Drapele China și SUA

SUA planifică o astfel de răzbunare, încât China ajungă invidieze Rusia

365
(reînnoit 19:33 04.05.2020)
Ce urmări ar putea avea aplicarea ideii de lichidare a datoriei SUA față de China, drept “răsplata” pentru daunele aduse de pandemia coronavirusului.

Ideea unei pedepse demonstrative și umilitoare Chinei ”pentru coronavirus” prin exproprierea unui trilion de dolari din rezervele de aur chineze, despre care am mai scris, a ajuns până în cele mai înalte cabinete ale puterii americane. Acum două săptămâni o astfel de abordare exotică a fost discutată de senatorii republicani și moderatorii talk-show-urilor politice la posturile americane politice de televiziune, însă iată că ideea a ajuns și la Casa Albă, menționează Ivan Danilov în materialul său pentru RIA Novosti.

Potrivit The Washington Post, care face trimitere la surse din administrația Trump, chestiunea ”de a-și ierata singuri datoriile” pe care Washingtonul le are față de Beijing se discută în cadrul strategiei de a forța China să plătească compensații financiare pentru daunele provocate de coronavirus. “Iertarea cu de la sine putere a datoriilor” în acest caz ar putea fi prezentată publicului american ca o plată în avans a acestor compensații: Beijingul credea că a oferit Washingtonului bani cu împrumut, iar în realitate doar a achitat anticipat reparațiile pentru daunele provocate de pandemie. Probabil, potrivit codului moral al gentlemanilor de peste ocean, o astfel de abordare corespunde unor idealuri înalte ale moralității și dreptății, de respectarea cărora se mândresc politicienii americani și fanii lor din Rusia.

Dacă ar fi să credem declarațiilor oficiale ale conducerii americane, rolul de principal inamic al Chinei și de cel mai rațional gânditor în administrația lui Trump îl are, ca să vezi, însuși președintele. Acesta ar susține “penalizarea” materială a Chinei (pentru erorile comise de SUA în pregătirile de epidemie), însă, luând în considerare experiența în sfera afacerilor – se opune unor decizii extrem de riscante, care ar putea pune în pericol statutul valutei americane.

The Washington Post descrie întreaga gamă de măsuri discutate: “Potrivit surselor (familiarizate cu elaborarea măsurilor de răzbunare împotriva Chinei), în ultimele zile președintele Trump și-a manifestat furia de față cu consilierii lui în legătură cu acțiunile Chinei, acuzând această țară de ascunderea informațiilor despre virus și a discutat despre adoptarea unor măsuri serioase, care, probabil, vor fi urmate de niște acțiuni de răspuns din partea Beijingului.

În particular, Trump și consilierul lui au discutat despre problema lipsirii Chinei de “imunitate suverană” pentru a permite guvernului sau (victimelor epidemiei în SUA) să acționeze China în judecată. George Sorial, care a ocupat anterior o funcție de top-manager în compania Trump Organization și participă la o plângere colectivă împotriva Chinei, a declarat publicației The Washington Post că el și alți oficiali de la Casa Albă au discutat despre reducerea “imunității suverane” a Chinei. Experții pentru probleme juridice afirmă că tentativa de a limita această “imunitate suverană” a Chinei va fi extrem de complicată și în acest sens vor fi necesare niște acte juridice suplimentare din partea Congresului.

Unii reprezentanți ai administrației au discutat și despre modalitatea prin care SUA și-ar putea anula o parte a datoriilor față de China, au declarat două surse, familiare cu desfășurarea discuțiilor. Deocamdată nu se cunoaște dacă președintele a susținut această idee”.

Ceva mai târziu, președintele a comentat această situație într-o manieră destul de evazivă, menționând că dacă ”s-ar intra în aceste jocuri, totul va fi complicat” . Și și-a exprimat îngrijorarea pentru ”sanctitatea dolarului” (sanctity of the dollar), probabil, făcând o aluzie la faptul că un faliment selectiv din partea SUA ar putea să submineze utilizarea monedei în calitate de principala valută de schimb la nivel mondial. Pe de altă parte, Trump a căutat să-i consoleze pe jurnaliști, afirmând că va găsi neapărat o cale de a pedepsi China și a menționat o altă idee – instituirea unor tarife vamale extraordinari de mari la mărfurile chineze, pentru a obține din partea Chinei acel trilion de dolari. Probabil, anume la atât estimează liderul american daunele pe care le-a suferit economia americană și rating-ul lui personal de pe urma acțiunilor și inacțiunilor oficialităților de la Beijing în perioada epidemiei.

Toate aceste afirmații ar putea fi tratate ca un discurs preelectoral. Însă dacă acum 15 ani cineva i-ar fi spus unui expert în drept internațional și finanțe că SUA vor impune sancțiuni împotriva companiilor și băncilor rusești pentru că Rusia ar fi ”anexat un teritoriu străin” și că ”s-a implicat activ în alegerile americane”, iar aceste sancțiuni vor fi introduse chiar de președintele în favoarea căruia Rusia ar fi intervenit în procesul electoral – acest expert ar fi râs bine, considerând că e vorba de o satiră la politica americană.

Însă toate acestea au devenit o realitate destul de rapid, din punct de vedere al proceselor istorice. În perioada unor crize globale profunde (iar pandemia este într-adevăr o criză globală), istoria ar putea să se deruleze într-un astfel de tempou despre care un politician din secolul trecut spunea – există decenii în care nu se întâmplă nimic și există câteva săptămâni în care totul se întâmplă cât în decenii.

Merită să luăm în considerare că decizia de a jefui Republica Populară Chineză de 1,3 trilioane de dolari, anulând printr-o semnătură a președintelui obligațiile americane pe care le deține – nu este doar una economică, dar și politică. Urmărind camioanele cu cadavre în piețele din New York și îndeplinind cererea (probabil, pentru prima dată în viață) pentru ajutor de șomaj, având o perspectivă neclară în privința capacității de achita plățile pentru serviciile comunale și ipotecă, zeci de milioane de alegători americani, care vor participa în toamnă la alegerile prezidențiale, trăieasc acum emoții negative puternice.

Dacă președintele va spune că a anulat datoria față de țara care, potrivit versiunii lui Trump și multor jurnaliștii americani, este responsabilă de epidemie, iar banii economisiți îi va împărți muncitorilor din sfera petrolieră care și-au pierdut locurile de muncă, acest gest politic puternic va fi urmat de niște beneficii electorale solide.

Din punct de vedere al gestionării riscurilor, inclusiv a celor politice, acum ar putea demara o retragere lentă (pentru a nu atrage atenția Casei Albe) a rezervelor valutare chineze din instrumentele americane sau, cel puțin, reducerea ponderii acestora în rezerve, pentru că Trump (și ultimii ani sunt dovadă în acest sens) își poate schimba poziția politică oficială în orice moment.

Așa cum anunță The Washington Post, “pedepsirea Chinei este ceea spre ce înclină președintele, a declarat unul dintre consilierii superiori”.

Distrugerea unei treimi din rezervele de aur ale Chinei este o penalitate destul de serioasă, mai ales că prima reacție la un posibil faliment în legătură cu “datoria chineză” a fost slăbirea yuanului în schimburile interbancare. Dacă această ștergere forțată a datoriilor va avea loc, atunci presiunea asupra valutei chineze va deveni una incomparabil de mare.

În cele din urmă, lui Trump i-ar putea părea o idee excelentă sacrificarea statutului dolarului de dragul obținerii unui nou mandat. În plus, la Casa Albă s-ar putea înrădăcina idea că dacă Rezerva Federală cumpără obligațiile americane de pe piață, atunci SUA nu mai au nevoie de creditori externi: tiparul și bugetul îi vor salva, vor acoperi datoria de stat și vor asigura dolarul. Anume o astfel de certitudine, chiar dacă ea nu corespunde realităților economice, le-au educat-o americanii aliații lor externi și nimic (în afară de bunul simț, care se află astăzi în deficit), nu-i împiedică și pe ei să creadă în asta.

În acest context, ar merita să ne amintit de proverbul “tot răul e spre bine”: sancțiunile antirusești au determinat Rusia să se îngrijească de propria stabilitate financiară, de sporirea ponderii aurului în rezervele valutare și să minimalizeze vulnerabilitățile în fața finanțărilor valutare externă. Luând în considerare riscurile și catastrofele care ar putea avea loc în sistemul financiar mondial, dacă Washingtonul într-adevăr va declanșa împotriva Beijingului un război comercial și financiar, toate măsurile de precauție ale Rusiei se vor dovedi cât se poate de oportune.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

365
Tagurile:
coronavirus, pandemie, răzbunare, China, SUA
Tematic
Trump, decizie șoc în privința OMS în plină pandemie: ONU reacționează
Nav[ de transportare a GNL

Anul 2020: Uraganele și bandele determină prețul global la gaze

57
(reînnoit 16:53 21.09.2020)
Piața gazelor își revine treptat: prețurile de piață din Europa și regiunea Asia-Pacific (pentru piața GNL) sunt de 130 de dolari și respectiv 150 de dolari pentru o mie de metri cubi.

Există motive pentru creșterea prețurilor atât din partea cererii, cât și din partea ofertei. Pe parcursul a opt luni ale acestui an, importurile sumare de GNL s-au dovedit a fi, chiar dacă cu 1,3 la sută, dar totuși mai mari decât în ​​aceeași perioadă a anului precedent. India și China arată o creștere accentuată a importurilor de GNL în iulie și august, scrie Alexandr Sobko pentru RIA Novosti.

Adică, dacă facem o simplă evaluare, cererea globală de GNL este acum la nivelul anului trecut, în ciuda faptului că cererea de gaz din conducte este mai mică (acest lucru se poate observa și din exporturile rusești către Europa, iar China reduce importurile de gaze din Asia Centrală). Dar piața GNL are de asemenea un exces de capacitate, deoarece au fost finalizate și au fost lansate în contextul actual uzinele din valul anterior de investiții (în principal SUA).

Prin urmare, și eșecurile din partea ofertei au contribuit la stabilizarea prețurilor: uzina plutitoare Prelude din Australia încă nu funcționează (există probleme tehnice acolo), în aceeași țară una dintre liniile de Gorgon LNG a fost oprită. Despre SUA s-a discutat mult.

Din cauza recentelor prețuri extrem de mici, care nu acopereau nici măcar costurile de exploatare, transporturile de GNL în vară au fost reduse la jumătate sau sub capacitatea planificată a centralelor, acum exporturile își revin treptat odată cu creșterea prețurilor globale, dar sezonul uraganelor împiedică o revenire rapidă la normal. Creșterea exporturilor din SUA va exercita din nou presiuni asupra prețurilor în următoarele luni.

Adică, recuperarea cotațiilor încă nu pare a fi sustenabilă (să adăugăm la aceasta și depozitele pline) deși, potrivit unor prognoze, prețurile spot din Asia pot chiar să depășească 200 USD la mia de metri cubi în timpul sezonului de încălzire. Aceste cifre corespund deja unui preț acceptabil pe termen lung pentru toți producătorii. Însă există o reținere: un astfel de nivel al prețului ar trebui să fie mediu anual și nu numai ”pe timp de iarnă”.

Dar anul este dificil, atipic, nu se pot trage concluzii pe termen lung. Toată lumea este interesată de perspective. Și iată cel mai interesant lucru: anul acesta, pentru prima dată în douăzeci de ani, nu a fost luată nicio decizie nouă de investiție privind construcția de noi instalații de lichefiere.

Previziunile pentru rezultatul acestui an sunt de la zero la una sau două decizii. Reamintim că un număr record de decizii de investiții au fost luate anul trecut, iar acest lucru s-a întâmplat, la rândul său, după o pauză lungă de trei ani (2016-2018, un număr mic de decizii) din cauza reinvestirii în ciclul anterior (2011-2015).

De ce se întâmplă asta? Răspunsul este unul simplu: toate companiile petroliere și de gaze și-au pierdut o mare parte din venituri și, prin urmare, își reduc programele de investiții. Dar, după cum știți, investițiile au scăzut doar cu o treime, așa că s-ar părea că ceva ar trebui să revină și pentru GNL.

O parte din răspuns este că, în ultimii ani, piața GNL s-a dezvoltat în mod paradoxal. Pe de o parte, vedem surplusul actual de gaze, precum și concurența intensă în viitor (Qatar, SUA, Rusia, Africa de Est), toate acestea nu contribuie la prețuri ridicate și nici nu trimit suficiente semnale de piață pentru investiții în proiecte noi.

În același timp, piața este considerată una promițătoare (cererea de gaze va crește indiferent de scenariile posibile, chiar și în cele mai ecologice). Unul dintre factorii determinanți ai dezvoltării pieței a fost participarea CTN-urilor de petrol și gaze, care treptat au început să treacă de la petrolul „care bate în retragere” la promițătorul GNL.

Acum, odată cu scăderea prețului petrolului, companiilor transnaționale petroliere nu le arde de asta. În plus, unii dintre petrolieri sunt nervoși și anunță o „ecologizare” bruscă a planurilor lor de investiții. La rândul lor, giganții petrolieri care doresc să rămână dedicați combustibililor fosili se află de asemenea în situații dificile. Acest lucru poate fi văzut în exemplul ExxonMobil, a cărui poziție financiară se află acum într-o situație dificilă.

Această companie avea planuri (și, așa cum era de așteptat încă anul trecut, cu decizii ”rapide” de investiții), două proiecte majore și mari de GNL: Golden Pass LNG în SUA (împreună cu Qatar Petroleum) și Rovuma LNG în Mozambic. Ambele au fost lăsate pentru vremuri mai bune, luarea deciziilor privind uzina americană se va reține cu cel puțin un an, în Mozambic - până în 2023. Planurile de extindere a fabricii de GNL existente în Papua Noua Guinee sunt de asemenea respinse, pentru vremuri mai bune.

Bineînțeles că și restul fabricilor americane nu se grăbesc să ia noi decizii, deoarece acum este dificil să garantezi construcției contracte pe termen lung pentru vânzarea de GNL. Situația din Africa de Est în ansamblu stagnează. Reamintim că defileul acestei regiuni (Mozambic, Tanzania) a fost considerat unul dintre noile centre de producție promițătoare. Despre amânările proiectului Exxon a fost deja amintit.

Dar iată uzina de GNL, asupra căreia s-a luat deja decizia anul trecut, GNL Mozambic (controlată de Total), este împiedicată cu regularitate de grupurile extremiste care operează în regiune, ceea ce pune sub semnul întrebării finalizarea acesteia în termen. Iar despre planurile privind uzinele din Tanzania aproape că nu-și mai amintește nimeni în ultima vreme.

Din toate acestea s-ar putea concluziona că, pe termen mediu, vom vedea un deficit de aprovizionare. Ar fi fost așa dacă nu ar fi fost planurile Qatarului de creare a mai multe fabrici noi. Încă nu există o decizie oficială de investiții, dar sunt în curs lucrări preliminare. Iar prețul de cost redus al GNL va permite Qatarului să construiască fără ca să țină cont prea mult de costuri.

În cele din urmă, un alt factor care creează incertitudini: mecanismele de stabilire a prețurilor. În ciuda dezvoltării pieței spot, până de curând, prețul la petrol a permis producătorilor de GNL să garanteze rambursarea. În același timp, pe fondul petrolului scump și al concurenței în creștere a GNL, coeficientul acestei legături în contractele noi a scăzut continuu în ultimii ani.

Acum petrolul este mai mic, dar este puțin probabil ca cumpărătorii să dorească să revină la coeficienții vechi și înalți. Iar la un preț al petrolului de 45 de dolari și un factor de referință recent de 0,11, GNL va costa doar aproximativ 5 dolari pentru un milion de BTU, sau aproximativ 180 de dolari pentru o mie de metri cubi. Și cumpărătorii sunt din ce în ce mai interesați de gaz la prețuri spot, mai ales că odată cu încheierea treptată a contractelor pe termen lung pentru Qatar, tot mai mult GNL din această țară va intra pe piața de schimb.

Să reamintim, de asemenea, că țările în curs de dezvoltare din regiunea Asia-Pacific sunt capabile să „digere” volume mari de gaze (care este motivul prognozelor unei dublări a pieței GNL în 15 ani), dar numai la prețuri mici, maxim 200 de dolari pentru o mie de metri cubi, sau mai bine mai puțin.

Toți acești factori duc la incertitudini și la un anumit paradox al dezvoltării pieței. Gazul natural în general și GNL în special rămâne un combustibil foarte promițător, dar pe o piață extrem de competitivă, cererea pentru care, la rândul său, va crește constant doar la prețuri suficient de mici.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

57
Tagurile:
gaze, uragan, 2020
Tematic
Bloomberg: o mare putere petrolieră rămâne cu visteria goală
Rusia nu are cu ce să-i ajute Germaniei


Загрузка...
Vaccinul rusesc împotriva COVID-19

Distrugerea vaccinului rusesc: Un mic gheșeft al marii politici

286
(reînnoit 16:27 18.09.2020)
Occidentul a folosit scrisoarea deschisă a lui Bucci pentru a aplica o lovitură elaborărilor rusești în speranța că vor submina sau diminua calitatea lor de lider. Iar profesorul însuși s-a ales cu un PR de asemenea nivel la care nici nu putea să viseze.

Liderismul rusesc în domeniul dezvoltării unui vaccin împotriva coronavirusului a devenit pentru Occident nu doar o surpriză neplăcută, ci o provocare revoltătoare - atât din motive politice, cât și financiare, scrie Irina Alksnis în articolul său pentru RIA Novosti.

Pe de o parte, Rusia înapoiată și profund nedemocratică pur și simplu nu are dreptul să facă astfel de descoperiri în domenii științifice complexe și tehnologic avansate.

Pe de altă parte, este în joc un jackpot de asemenea proporții astronomice, încât simplul gând că ar putea trece pe lângă concernele farmaceutice occidentale le provoace arsuri la stomac. De exemplu, doar știrea despre acordul privind furnizarea a o sută de milioane de doze în India cât face.

Nu este surprinzător faptul că Rusia s-a confruntat cu numeroase tentative de discreditare a rezultatelor muncii oamenilor de știință ruși: politică mare, bani mari.

Cu toate acestea, pe lângă rechini, există întotdeauna loc și pentru peștii-ferestrău, care obțin în mod constant ceva de la masa stăpânului.

Anume o astfel de istorie s-a desfășurat în jurul publicării rezultatelor testărilor ”Sputnik-V” într-una dintre cele mai vechi și mai influente reviste medicale din lume, The Lancet.

Articolul a fost criticat fulgerător. Vestea cea mare, răspândită de mass-media globală, a fost o scrisoare deschisă în care profesorul de biologie de la Universitatea American Temple Enrico Bucci și-a exprimat temerile cu privire la „posibilele greșeli comise de cercetătorii ruși”. Acesta a fost susținut de alți câțiva zeci de savanți occidentali.

The Lancet a propus ca dezvoltatorii ruși să răspundă la întrebările puse, ceea ce a și fost făcut. Centrul Gamalei i-a prezentat publicației un protocol clinic complet pentru studiul vaccinului ”Sputnik-V”. Șeful Fondului rus de investiții directe, Kirill Dmitriev, a publicat un editorial în care a comentat în detaliu principalele afirmații ale criticilor, în același timp sfătuindu-i pe aceștia să caute bârna din în ochiul lor și să risipească deja  îndoielile rusești în privința studiilor lor aflate în derulare.

Între timp, problema în acest caz nu este doar o chestiune pur științifică, asupra cărora s-au concentrat cercetătorii ruși.

Vladimir Putin
© Sputnik / Алексей Дружинин

Vorb e că însuși autorul scrisorii scandaloase este o personalitate remarcabilă. În materialul BBC, Enrico M. Bucci este numit „un luptător celebru împotriva pseudoștiinței”. Totuși, ar fi mai corect să folosim caracteristica „om de afaceri din domeniul științei”.

În 2016, Bucci a fondat ”Resis Srl”, o companie specializată în verificarea, validarea și validarea lucrărilor științifice.

Acesta este un subiect la modă în știința modernă. În ultimii ani, cercetătorii au fost prinși prea des cu erori, inclusiv dintre cele grave, apărute în articolele publicate. Nu vorbim neapărat despre abuzuri sau fraude, adesea există erori oneste, care, atunci când sunt anunțate, afectează totuși reputația oamenilor de știință și chiar a unor întregi instituții științifice.

Tocmai pentru a evita astfel de probleme, autorii și structurile de cercetare apelează adesea la firme specializate în astfel de lucrări pentru un audit independent al propriilor texte - înainte de publicare. În special, compania lui Bucci a fost angajată pentru această activitate de către Institutul german Fritz Lipmann, în jurul căruia a izbucnit un scandal puternic în urmă cu ceva timp doar din cauza unor erori inadmisibile în lucrările publicate. Această poveste a fost descrisă în detaliu în urmă cu un an de revista Nature.

Subtilitatea constă în faptul că o astfel de afacere impune anumite restricții etice pe care, apropo, profesorul Bucci le cunoaște foarte bine. În aceeași Nature, în decembrie 2019, a fost publicat un material despre puritatea și conștiinciozitatea muncii științifice, la vare a fost co-autor. Și acolo a fost indicat sincer că Enrico N. Bucci a avut un conflict de interese.

Sau mai simplu fiind spus, atunci când proprietarul unei companii comerciale vorbește public despre activitatea în care este specializat, devine în esență o reclamă pentru compania sa.

Rusia a devenit prima țară care a înregistrat un vaccin împotriva COVID-19
© Ruptly / РФПИ / WHO / Дмитрий Куракин/Пресс-служба Минздрава России

Dar, evident, atunci când vine vorba de „demascarea” vaccinului rusesc astfel de fleacuri nu mai sunt importante.

Occidentul a folosit scrisoarea deschisă (și, prin definiție este o auto-promovare) a lui Bucci pentru a aplica o nouă lovitură elaborărilor rusești în speranța că vor submina sau diminua calitatea lor de lider Ei bine, profesorul însuși s-a ales cu un PR de un asemenea nivel la care pur și simplu nici nu putea visa în nicio altă situație. Aceasta, de fapt, se numește „să prinzi valul”, de acest principiu se ghidează sute și mii de personalități media.

Fără îndoială, acest lucru i se va întoarce sub forma unor noi contracte comerciale foarte atractive. Să prinzi valul în apele tulburi ale politicii mari poate fi o chestiune extrem de profitabilă.

Dar acest lucru nu are nimic de-a face cu știința în general, cu medicina în special și cu salvarea a sute de mii de vieți în întreaga lume.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

286
Tagurile:
Rusia, COVID-19, vaccin
Tematic
După vaccinul „Sputnik V”, Rusia anunță încă o veste mare
Vaccinul rusesc împotriva COVID-19 este testat și în Belarus


Загрузка...
Soare deasupra orașului

Câte zile mai trebuie așteptăm până vor veni ploile

0
(reînnoit 20:36 22.09.2020)
Ne așteptăm ca vremea să se răcească, dar meteorologii anunță totuși temperaturi în creștere. În același timp, spre sfârșitul săptămânii vor cădea ploi.

CHIȘINĂU, 23 sept - Sputnik. Potrivit meteorologilor, astăzi, aerul se va încălzi până +23..+26 de grade Celsius în nord, +24..+27 de grade în centru și +25..+28 de grade în sud. Presiunea atmosferică va fi ridicată. Vântul va sufla din sud-est, cu o viteză de 2-7 metri pe secundă.

Prognoza meteo pentru 23-29 septembrie
Prognoza meteo pentru 23-29 septembrie

Vreme secetoasă și maxime de până la 30 de grade Celsius vom avea și în următoarele zile. Totuși, începând cu 26 septembrie sunt anunțate ploi în regiunile de nord și centru ale țării. În urma precipitațiilor, termometrele vor indica între 23..26 de grade Celsius în nord, 24..27 de grade în centru și 25..28 de grade în sud, potrivit celei mai recente prognoze meteo.

Codul Portocaliu și Codul Galben de secetă hidrologică au fost prelungite până pe 28 septembrie. Codul Portocaliu de secetă hidrologică a fost instituit de Serviciul Hidrometeorologic de Stat (SHS) pentru râurile mici din bazinul inferior al râului Răut și bazinele râurilor Botna, Cogâlnic, Ialpug și Cahul.

Codul Galben de secetă hidrologică a fost anunțat pentru râul Prut, pe sectorul Criva – Costești și pentru râurile mici și bazinele acvatice din țară. Până pe 25 septembrie este în vigoare și Codul Galben de pericol excepțional de izbucnire a incendiilor din cauze naturale, ca efect al secetei.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
temperaturi, Prognoze, meteo
Tematic
Echinocțiul de toamnă: Ce se întâmplă astăzi cu ziua-lumină
Echinocțiul de toamnă – începutul toamnei astronomice: Obiceiuri, tradiții, superstiții


Загрузка...