузка...
Studenți

Închiderea universităților, ca mijloc de reducere a cheltuielilor: Va fi și mai rău

425
(reînnoit 15:47 28.05.2020)
Ministerul Educației a anunțat, și nu doar că a anunțat, dar chiar a întreprins primele acțiuni în vederea reducerii numărului de universități din Republica Moldova.

Chiar dacă responsabilii din cadrul Ministerului Educației nu folosesc termenul "reducere a numărului universităților", ci îi spun "raționalizare a rețelei de universități publice din țară cu scopul de a eficientiza cheltuielile publice și de a crește calitatea studiilor" sau "fuziunea prin absorbție de către o universitate cu programe similare a altor instituții de învățământ superior cu un număr mic de studenți și aceleași programe", esența este aceeași: închiderea unor universități mici cu perspectiva ca angajații acestora și studenții să fie încadrați în universitățile mai mari.

Așa cum am spus mai sus, procesul anunțat de Ministerul Educației a și început. Ieri, ministrul Educației, Culturii și Cercetării, Igor Șarov, a avut o întrevedere cu rectorul Institutului de Relații Internaționale din Moldova, Valentin Beniuc, și  rectorul Universității de Stat „Dimitrie Cantemir”, Aurelia Hanganu, pe care i-a informat despre lansarea procesului de fuzionare (prin absorbție) a celor două instituții de învățământ superior cu Universitatea de Stat din Moldova și despre pașii care urmează să-i întreprindă.

Din câte a fost anunțat și am înțeles noi, procesul inițiat de autorități are două scopuri de bază.

Primul: "Eeficientizarea cheltuielilor publice" pentru învățământul universitar. Cel puțin asta a menționat Ministerul Educației în comunicatul de presă care anunța acest proces. Al doilea: crește calitatea studiilor.

Mai menționăm aici că procesul de închidere a unor universități și absorbirea lor de către altele a demarat la câteva zile după ce premierul Ion Chicu a lansat într-o postare pe Facebook imperativul reformei educației, în care este vizat iar aspectul financiar și cel al calității studiilor în universități.  

Vom reproduce exact ceea ce a spus Chicu pentru ca mai jos să încercăm să înțelegem ce vor să facă autoritățile în domeniul învățământului universitar.

"Reforma educației, în special, învățământul profesional-tehnic și cel universitar. Trebuie de redirecționat către colegii și școli profesional-tehnice o parte din banii enormi pe care statul îi cheltuie pentru întreținerea zecilor de universități. Care, în ultimii 15-20 de ani, s-au transformat în adevărate feude, stăpânite de purtători nemuritori de eșarfe colorate cameleonic. Cel mai grav nu este irosirea banilor publici de către aceștia, dar mutilarea sorții tinerilor, care, în loc să obțină studii calitative în universități, le pierd și pe acele din liceu. Avem pregătit împreună cu BM și FMI Conceptul și al acestei reforme. În țară trebuie să rămână un număr optimal de universități (publice) – nu mai multe, decât au fost până în 1991", a scris premierul Ion Chicu pe Facebook.

Așa cum am spus mai sus, procesul demarat de autorități are două scopuri: reducerea cheltuielilor pentru învățământul universitar și creșterea calității studiilor în acest domeniu.

Dacă în cazul realizării primului obiectiv - reducerea cheltuielilor - mecanismul utilizat de autorități este clar – închiderea unor universități, de fapt, a tuturor celor care au fost înființate după 1991, atunci în cazul celui de-al doilea - creșterea calității studiilor universitare - guvernanții nu precizează cum vor să realizeze acest obiectiv. Refuzăm să credem că ei au speranța că eficientiza cheltuielile publice va conduce la creșterea calităților studiilor, asta ar fi nu doar o naivitate, ci chiar o mare greșeală.

Închiderea unor universități – o jumătate de măsură

Premierul Ion Chicu are dreptate atunci când afirmă că sunt multe universități în care tinerii nu învață nimic, ci sunt de-a dreptul, nu formați, ci deformați. De fapt, ei acolo învață un singur lucru, unul extrem de grav, care a adus mari probleme societății noastre: că orice poate fi cumpărat, chiar și studiile, că pentru a obține o diplomă nu este neapărat să muncești, să înveți – mult mai simplu este să dai bani, să o cumperi. Asta este perfect adevărat.

Problema este că acest fenomen, care este produsul ideologiei liberale - dominante și chiar oficiale, nu doar la noi, ci în întreaga Europă și în mai toată lumea, a afectat nu doar universitățile care au fost înființate după 1991, ci, într-o măsură mai mare sau mai mică, pe toate.

Respectiv, închiderea unora dintre universitățile din Moldova nu este neapărat o soluție. Mai degrabă ar fi fost o soluție și ar fi fost cea mai bună soluție ridicarea calității, nivelului studiilor în toate universitățile care există astăzi în Moldova, dacă acest lucru este cumva posibil.

Studenți, instituții superioare de învățământ
© Sputnik / Александр Кряжев

Eu nu vreau să afirm că decizia luată de autorități de a închide universitățile înființate după 1991 este o greșeală. Dimpotrivă, poate fi un pas important în reforma învățământului universitar, dacă autoritățile vor merge consecvent și până la capăt pe această cale. Dar asta ar însemna că universitățile care nu vor fi închise trebuie să devină cu adevărat universități, iar absolvenții lor adevărați specialiști în domeniu, niște intelectuali adevărați, nu doar posesori de diplome care li s-au dat doar cu prețul achitării unor taxe (de către părinții lor) și a timpului pierdut în zadar în respectivele instituții.

De ce de la an la an, avem tot mai puțini studenți

Un alt aspect extrem de important care mie mi se pare că autoritățile îl neglijează este cel ce ține de numărul în descreștere a studenților de la an la an. De dragul adevărului trebuie să menționăm că, în ultima perioadă, numărul de studenți s-a redus de peste două ori: de la 128 de mii în anul de studii 2006-2007, la 60 de mii în anul de studii 2018-2019.

Impresia mea este că Ministerul Educației justifică reducerea numărului mare de instituții publice de învățământ superior prin numărul în descreștere a studenților. Adică, dacă avem studenți mai puțini, să avem și universități mai puține. Această abordare ar fi corectă dacă reducerea numărului studenților ar fi determinată, să zicem, doar de niște factori obiectivi, cum ar fi de scăderea natalității și a emigrării în masă a moldovenilor, inclusiv a celor care sunt la vârsta în care emerg la universitate.  

Problema este că numărul în descreștere a studenților este determinat în mare măsură și de faptul că universitățile din Moldova nu rezistă concurenței celor de peste hotare.

Universitățile din Moldova nu rezistă concurenței celor de peste hotare

Scăderea numărului studenților atestă faptul că astăzi Republica Moldova se află într-o situație extrem de proastă. Asta înseamnă că natalitatea are în continuare un trend accentuat negativ, că oamenii continuă să plece masiv peste hotare pentru a se stabili cu traiul acolo, nu doar pentru a munci, pentru a câștiga un ban.

Mai grav este că, în ultima perioadă, mulți tineri pleacă la studii peste hotare dat fiind că acolo calitatea studiilor este mult mai înaltă. Odată ce obținerea studiilor a devenit o chestie costisitoare, care necesită și un considerabil efort financiar, nu doar intelectual, de ce să-ți rozi fundul pantalonilor într-o universitatea din Republica Moldova, obținând niște cunoștințe precare și să ai și niște șanse îndoielnice de a te angaja la muncă cu aceste studii? Este logic că tinerii moldoveni preferă să meargă să învețe în universitățile din România, în primul rând, pentru că este foarte aproape și unde au un șir de avantaje, dar și din Rusia, Italia, Franța, Marea Britanie, Olanda. Din păcate, universitățile de la noi nu rezistă concurenții celor de acolo.

Temerea mea este că doar închiderea unor universități fără creșterea calității studiilor în cele care vor continua să activeze va genera probleme și mai mari, mult mai grave în anii următori.

Prima consecință nefastă a închiderii unor universități va fi faptul că numărul tinerilor care vor merge să facă studii peste hotare va crește și mai mult. Asta înseamnă că va crește și numărul celor care vor rămâne să muncească și să locuiască peste hotare după absolvirea facultății.

Profesorii universitari părăsesc masiv universitățile și, în curând, vor părăsi și țara

A doua consecință gravă a faptului că unele universități vor fi închise este că vor pleca peste hotare nu doar tinerii care vor să-și facă studiile, dar și mulți dintre profesorii universitari care vor rămâne fără locul lor de muncă. Și mulți vor rămâne fără acest loc de muncă pentru că nu vor putea fi reangajați toți în instituțiile care vor absorbi universitățile închise. Dacă se va proceda astfel, atunci chiar nu mai înțeleg care este rostul acestei reforme. S-ar părea că disponibilizarea profesorilor ar fi o problemă minoră, dar eu sunt sigur că este una extrem de gravă. Și asta pentru că va avea loc un nou val de emigrare a materiei cenușii.

Chiar dacă am avea să le reproșăm multe lucruri unor reprezentanți ai acestei categorii sociale și profesionale, totuși, profesorimea este una dintre cele mai instruite și culte categorii din Republica Moldova. Și iată că există pericolul real să rămânem și fără această categorie profesională, așa cum am rămas, spre exemplul, fără ingineri. 

Trebuie să mai adăugăm că, dacă profesorii universitari sau o bună parte a loc vor rămâne fără locuri de muncă și își vor lua lumea-n cap plecând peste hotare, cu ei vor merge și membrii familiilor din care ei fac parte, adică iarăși copiii.

De fapt, angajații din universități deja pleacă masiv din domeniu. Potrivit unui raport mai vechi al BNS, în 2018, în instituțiile de învățământ superior și-au desfășurat activitatea 4,5 mii de persoane (personal de bază), cu 6,1% mai puțin comparativ cu anul de studii 2017-2018. Și asta în condițiile atunci nu avea loc închiderea universităților în lanț, proces care a demarat acum.

Economisirea banilor publici nu poate fi ținta unei reforme în domeniul învățământului universitar

Eu admit și, mai ales, sper că reforma învățământului universitar, dacă este cu adevărat o reformă, demarată de autorități nu presupune doar reducerea mecanică a numărului universităților în scopul reducerii cheltuielilor publice. Aceasta ar trăda o abordare mercantilistă, perfect liberală, care are drept consecință dezintegrarea și ruinarea definitivă a societății noastre. Asta ar însemna repetarea experienței triste din sistemul ocrotirii sănătății, când ani la rând s-au închis spitalele de ne-am pomenit astăzi, în plină pandemie, în situația critică în care suntem.

Dacă autoritățile vor să demareze o reformă în învățământul universitar, trebuie să se ghideze de faptul că scopul acesteia nu trebuie să fie economisirea banilor publici sau profitul, ci binele comun, binele întregii societăți – educarea și instruirea elitelor, care astăzi practic ne lipsesc. Iar reducerea mecanică a numărului universităților nu are cum să atingă acest țel.   

Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu cea a redacției Sputnik Moldova.

425
Tagurile:
Universități, închidere


Загрузка...
meci de fotbal

Cinci cluburi de fotbal din Moldova au obținut dreptul de participa la competiții europene

0
(reînnoit 21:35 30.05.2020)
Cinci cluburi de fotbal din Moldova au obținut dreptul de a participa la turneele UEFA, iar altor trei echipe de fotbal din Moldova li s-a refuzat acordarea licenței de participare la competiții europene.

CHIȘINĂU, 31 mai - Sputnik. Licențele UEFA au fost eliberate pentru cinci cluburi de fotbal din Moldova, a anunțat Federația Moldovenească de Fotbal.

Este vorba despe „Sheriff” (Tiraspol), „Sfântul Gheorghe” (Suruceni), „Petrocub” (Hâncești), „Dinamo-Auto” (Tiraspol) și „Speranța” (Nisporeni).

Astfel, cinci cluburi au obținut dreptul de a participa la sezonul următor al competițiilor europene. „Sheriff” va participa la Liga Campionilor, iar echipele „Sfintul Gheorghe” și „Petrocub” - în Europa League.

În același timp, altor trei echipe le-au fost refuzată eliberarea licențelor UEFA. Cluburile „Milsami” (Orhei), „Zimbru” (Chișinău) și „Codru” (Lozova) au fost lipsite de dreptul de a participa la meciurile din noul sezon al Cupei Europene.

Timp cinci zile, aceste cluburi pot folosi dreptul de a contesta decizia adoptată de Federația Moldovenească de Fotbal.

Licența UEFA pentru a participarea la turneul feminin al Ligii Campionilor i-a fost acordată echipei „Agarista” din Anenii Noi.

Будь в курсе всех новостей в Молдове и мире! Подпишись на наш канал в Telegram>>>

Смотрите Video и слушайте Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Moldova, fotbal, cluburi
Tematic
Merită sau nu reunirea campionatelor de fotbal ale țărilor fostei URSS într-o singură ligă


Загрузка...