Eduard Maciac

Riscurile pe care le comportă alegerile parlamentare din februarie 2019

363
(reînnoit 16:56 17.12.2018)
Până în data de 24 ianuarie, președintele Igor Dodon va decide dacă va candida sau nu pe listele PSRM la alegerile parlamentare. El a vorbit recent la un post privat de televiziune despre existența unor riscuri pentru PSRM legate de intenția sa de a candida la funcția de deputat și a invocat prezența mai multor factori politici. Președintele s-a referit în special la agenda vizitelor sale externe.

„În cazul în care voi fi primul pe lista PSRM la alegerile parlamentare, dar noi luăm în serios o asemenea posibilitate pentru a ridica ratingul partidului, în această situație voi fi nevoit să-mi corectez agenda vizitelor externe”, a spus Igor Dodon. El a mai spus că nu va expune partidul la anumite riscuri și va evita personal să se întâlnească cu oficialități de peste hotare. Toate acestea, pentru a omite anumite interpretări legate de influențarea alegerilor din partea factorului extern și implicit riscul excluderii din cursă electorală a partidului.

După 24 februarie, în cazul în care președintele va fi și deputat, va apărea o nouă situație privind compatibilitatea funcțiilor, eventual, limitarea unor prerogative pentru șeful statului.

Adversarilor politici ai PSRM s-ar putea să nu-i placă rezultatele alegerilor.  La ora actuală, spun mai mulți experți, Curtea Constituțională poate invalida alegerile în 17 circumscripții uninominale. Prin urmare, democrații ar putea utiliza procedura de invalidare a alegerilor. Care ar fi riscurile?, se întreabă președintele Igor Dodon.

Un risc ar fi, în opinia șefului statului, neînregistrarea candidaților socialiști sau a altor partide din opoziție (se invocă probleme cu certificatul de integritate).

Un alt risc ar fi presiunile care ar putea fi exercitate asupra candidaților opoziției prin intermediul mecanismelor coercitive ale statului.

Un alt element de risc ar fi că după alegeri rezultatele pe unele circumscripții uninominale ar putea fi invalidate în funcție de formarea unei majorități parlamentare confortabile la Chișinău.

Comentatorul politic Roman Mihăeș încearcă să vadă care ar putea să fie relația dintre președintele Republicii și noua majoritate parlamentară după alegeri. Anterior, Igor Dodon a dat de înțeles că după 24 februarie nu va mai tolera o nouă suspendare în cazul în care acest subiect va reveni pe agenda Parlamentului. Totul depinde de contextul politic, spune Mihăeș.

Conform Constituției, după alegeri, președintele are un atu. El  va avea  o marjă mare de manevră privind numirea candidatului la funcția de premier pentru că el va fi cel care va consulta fracțiunile parlamentare create. Totuși, conform deciziei Curții Constituționale, în cazul formării unei majorități parlamentare, președintele este obligat să numească acel candidat pe care-l va propune majoritatea parlamentară formată. În cazul în care nu se constituie o majoritate parlamentară, ceea ce ar părea mai verosimil, atunci președintele va numi propriul candidat. În această situație, spune expertul, ar putea apărea circumstanțe privind o nouă suspendare a președintelui.

363
Tagurile:
alegeri parlamentare in Moldova
Tematic
PSRM nu va participa în calitate de candidat electoral la referendumul din 24 februarie
Mihăeș: Care sunt cele trei scenarii după alegerile parlamentare - Opinia expertului
Șansele lui Igor Dodon de a rămâne în funcția de președinte al Republicii Moldova
Liceul Teoretic ”Liviu Damian” din orașul Râșcani

Ultima zi de școală așa cum nu a mai fost vreodată - Video

652
(reînnoit 19:30 29.05.2020)
Este pentru prima dată când în ultima zi de școală curtea școlii în care am învățat și eu cândva este pustie.

Astăzi, 29 mai, este ultima zi de școală, potrivit Calendarului școlar pentru anul de studii 2019-2020. Cu toții ne-am obișnuit de-a lungul anilor ca să marcăm această zi cu multe flori și cu bună dispoziție. 

Ultima zi de școală era încărcată de emoții pozitive și multe cuvinte calde și pline de emoții pe care le rosteam învățătorilor, profesorilor care timp de un an de zile s-au jertfit pentru educarea copiilor.

Din păcate, în acest an ultima zi de școală este marcată așa cum nu a mai fost vreodată. Curțile școlilor sunt pustii. Nu auzim nici muzica care răsuna înainte de începerea careului solemn și nici nu mai avem parte de acea atmosferă plină de bucurie când elevii și învățătorii din toate clasele se adunau la un loc pentru a-și împărtăși bucuria de la sfârșit de an și pentru a anunța promovarea elevilor în clasele următoare.

Astăzi, am decis să merg la Liceul Teoretic ”Liviu Damian” din orașul Râșcani, unde mi-am făcut și eu studiile cândva. Iată cum arată astăzi curtea școlii.

Totuși, liceul avea ușile deschise, iar inscripția ”Bine ați venit” parcă ne dă o speranță că în curând vom auzi din nou gălăgie de copii pe coridoarele acum pustii ale școlii.

  • Liceul Teoretic Liviu Damian din orașul Râșcani
    Liceul Teoretic Liviu Damian din orașul Râșcani, 29 mai 2020 - ultima zi de școală
    © Sputnik / Cezar Salagor
  • Liceul Teoretic ”Liviu Damian” din orașul Râșcani
    Liceul Teoretic ”Liviu Damian” din orașul Râșcani
    © Sputnik / Cezar Salagor
  • Liceul Teoretic ”Liviu Damian” din orașul Râșcani
    Liceul Teoretic ”Liviu Damian” din orașul Râșcani
    © Sputnik / Cezar Salagor
  • Holul Liceului Teoretic ”Liviu Damian” din orașul Râșcani
    Holul Liceului Teoretic ”Liviu Damian” din orașul Râșcani
    © Sputnik / Cezar Salagor
  • Curtea Liceului Teoretic ”Liviu Damian” din orașul Râșcani
    Curtea Liceului Teoretic ”Liviu Damian” din orașul Râșcani
    © Sputnik / Cezar Salagor
1 / 5
© Sputnik / Cezar Salagor
Liceul Teoretic Liviu Damian din orașul Râșcani, 29 mai 2020 - ultima zi de școală

M-am apropiat cu sfială de ușa cancelariei însă nu am îndrăznit să întrerup discuția învățătorilor aflați în ședință. Am recunoscut vocea directorului, Stela Cheptănari, care îi ruga pe învățători să dea dovadă de maximă responsabilitate, pentru a încheia cu bine anul de studii în aceste condiții dificile.

Am discutat și cu primarul orașului Râșcani, Victor Bogatico, care a venit cu un mesaj atât pentru elevi cât și pentru profesori.

”Dragi elevi, stimați profesori! Astăzi pentru toți ar fi trebuit să răsune ultimul sunet de clopoțel... Pentru unii elevi ar fi fost sunetul prin care își iau adio de la școală și pleacă in viața matură. Pentru alții semnifică trecerea la o nouă etapă a vieții, plină de responsabilitate... Pentru profesori, este o zi la fel de importantă, deoarece mulți ați fi trăit emoții frumoase în clipa despărțirii de elevii pe care i-ați îndrăgit în acest timp. Dar viața își lasă amprenta. Vă felicit din tot sufletul cu prilejul acestui sfârșit de an școlar! Va doresc tuturor multă sănătate, răbdare, sa aveți mult succes în toate! În această situație dificilă, vreau să le urez numai bine și părinților, care au fost și sunt alături de copiii lor! Totul va fi bine, aveți grija de dumneavoastră și de cei dragi! Felicitări!”, le-a urat tuturor primarul de Râșcani. 

În acest an, procesul educațional în școli a fost sistat din cauza epidemiei cu COVID-19 în data de 12 martie și de atunci elevii nu au mai mers la școală, lecțiile s-au desfășurat doar la distanță.

Totuși, în această perioadă am văzut că ne putem adapta rapid la noile condiții și chiar și la distanță, procesul educațional nu s-a întrerupt. Desigur, poate ar fi fost mult mau simplu acum dacă autoritățile ar fi reglementat o astfel de formă de învățare din timp mai ales că au existat asemenea demersuri din partea părinților din Moldova cu mult înainte de epidemia de coronavirus. Alternativele educaționale reprezintă un trend în lumea întreagă. Învățământul la distanță este o soluție modernă de educație și învățare, care a căpătat o popularitate tot mai mare în toată lumea. Totodată, învățământul la distanță este una dintre căile prin care este asigurat dreptul constituțional al părinților de a-și educa copiii.

În prezent, în Codului Educației este specificat doa că Guvernul ”va examina practica învăţământului la domiciliu la solicitarea părinților sau a altor reprezentanţi legali ai copiilor și elevilor și va prezenta Parlamentului propuneri de modificare a prezentului cod în vederea oferirii dreptului la acest gen de instruire”. Sperăm că acest lucru se va întâmpla în curând și în țara noastră, pentru că s-ar putea ca unii părinți să prefere acest fel de învățare chiar și după acestă perioadă de criză.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

652
Tagurile:
video, Râșcani, ultima zi de școală
Тема:
Viața în Moldova
Tematic
Munca la distanță: Proiect de lege elaborat de ministerul de resort
Școlile, pregătite pentru învățământul la distanță: Detalii


Загрузка...
Studenți

Închiderea universităților, ca mijloc de reducere a cheltuielilor: Va fi și mai rău

440
(reînnoit 15:47 28.05.2020)
Ministerul Educației a anunțat, și nu doar că a anunțat, dar chiar a întreprins primele acțiuni în vederea reducerii numărului de universități din Republica Moldova.

Chiar dacă responsabilii din cadrul Ministerului Educației nu folosesc termenul "reducere a numărului universităților", ci îi spun "raționalizare a rețelei de universități publice din țară cu scopul de a eficientiza cheltuielile publice și de a crește calitatea studiilor" sau "fuziunea prin absorbție de către o universitate cu programe similare a altor instituții de învățământ superior cu un număr mic de studenți și aceleași programe", esența este aceeași: închiderea unor universități mici cu perspectiva ca angajații acestora și studenții să fie încadrați în universitățile mai mari.

Așa cum am spus mai sus, procesul anunțat de Ministerul Educației a și început. Ieri, ministrul Educației, Culturii și Cercetării, Igor Șarov, a avut o întrevedere cu rectorul Institutului de Relații Internaționale din Moldova, Valentin Beniuc, și  rectorul Universității de Stat „Dimitrie Cantemir”, Aurelia Hanganu, pe care i-a informat despre lansarea procesului de fuzionare (prin absorbție) a celor două instituții de învățământ superior cu Universitatea de Stat din Moldova și despre pașii care urmează să-i întreprindă.

Din câte a fost anunțat și am înțeles noi, procesul inițiat de autorități are două scopuri de bază.

Primul: "Eeficientizarea cheltuielilor publice" pentru învățământul universitar. Cel puțin asta a menționat Ministerul Educației în comunicatul de presă care anunța acest proces. Al doilea: crește calitatea studiilor.

Mai menționăm aici că procesul de închidere a unor universități și absorbirea lor de către altele a demarat la câteva zile după ce premierul Ion Chicu a lansat într-o postare pe Facebook imperativul reformei educației, în care este vizat iar aspectul financiar și cel al calității studiilor în universități.  

Vom reproduce exact ceea ce a spus Chicu pentru ca mai jos să încercăm să înțelegem ce vor să facă autoritățile în domeniul învățământului universitar.

"Reforma educației, în special, învățământul profesional-tehnic și cel universitar. Trebuie de redirecționat către colegii și școli profesional-tehnice o parte din banii enormi pe care statul îi cheltuie pentru întreținerea zecilor de universități. Care, în ultimii 15-20 de ani, s-au transformat în adevărate feude, stăpânite de purtători nemuritori de eșarfe colorate cameleonic. Cel mai grav nu este irosirea banilor publici de către aceștia, dar mutilarea sorții tinerilor, care, în loc să obțină studii calitative în universități, le pierd și pe acele din liceu. Avem pregătit împreună cu BM și FMI Conceptul și al acestei reforme. În țară trebuie să rămână un număr optimal de universități (publice) – nu mai multe, decât au fost până în 1991", a scris premierul Ion Chicu pe Facebook.

Așa cum am spus mai sus, procesul demarat de autorități are două scopuri: reducerea cheltuielilor pentru învățământul universitar și creșterea calității studiilor în acest domeniu.

Dacă în cazul realizării primului obiectiv - reducerea cheltuielilor - mecanismul utilizat de autorități este clar – închiderea unor universități, de fapt, a tuturor celor care au fost înființate după 1991, atunci în cazul celui de-al doilea - creșterea calității studiilor universitare - guvernanții nu precizează cum vor să realizeze acest obiectiv. Refuzăm să credem că ei au speranța că eficientiza cheltuielile publice va conduce la creșterea calităților studiilor, asta ar fi nu doar o naivitate, ci chiar o mare greșeală.

Închiderea unor universități – o jumătate de măsură

Premierul Ion Chicu are dreptate atunci când afirmă că sunt multe universități în care tinerii nu învață nimic, ci sunt de-a dreptul, nu formați, ci deformați. De fapt, ei acolo învață un singur lucru, unul extrem de grav, care a adus mari probleme societății noastre: că orice poate fi cumpărat, chiar și studiile, că pentru a obține o diplomă nu este neapărat să muncești, să înveți – mult mai simplu este să dai bani, să o cumperi. Asta este perfect adevărat.

Problema este că acest fenomen, care este produsul ideologiei liberale - dominante și chiar oficiale, nu doar la noi, ci în întreaga Europă și în mai toată lumea, a afectat nu doar universitățile care au fost înființate după 1991, ci, într-o măsură mai mare sau mai mică, pe toate.

Respectiv, închiderea unora dintre universitățile din Moldova nu este neapărat o soluție. Mai degrabă ar fi fost o soluție și ar fi fost cea mai bună soluție ridicarea calității, nivelului studiilor în toate universitățile care există astăzi în Moldova, dacă acest lucru este cumva posibil.

Studenți, instituții superioare de învățământ
© Sputnik / Александр Кряжев

Eu nu vreau să afirm că decizia luată de autorități de a închide universitățile înființate după 1991 este o greșeală. Dimpotrivă, poate fi un pas important în reforma învățământului universitar, dacă autoritățile vor merge consecvent și până la capăt pe această cale. Dar asta ar însemna că universitățile care nu vor fi închise trebuie să devină cu adevărat universități, iar absolvenții lor adevărați specialiști în domeniu, niște intelectuali adevărați, nu doar posesori de diplome care li s-au dat doar cu prețul achitării unor taxe (de către părinții lor) și a timpului pierdut în zadar în respectivele instituții.

De ce de la an la an, avem tot mai puțini studenți

Un alt aspect extrem de important care mie mi se pare că autoritățile îl neglijează este cel ce ține de numărul în descreștere a studenților de la an la an. De dragul adevărului trebuie să menționăm că, în ultima perioadă, numărul de studenți s-a redus de peste două ori: de la 128 de mii în anul de studii 2006-2007, la 60 de mii în anul de studii 2018-2019.

Impresia mea este că Ministerul Educației justifică reducerea numărului mare de instituții publice de învățământ superior prin numărul în descreștere a studenților. Adică, dacă avem studenți mai puțini, să avem și universități mai puține. Această abordare ar fi corectă dacă reducerea numărului studenților ar fi determinată, să zicem, doar de niște factori obiectivi, cum ar fi de scăderea natalității și a emigrării în masă a moldovenilor, inclusiv a celor care sunt la vârsta în care emerg la universitate.  

Problema este că numărul în descreștere a studenților este determinat în mare măsură și de faptul că universitățile din Moldova nu rezistă concurenței celor de peste hotare.

Universitățile din Moldova nu rezistă concurenței celor de peste hotare

Scăderea numărului studenților atestă faptul că astăzi Republica Moldova se află într-o situație extrem de proastă. Asta înseamnă că natalitatea are în continuare un trend accentuat negativ, că oamenii continuă să plece masiv peste hotare pentru a se stabili cu traiul acolo, nu doar pentru a munci, pentru a câștiga un ban.

Mai grav este că, în ultima perioadă, mulți tineri pleacă la studii peste hotare dat fiind că acolo calitatea studiilor este mult mai înaltă. Odată ce obținerea studiilor a devenit o chestie costisitoare, care necesită și un considerabil efort financiar, nu doar intelectual, de ce să-ți rozi fundul pantalonilor într-o universitatea din Republica Moldova, obținând niște cunoștințe precare și să ai și niște șanse îndoielnice de a te angaja la muncă cu aceste studii? Este logic că tinerii moldoveni preferă să meargă să învețe în universitățile din România, în primul rând, pentru că este foarte aproape și unde au un șir de avantaje, dar și din Rusia, Italia, Franța, Marea Britanie, Olanda. Din păcate, universitățile de la noi nu rezistă concurenții celor de acolo.

Temerea mea este că doar închiderea unor universități fără creșterea calității studiilor în cele care vor continua să activeze va genera probleme și mai mari, mult mai grave în anii următori.

Prima consecință nefastă a închiderii unor universități va fi faptul că numărul tinerilor care vor merge să facă studii peste hotare va crește și mai mult. Asta înseamnă că va crește și numărul celor care vor rămâne să muncească și să locuiască peste hotare după absolvirea facultății.

Profesorii universitari părăsesc masiv universitățile și, în curând, vor părăsi și țara

A doua consecință gravă a faptului că unele universități vor fi închise este că vor pleca peste hotare nu doar tinerii care vor să-și facă studiile, dar și mulți dintre profesorii universitari care vor rămâne fără locul lor de muncă. Și mulți vor rămâne fără acest loc de muncă pentru că nu vor putea fi reangajați toți în instituțiile care vor absorbi universitățile închise. Dacă se va proceda astfel, atunci chiar nu mai înțeleg care este rostul acestei reforme. S-ar părea că disponibilizarea profesorilor ar fi o problemă minoră, dar eu sunt sigur că este una extrem de gravă. Și asta pentru că va avea loc un nou val de emigrare a materiei cenușii.

Chiar dacă am avea să le reproșăm multe lucruri unor reprezentanți ai acestei categorii sociale și profesionale, totuși, profesorimea este una dintre cele mai instruite și culte categorii din Republica Moldova. Și iată că există pericolul real să rămânem și fără această categorie profesională, așa cum am rămas, spre exemplul, fără ingineri. 

Trebuie să mai adăugăm că, dacă profesorii universitari sau o bună parte a loc vor rămâne fără locuri de muncă și își vor lua lumea-n cap plecând peste hotare, cu ei vor merge și membrii familiilor din care ei fac parte, adică iarăși copiii.

De fapt, angajații din universități deja pleacă masiv din domeniu. Potrivit unui raport mai vechi al BNS, în 2018, în instituțiile de învățământ superior și-au desfășurat activitatea 4,5 mii de persoane (personal de bază), cu 6,1% mai puțin comparativ cu anul de studii 2017-2018. Și asta în condițiile atunci nu avea loc închiderea universităților în lanț, proces care a demarat acum.

Economisirea banilor publici nu poate fi ținta unei reforme în domeniul învățământului universitar

Eu admit și, mai ales, sper că reforma învățământului universitar, dacă este cu adevărat o reformă, demarată de autorități nu presupune doar reducerea mecanică a numărului universităților în scopul reducerii cheltuielilor publice. Aceasta ar trăda o abordare mercantilistă, perfect liberală, care are drept consecință dezintegrarea și ruinarea definitivă a societății noastre. Asta ar însemna repetarea experienței triste din sistemul ocrotirii sănătății, când ani la rând s-au închis spitalele de ne-am pomenit astăzi, în plină pandemie, în situația critică în care suntem.

Dacă autoritățile vor să demareze o reformă în învățământul universitar, trebuie să se ghideze de faptul că scopul acesteia nu trebuie să fie economisirea banilor publici sau profitul, ci binele comun, binele întregii societăți – educarea și instruirea elitelor, care astăzi practic ne lipsesc. Iar reducerea mecanică a numărului universităților nu are cum să atingă acest țel.   

Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu cea a redacției Sputnik Moldova.

440
Tagurile:
Universități, închidere


Загрузка...
George Soros

Soros: COVID-19, pericol pentru „supraviețuirea civilizației noastre” - soluţia propusă

0
(reînnoit 19:23 31.05.2020)
Miliardarul George Soros a descris coronavirusul ca fiind o amenințare la „supraviețuirea civilizației noastre” şi a propus o modalitate prin care Uniunea Europeană să facă faţă costurilor determinate de pandemia de coronavirus.

BUCUREŞTI, 31 mai – Sputnik, Doina Crainic. Celebrul filantrop și miliardar George Soros a propus recent o modalitate prin care UE să facă față costurilor determinate de pandemia de coronavirus, prin ceea ce Forbes descrie ca fiind „datorii pentru totdeauna”.

Potrivit revistei, Soros se referă la o formă de obligațiuni perpetue cunoscute sub numele de „console”, emise pentru prima dată de Banca Angliei în secolul al XVIII-lea, miliardarul sugerând că varianta lor modernă ar putea implica „sume de miliarde de dolari, în care principala sumă nu trebuie rambursată niciodată”, ci „doar plățile anuale ale dobânzii”.

De asemenea, el a descris coronavirusul ca o amenințare la „supraviețuirea civilizației noastre” și a deplâns presupusa vulnerabilitate a Uniunii Europene, care se bazează pe „statul de drept” și „roțile justiției”, care se rotesc „proverbial de lent”, în timp ce „coronavirusul se mișcă foarte rapid și în moduri imprevizibile”, potrivit lui Soros, citat de Sputnik News. 

„Atâta timp cât pot veni cu idei precum obligațiunile perpetue, nu renunț la speranţă”, a adăugat Soros, revista menţionând că miliardarul acordă credit unei „idei mai vechi de un secol”.

Sugestiile lui Soros vin în contextul în care moneda Uniunii Europene a înregistrat, de la jumătatea lunii martie, cea mai slabă performanță printre monedele grupului de zece țări industrializate occidentale de top, notează Bloomberg, atribuind acest lucru „incapacităţii UE de a se mobiliza împreună împotriva pandemiei”.

Comisia Europeană a avertizat anterior că actuala criză ar putea amenința însăși stabilitatea blocului.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
pericol, COVID-19, George Soros
Tematic
Scandalul CEDO – Soros se amplifică! Implicații în cazul Kovesi contra România


Загрузка...