Producția de petrol

Revoluția de șist a SUA împotriva forței ruso-arabe a fost îngenunchiată

457
(reînnoit 09:24 28.04.2020)
Analiștii americani încearcă să convingă opinia publică că pentru sectorul producției petrolului de șist este posibil și un scenariu pozitiv, însă realitatea din teren deocamdată nu este una dintre cele mai optimiste.

MOSCOVA, 29 apr – Sputnik, Ivan Danilov. Publicația britanică Financial Times, specializată pe o promovare a agendei elitei financiare globale, este nevoită să caute cel puțin un aspect pozitiv în situația creată în jurul pieței petrolului.

Totodată, luând în considerație particularitățile audienței, nu e suficient să declare că economia rusă are de suferit de pe urma prețurilor mici la petrol – e rău, însă e insuficient, pentru că cititorii înstăriți de pe ambele țărmuri ale Oceanului Atlantic sunt interesați de aspectele geopolitice doar atunci când nu suferă propriile lor buzunare.

Drept urmare, chiar și amatorii “jingoismului umanitar” din redacția instituției media londoneze sunt nevoiți să recunoască că deocamdată nu totul este chiar atât de rău, însă America în sectorul extracțiilor de șist american, în special, se va răzbuna cândva pe Rusia și Arabia Saudită. Deocamdată, situația, în versiunea Financial Times, arată aproximativ în felul următor: sectorul american al extracțiilor de șist se află într-o mare suferință și trece printr-o umilință profundă, însă visează la o măreție în viitor.

“Sectorul petrolului de șist, care îi va permite lui Trump să se laude cu reducerea dependenței SUA de petrolul din Orientul Apropiat și i-ar dezlega mâinile pentru introducerea sancțiunilor împotriva exportatorilor de resurse energetice din Iran și Rusia, acum este îngenunchiat”, subliniază analiștii publicației britanice. În continuare, ei țin să diminueze din entuziasmul celor care speră că ajutorul de stat din partea Washingtonului ar putea schimba radical situația, notând că “un sprijin (din partea statului n.r.) este azi inevitabil, însă, indiferent cum ar arăta el, reducerea sectorului petrolier al SUA, probabil, va fi la fel de spectaculos precum a fost și creșterea lui în ultimii ani”.

Aprecierea jurnaliștilor ar putea fi pusă pe seama ispitei instituțiilor media de a hiperbolica și accentua panica, însă reprezentanții companiilor internaționale de producție și vânzare a petrolului utilizează și ei expresii destul de emoționale pentru a descrie viitorul pieței petrolului.

Agenția Bloomberg anunță: “Luni (ziua în care prețurile la petrolul american au devenit negative pe bursele americane, n.r.) într-adevăr a concentrat mințile oamenilor pe idea încetinirii creșterii producției”, a declarat Ben Luckock, copreședintele departamentului comerțului cu petrol în Trafigura Group, adăugând că “e o lovitură frontală dată pieței, de care era nevoie pentru a înțelege că totul este destul de serios”.

În sumă se creionează un peisaj britanico-american destul de cuprinzător: industria extracțiilor de șist a fost pusă în genunchi și este lovită în față. Cum am putea fi optimiști într-o astfel de situație? Pentru optimism există experți speciali la centrul analitic de frunte din SUA – Council on Foreign Relation. Financial Times citează poziția expertului acestei organizații:

“Dacă Rusia și Arabia Saudită cred că vor reușit să lichideze șistul (american n.r.), greșesc amarnic”, declară Amy Myers Jaffe. – Singurul lucru pe care îl pot face este să schimbe proprietarii (companiilor de șist, n.r.).

E o poziție foarte populară, care reduce la idea că falimentul companiilor extracțiilor de șist nu are nicio importanță pentru că ele doar își vor schimba proprietarii, iar noii proprietari deja nu vor avea povara vechilor datorii și vor continua cu mare plăcere să inunde piața cu petrol ieftin în numele promovării intereselor geopolitice ale SUA. Problema acestei teorii constă în faptul că noii proprietari vor fi anume acei creditori (începând cu băncile sau companiile de investiții, terminând cu fondurile de pensii), din contul cărora a și avut loc “revoluția de șist”. Anume banii acestor creditori au fost irosiți într-o producție absolut ineficientă din punct de vedere financiar, chiar și în condițiile unor prețuri înalte la petrol. Acum acestor creditori le vor reveni niște câmpuri petroliere falimentare și o perspectivă, în cazul continuării activității lor, de a pierde mai mulți bani, adică a-și adăuga la pierderile suferite altele noi, suplimentare, cu fiecare butoi de petrol.

Ar putea încerca să identifice pe piețele de capital o nouă tranșă din partea unor investitori mai puțin deștepți, care vor credita continuarea activității companiilor de șist, însă va fi o întreprindere destul de dificilă: toți investitorii mai puțin inteligenți, care au crezut în perspectivele șistului, au investit deja în acest sector – tocmai ei urmează să devină deținătorii rămășițelor acestor active ale companiilor petroliere în procesul falimentării în masă. Dacă proprietarii acestor rămășițe, ruinelor “imperiilor de șist” vor deveni marile companii petroliere, indiferent dacă vor fi americane sau internaționale, e puțin probabil să recurgă la majorarea producției, pentru că anume din cauza sporirii ei s-au prăbușit acțiunile companiilor lor, fiind micșorare și dividentele acționarilor lor.

Potrivit aprecierilor agenției americane de informații a Ministerului Energeticii (EIA), SUA vor reveni la statutul de importator net de petrol până la sfârșitul anului 2020.

Totuși, jurnaliștii de la FT prezintă în calitate de scenariu optimist o creștere a prețurilor la petrol până la 80 de dolari pentru un baril și o reînviere a sectorului extracțiilor de șist în SUA. Trebuie să recunoaștem că e un scenariu destul de probabil, însă acesta nu trebuie să fie interpretat ca o înfrângere a Riadului sau Moscovei, pentru că 80 de dolari pentru un baril este un preț destul de interesant și profitabil atât pentru Rusia, cât și pentru Arabia Saudită, precum și pentru alte state din OPEC. Participanții la OPEC+ nu și-au propus niciodată să “distrugă” acest sector al industriei petroliere americane. Sarcina a constat doar în predarea unei lecții (nu să-i elimine de pe piață), care practicau domping din contul banilor altora și provocau daune altor producători, inclusiv unor companii mari americane, care nu s-au implicat în jocurile cu șistul. Într-un anumit sens, varianta cu “a învăța minte” nu s-a reușit, însă variant “eliminării”, în sensul cel mai direct, decurge destul de reușit. Potrivit ziarului din Texas, Houston Chronicle, “Marea deconectare a sondelor petroliere din Texas a început”.

Totuși experiența arată că în cazul în care actuala criză va fi una insuficientă, atunci piața ar putea să repete lovitura frontală de grație asupra companiilor de șist. A devenit evident că toate capacităților lor de a rezista nu corespund deloc declarațiilor făcute acum o lună.

Cel mai probabil, șistul american va fi nevoit să ia o pauză în revoluția lor pentru a reveni pe piață doar atunci când pe ea se vor fixa cu totul alte prețuri, mult mai acceptabile pentru ceilalți producători de petrol.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

457
Tagurile:
Arabia Saudita, Arabia Saudită, Rusia, Petrol, SUA, Șist
Nav[ de transportare a GNL

Anul 2020: Uraganele și bandele determină prețul global la gaze

57
(reînnoit 16:53 21.09.2020)
Piața gazelor își revine treptat: prețurile de piață din Europa și regiunea Asia-Pacific (pentru piața GNL) sunt de 130 de dolari și respectiv 150 de dolari pentru o mie de metri cubi.

Există motive pentru creșterea prețurilor atât din partea cererii, cât și din partea ofertei. Pe parcursul a opt luni ale acestui an, importurile sumare de GNL s-au dovedit a fi, chiar dacă cu 1,3 la sută, dar totuși mai mari decât în ​​aceeași perioadă a anului precedent. India și China arată o creștere accentuată a importurilor de GNL în iulie și august, scrie Alexandr Sobko pentru RIA Novosti.

Adică, dacă facem o simplă evaluare, cererea globală de GNL este acum la nivelul anului trecut, în ciuda faptului că cererea de gaz din conducte este mai mică (acest lucru se poate observa și din exporturile rusești către Europa, iar China reduce importurile de gaze din Asia Centrală). Dar piața GNL are de asemenea un exces de capacitate, deoarece au fost finalizate și au fost lansate în contextul actual uzinele din valul anterior de investiții (în principal SUA).

Prin urmare, și eșecurile din partea ofertei au contribuit la stabilizarea prețurilor: uzina plutitoare Prelude din Australia încă nu funcționează (există probleme tehnice acolo), în aceeași țară una dintre liniile de Gorgon LNG a fost oprită. Despre SUA s-a discutat mult.

Din cauza recentelor prețuri extrem de mici, care nu acopereau nici măcar costurile de exploatare, transporturile de GNL în vară au fost reduse la jumătate sau sub capacitatea planificată a centralelor, acum exporturile își revin treptat odată cu creșterea prețurilor globale, dar sezonul uraganelor împiedică o revenire rapidă la normal. Creșterea exporturilor din SUA va exercita din nou presiuni asupra prețurilor în următoarele luni.

Adică, recuperarea cotațiilor încă nu pare a fi sustenabilă (să adăugăm la aceasta și depozitele pline) deși, potrivit unor prognoze, prețurile spot din Asia pot chiar să depășească 200 USD la mia de metri cubi în timpul sezonului de încălzire. Aceste cifre corespund deja unui preț acceptabil pe termen lung pentru toți producătorii. Însă există o reținere: un astfel de nivel al prețului ar trebui să fie mediu anual și nu numai ”pe timp de iarnă”.

Dar anul este dificil, atipic, nu se pot trage concluzii pe termen lung. Toată lumea este interesată de perspective. Și iată cel mai interesant lucru: anul acesta, pentru prima dată în douăzeci de ani, nu a fost luată nicio decizie nouă de investiție privind construcția de noi instalații de lichefiere.

Previziunile pentru rezultatul acestui an sunt de la zero la una sau două decizii. Reamintim că un număr record de decizii de investiții au fost luate anul trecut, iar acest lucru s-a întâmplat, la rândul său, după o pauză lungă de trei ani (2016-2018, un număr mic de decizii) din cauza reinvestirii în ciclul anterior (2011-2015).

De ce se întâmplă asta? Răspunsul este unul simplu: toate companiile petroliere și de gaze și-au pierdut o mare parte din venituri și, prin urmare, își reduc programele de investiții. Dar, după cum știți, investițiile au scăzut doar cu o treime, așa că s-ar părea că ceva ar trebui să revină și pentru GNL.

O parte din răspuns este că, în ultimii ani, piața GNL s-a dezvoltat în mod paradoxal. Pe de o parte, vedem surplusul actual de gaze, precum și concurența intensă în viitor (Qatar, SUA, Rusia, Africa de Est), toate acestea nu contribuie la prețuri ridicate și nici nu trimit suficiente semnale de piață pentru investiții în proiecte noi.

În același timp, piața este considerată una promițătoare (cererea de gaze va crește indiferent de scenariile posibile, chiar și în cele mai ecologice). Unul dintre factorii determinanți ai dezvoltării pieței a fost participarea CTN-urilor de petrol și gaze, care treptat au început să treacă de la petrolul „care bate în retragere” la promițătorul GNL.

Acum, odată cu scăderea prețului petrolului, companiilor transnaționale petroliere nu le arde de asta. În plus, unii dintre petrolieri sunt nervoși și anunță o „ecologizare” bruscă a planurilor lor de investiții. La rândul lor, giganții petrolieri care doresc să rămână dedicați combustibililor fosili se află de asemenea în situații dificile. Acest lucru poate fi văzut în exemplul ExxonMobil, a cărui poziție financiară se află acum într-o situație dificilă.

Această companie avea planuri (și, așa cum era de așteptat încă anul trecut, cu decizii ”rapide” de investiții), două proiecte majore și mari de GNL: Golden Pass LNG în SUA (împreună cu Qatar Petroleum) și Rovuma LNG în Mozambic. Ambele au fost lăsate pentru vremuri mai bune, luarea deciziilor privind uzina americană se va reține cu cel puțin un an, în Mozambic - până în 2023. Planurile de extindere a fabricii de GNL existente în Papua Noua Guinee sunt de asemenea respinse, pentru vremuri mai bune.

Bineînțeles că și restul fabricilor americane nu se grăbesc să ia noi decizii, deoarece acum este dificil să garantezi construcției contracte pe termen lung pentru vânzarea de GNL. Situația din Africa de Est în ansamblu stagnează. Reamintim că defileul acestei regiuni (Mozambic, Tanzania) a fost considerat unul dintre noile centre de producție promițătoare. Despre amânările proiectului Exxon a fost deja amintit.

Dar iată uzina de GNL, asupra căreia s-a luat deja decizia anul trecut, GNL Mozambic (controlată de Total), este împiedicată cu regularitate de grupurile extremiste care operează în regiune, ceea ce pune sub semnul întrebării finalizarea acesteia în termen. Iar despre planurile privind uzinele din Tanzania aproape că nu-și mai amintește nimeni în ultima vreme.

Din toate acestea s-ar putea concluziona că, pe termen mediu, vom vedea un deficit de aprovizionare. Ar fi fost așa dacă nu ar fi fost planurile Qatarului de creare a mai multe fabrici noi. Încă nu există o decizie oficială de investiții, dar sunt în curs lucrări preliminare. Iar prețul de cost redus al GNL va permite Qatarului să construiască fără ca să țină cont prea mult de costuri.

În cele din urmă, un alt factor care creează incertitudini: mecanismele de stabilire a prețurilor. În ciuda dezvoltării pieței spot, până de curând, prețul la petrol a permis producătorilor de GNL să garanteze rambursarea. În același timp, pe fondul petrolului scump și al concurenței în creștere a GNL, coeficientul acestei legături în contractele noi a scăzut continuu în ultimii ani.

Acum petrolul este mai mic, dar este puțin probabil ca cumpărătorii să dorească să revină la coeficienții vechi și înalți. Iar la un preț al petrolului de 45 de dolari și un factor de referință recent de 0,11, GNL va costa doar aproximativ 5 dolari pentru un milion de BTU, sau aproximativ 180 de dolari pentru o mie de metri cubi. Și cumpărătorii sunt din ce în ce mai interesați de gaz la prețuri spot, mai ales că odată cu încheierea treptată a contractelor pe termen lung pentru Qatar, tot mai mult GNL din această țară va intra pe piața de schimb.

Să reamintim, de asemenea, că țările în curs de dezvoltare din regiunea Asia-Pacific sunt capabile să „digere” volume mari de gaze (care este motivul prognozelor unei dublări a pieței GNL în 15 ani), dar numai la prețuri mici, maxim 200 de dolari pentru o mie de metri cubi, sau mai bine mai puțin.

Toți acești factori duc la incertitudini și la un anumit paradox al dezvoltării pieței. Gazul natural în general și GNL în special rămâne un combustibil foarte promițător, dar pe o piață extrem de competitivă, cererea pentru care, la rândul său, va crește constant doar la prețuri suficient de mici.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

57
Tagurile:
gaze, uragan, 2020
Tematic
Bloomberg: o mare putere petrolieră rămâne cu visteria goală
Rusia nu are cu ce să-i ajute Germaniei


Загрузка...
Vaccinul rusesc împotriva COVID-19

Distrugerea vaccinului rusesc: Un mic gheșeft al marii politici

286
(reînnoit 16:27 18.09.2020)
Occidentul a folosit scrisoarea deschisă a lui Bucci pentru a aplica o lovitură elaborărilor rusești în speranța că vor submina sau diminua calitatea lor de lider. Iar profesorul însuși s-a ales cu un PR de asemenea nivel la care nici nu putea să viseze.

Liderismul rusesc în domeniul dezvoltării unui vaccin împotriva coronavirusului a devenit pentru Occident nu doar o surpriză neplăcută, ci o provocare revoltătoare - atât din motive politice, cât și financiare, scrie Irina Alksnis în articolul său pentru RIA Novosti.

Pe de o parte, Rusia înapoiată și profund nedemocratică pur și simplu nu are dreptul să facă astfel de descoperiri în domenii științifice complexe și tehnologic avansate.

Pe de altă parte, este în joc un jackpot de asemenea proporții astronomice, încât simplul gând că ar putea trece pe lângă concernele farmaceutice occidentale le provoace arsuri la stomac. De exemplu, doar știrea despre acordul privind furnizarea a o sută de milioane de doze în India cât face.

Nu este surprinzător faptul că Rusia s-a confruntat cu numeroase tentative de discreditare a rezultatelor muncii oamenilor de știință ruși: politică mare, bani mari.

Cu toate acestea, pe lângă rechini, există întotdeauna loc și pentru peștii-ferestrău, care obțin în mod constant ceva de la masa stăpânului.

Anume o astfel de istorie s-a desfășurat în jurul publicării rezultatelor testărilor ”Sputnik-V” într-una dintre cele mai vechi și mai influente reviste medicale din lume, The Lancet.

Articolul a fost criticat fulgerător. Vestea cea mare, răspândită de mass-media globală, a fost o scrisoare deschisă în care profesorul de biologie de la Universitatea American Temple Enrico Bucci și-a exprimat temerile cu privire la „posibilele greșeli comise de cercetătorii ruși”. Acesta a fost susținut de alți câțiva zeci de savanți occidentali.

The Lancet a propus ca dezvoltatorii ruși să răspundă la întrebările puse, ceea ce a și fost făcut. Centrul Gamalei i-a prezentat publicației un protocol clinic complet pentru studiul vaccinului ”Sputnik-V”. Șeful Fondului rus de investiții directe, Kirill Dmitriev, a publicat un editorial în care a comentat în detaliu principalele afirmații ale criticilor, în același timp sfătuindu-i pe aceștia să caute bârna din în ochiul lor și să risipească deja  îndoielile rusești în privința studiilor lor aflate în derulare.

Între timp, problema în acest caz nu este doar o chestiune pur științifică, asupra cărora s-au concentrat cercetătorii ruși.

Vladimir Putin
© Sputnik / Алексей Дружинин

Vorb e că însuși autorul scrisorii scandaloase este o personalitate remarcabilă. În materialul BBC, Enrico M. Bucci este numit „un luptător celebru împotriva pseudoștiinței”. Totuși, ar fi mai corect să folosim caracteristica „om de afaceri din domeniul științei”.

În 2016, Bucci a fondat ”Resis Srl”, o companie specializată în verificarea, validarea și validarea lucrărilor științifice.

Acesta este un subiect la modă în știința modernă. În ultimii ani, cercetătorii au fost prinși prea des cu erori, inclusiv dintre cele grave, apărute în articolele publicate. Nu vorbim neapărat despre abuzuri sau fraude, adesea există erori oneste, care, atunci când sunt anunțate, afectează totuși reputația oamenilor de știință și chiar a unor întregi instituții științifice.

Tocmai pentru a evita astfel de probleme, autorii și structurile de cercetare apelează adesea la firme specializate în astfel de lucrări pentru un audit independent al propriilor texte - înainte de publicare. În special, compania lui Bucci a fost angajată pentru această activitate de către Institutul german Fritz Lipmann, în jurul căruia a izbucnit un scandal puternic în urmă cu ceva timp doar din cauza unor erori inadmisibile în lucrările publicate. Această poveste a fost descrisă în detaliu în urmă cu un an de revista Nature.

Subtilitatea constă în faptul că o astfel de afacere impune anumite restricții etice pe care, apropo, profesorul Bucci le cunoaște foarte bine. În aceeași Nature, în decembrie 2019, a fost publicat un material despre puritatea și conștiinciozitatea muncii științifice, la vare a fost co-autor. Și acolo a fost indicat sincer că Enrico N. Bucci a avut un conflict de interese.

Sau mai simplu fiind spus, atunci când proprietarul unei companii comerciale vorbește public despre activitatea în care este specializat, devine în esență o reclamă pentru compania sa.

Rusia a devenit prima țară care a înregistrat un vaccin împotriva COVID-19
© Ruptly / РФПИ / WHO / Дмитрий Куракин/Пресс-служба Минздрава России

Dar, evident, atunci când vine vorba de „demascarea” vaccinului rusesc astfel de fleacuri nu mai sunt importante.

Occidentul a folosit scrisoarea deschisă (și, prin definiție este o auto-promovare) a lui Bucci pentru a aplica o nouă lovitură elaborărilor rusești în speranța că vor submina sau diminua calitatea lor de lider Ei bine, profesorul însuși s-a ales cu un PR de un asemenea nivel la care pur și simplu nici nu putea visa în nicio altă situație. Aceasta, de fapt, se numește „să prinzi valul”, de acest principiu se ghidează sute și mii de personalități media.

Fără îndoială, acest lucru i se va întoarce sub forma unor noi contracte comerciale foarte atractive. Să prinzi valul în apele tulburi ale politicii mari poate fi o chestiune extrem de profitabilă.

Dar acest lucru nu are nimic de-a face cu știința în general, cu medicina în special și cu salvarea a sute de mii de vieți în întreaga lume.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

286
Tagurile:
Rusia, COVID-19, vaccin
Tematic
După vaccinul „Sputnik V”, Rusia anunță încă o veste mare
Vaccinul rusesc împotriva COVID-19 este testat și în Belarus


Загрузка...
Mormânt antic găsit în China

A fost dezvăluit misterul lichidului dintr-un mormânt antic

0
(reînnoit 22:47 22.09.2020)
Oamenii de știință chinezi au descoperit secretul unui lichid misterios descoperit într-un vas de bronz în timpul săpăturilor unui mormânt vechi de două mii de ani.

Rezultatele cercetării au arătat că în vas exista o băutură medicinală care conține alcool. Potrivit experților, acest amestec a fost folosit pentru a opri sângerarea și pentru a reduce inflamația, transmite RIA Novosti, cu referire la Xinhua.

În prezent, oamenii de știință continuă să cerceteze descoperirea pentru a obține mai multe informații despre materiile prime din care a fost făcută băutura și despre procesul de fabricare a acesteia.

Mormântul a fost descoperit în timpul reconstrucției unei mahalale din Sanmenxia, ​​provincia Henan, în luna mai a acestui an. Pe baza rezultatelor analizei preliminare, experții consideră că mormântul datează din timpul apusului dinastiei Qin (221-207 î.Hr.) și a începutului dinastiei Han occidentale (înainte de al optulea an al erei noastre).

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
lichid, mormant, mister


Загрузка...