Dansul dragonului Chinezesc, imagine de arhivă

Îngroparea economiei moldovenești: Ministerul Economiei bate ultimul cui

1071
(reînnoit 14:51 06.03.2018)
Care vor fi ”beneficiile economice și sociale” pentru moldoveni după semnarea acordului de liber schimb cu China, în condițiile în care în loc să devină stăpânii propriilor afaceri, ei sunt siliți să alunece în noua clasă periculoasă a precariatului?

Luni, 5 martie, Ministerul Economie a dat start primei runde de negocieri pentru elaborarea și semnarea Acordului de Liber Schimb între Republica Moldova și Republica Populară Chineză. Echipa de negociatori ai Republicii Moldova este condusă de secretarul de stat din cadrul Ministerului Economiei și Infrastructurii, Iuliana Drăgălin.

Potrivit Ministerului Economiei, semnarea Acordului de Liber Schimb cu Republica Populară Chineză face parte din obiectivele prevăzute în Strategia Republicii Moldova de atragere a investițiilor și promovarea exporturilor.

Potrivit Iulianei Drăgălin, semnarea Acordului de Liber Schimb cu Republica Populară Chineză va contribui la fortificarea relațiilor comercial-economice între ambele state, va facilita accesul produselor moldovenești pe piața chineză, va atrage investiții în principalele sectoare de activitate ale Republicii Moldova.

”În cadrul primei runde de negocieri sunt discutate aspectele juridice ale viitorului Acord, dar și domeniile de aplicare, printre care comerțul cu bunuri, eliminarea taxelor vamale și a barierelor tehnice în calea comerțului, administrarea vamală, concurența, serviciile medicale, măsurile sanitare și fitosanitare etc.”, este scris într-un comunicat de presă al Ministerului.

Totodată, aflăm că a fost efectuat un studiu de fezabilitate în comun cu partea chineză ”privind oportunitatea lansării și eventuala semnare a Acordului”, potrivit căruia exporturile Republicii Moldova în China ar putea să crească cu 39,85 la sută, iar Produsul Intern Brut ar putea crește cu 0,42 la sută, fără a specifica însă cu cât ar putea crește importurile mărfurilor din China pe piața din Republica Moldova, probabil pentru a nu scoate în evidență discrepanța care ar putea deranja urechea unui agent economic care va fi pus în situația să concureze pe picior de egalitate nu doar cu agenții economici din uniunea Europeană și Turcia, dar deja și cu ”dragonii din Țara Soarelui Răsare”.

Partea chineză a anunțat răspicat că dorește ”liberalizarea comerțului și investițiilor bilaterale” invocând, desigur, ”relațiile diplomatice de lungă durată și relațiile economice bilaterale în creștere”, și care ”vor aduce beneficii economice și sociale ambelor state”, fără a preciza concret care vor fi beneficiile pentru economia națională, pentru producătorul autohton sau pentru țăranul nostru care este nevoit să apuce calea pribegiei.

Potrivit Biroului Național de Statistică, în Moldova activează 84 de companii cu capital chinez, în valoare de aproximativ 5 milioane de lei. În perioada ianuarie-noiembrie 2017, volumul comerțului exterior între cele două țări a constituit peste 468,74 milioane de dolari, în creștere cu aproape 30 la sută față de aceeaşi perioadă a anului 2016.

Iată ce înseamnă de fapt acest lucru

Nu e nevoie ca să fii mare economist pentru a înțelege că semnarea acordului de liber schimb cu China va distruge definitiv economia națională. Potrivit datelor statistice oficiale, în anul 2017, Republica Populară Chineză s-a situat pe locul 6 printre țările partenere la nivel mondial cu care Republica Moldova are relații comerciale, după valoarea volumului schimburilor comerciale, deținând o pondere de 7,2% în comerțul total al țării noastre.

Tot optimismul de care dau dovadă experții de la Ministerul Economiei este spulberat de situație catastrofală care se conturează atunci când analizăm care este balanța comercială cu această țară. Exporturile Republicii Moldova în China s-au cifrat la doar 14,789 milioane de dolari, în creștere cu 23,9 la sută față de ianuarie-octombrie 2016. Însă importul a atins cifra astronomică de 404,590 de milioane de dolari, cu 28,67 la sută mai mult decât în ianuarie-octombrie 2016.

Deci, valoarea importurilor din China depășesc aproximativ de 27 de ori valoarea exporturilor moldovenești în această țară și asta în condițiile în care dansul dragonului chinezesc încă nu a început, adică nu avem deocamdată un acord de liber schimb.

Mă întreb și eu care vor fi ”beneficiile economice și sociale” pentru moldoveni, în condițiile în care în loc să devină stăpânii propriilor afaceri, ei sunt siliți să alunece în noua clasă periculoasă a precariatului, despre care a scris renumitul economist din Marea Britanie Guy Standing.

Astfel, pentru o redresare socială, politică și economică reală este nevoie de o altă abordare, care să fie în strictă conformitate cu interesul naţional al ţării.

Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu opinia redacției Sputnik.

1071
Tagurile:
ingroparea, precariat, bate ultimul cui, incredibil, beneficii, economist, sociale, proprietari, moldoveni, economie, Ministerul Economiei, Guy Standing, China
Tematic
La sfârșitul lui 2018, guvernanții vor cânta prohodul economiei moldovenești
Hurduzeu: acordurile de liber schimb cu UE și Turcia, un dezastru pentru Moldova
Moldova - o nouă colonie la periferia Uniunii Europene
Businessman: liberul schimb afectează producătorii locali
Liberul schimb cu UE: avantaje și dezavantaje pentru Moldova și Ucraina
militari americani

"Am găsit o modalitate de a învinge Rusia": Ce s-a apucat facă Pentagonul

223
(reînnoit 18:25 19.01.2021)
Pentru prima dată în jumătate de secol, Statele Unite vor folosi energia atomică nu numai în Marină. De ce Washingtonul are nevoie de noi reactoare compacte – în materialul Sputnik.

CHIȘINĂU, 19 ian – Sputnik. Americanii au decis să dezvolte direcția militară a energiei nucleare. Președintele în exercițiu, Donald Trump, a semnat un decret de dezvoltare a reactoarelor nucleare cu putere redusă pentru forțele armate și explorarea spațială. 

Sursă de rezervă

Forțele armate americane au submarine și portavioane echipate cu reactoare nucleare. Datorită acestui fapt, cele mai mari "fanioane" ale flotei americane se pot afla în largul mării pentru perioade de timp aproape nelimitate.

Și marinele din alte țări folosesc energia nucleară. De exemplu, francezii folosesc portavionul cu propulsie nucleară "Charles de Gaulle", rușii –  crucișătorul nuclear greu cu rachete "Petr Velikii". Cu toate acestea, există mult mai multe nave cu propulsie nucleară în Statele Unite. Și americanii nu au intenția de a se opri aici.

"În baza ordinului dat de președintele Trump, Ministerul Apărării va elabora și implementa un plan pentru a demonstra flexibilitatea energetică și rentabilitatea reactoarelor nucleare de putere redusă la un obiect militar din țară. La fel, se va testa și un reactor mobil de putere redusă. Astfel de surse de energie sunt indispensabile pentru explorarea spațiului cosmic îndepărtat, unde utilizarea energiei solare nu este posibilă, precum și în sfera apărării", relatează serviciul de presă al Casei Albe.

Scopul exact al reactoarelor nucleare compacte nu a fost specificat de autorități. Experții portalului defensenews.com cred că este vorba despre surse de alimentare de rezervă în bazele militare. Dacă energia electrică dispare la un obiect militar, reactorul va furniza energie echipamentelor necesare. Conform textului decretului, testările primului prototip ar trebui să înceapă în termen de șase luni – potrivit experților, la poligonul din Nevada, care este unul dintre cele mai mari din Statele Unite.

Cucerirea spațiului cosmic

Brian Weeden, expert în securitate spațială la organizația non-profit Secure World Foundation, reamintește că energia nucleară este esențială pentru zborurile pe termen lung, inclusiv cele cu echipaj, pe Lună, pe Marte și pe alte planete. În viitor, reactoare vor fi necesare pentru primele colonii extraterestre. Unii specialiști cred că noile tehnologii pot fi folosite și pe platformele orbitale de arme. În principiu, acest scenariu se potrivește destul de bine cu doctrina destul de agresivă a Forțelor Spațiale ale SUA, care consideră spațiul un potențial câmp de luptă.

"Cred că americanii au nevoie de reactoare compacte, în primul rând, pentru scopuri spațiale", a declarat agenției RIA Novosti Viktor Murahovski, redactorul-șef al revistei "Arsenal Otecestva". "Expresia "reactor nuclear" poate însemna lucruri diverse pentru persoane diferite. În primul rând, este un dispozitiv bazat pe o reacție în lanț de fisiune a uraniului cu tije moderatoare și control al puterii. În Rusia, au fost deja create instalații similare pentru produsele "Burevestnik" și "Poseidon". În al doilea rând – sursele izotopice de energie nucleară, care sunt utilizate în sateliți, radio-balize și stații meteorologice. Sunt mult mai puțin eficiente, dar în schimb nu emit atât de multă radiație".

Expertul a reamintit că, în anii 1950 și 1960, atât în SUA, cât și în URSS au încercat să dezvolte un reactor nuclear compact pentru avioane. Cu toate acestea, aceste proiecte au fost abandonate – nici măcar un avion, nici măcar cel mai mare, nu a putut transporta sistemul de protecție biologică al echipajului. Prin urmare, utilizarea reactoarelor a fost limitată la navele mari.

Potrivit lui Murahovskii, până în prezent, nicio țară din lume nu a reușit să creeze un reactor compact de fisiune, care ar putea să fie folosit în avioanele cu echipaj, în navele cu deplasament mic sau în vehiculele terestre. În același timp, expertul se îndoiește că americanii vor să repete sistemele rusești "Burevestnik" și "Poseidon".

"Aceste sisteme sunt destul de specifice", explică el. "Au fost create pentru a asigura un contra-atac garantat în orice condiții atunci când agresorul declanșează un război nuclear, dar și pentru a nivela sistemul occidental de apărare antirachetă. Americanii au deja suficiente arme, mai potrivite scopurilor lor".

Problema radiației

Sistemul de propulsie nuclear a fost dezvoltat la timpul lui pentru bombardierele strategice intercontinentale Convair B-36, care erau în serviciul Forțelor Aeriene ale SUA din 1949 până în 1959. În prora laboratorului zburător NB-36H a fost instalată o capsulă de protecție de 12 tone. Iar reactorul rapid cu neutroni, cu o putere de un megawatt, un diametru de 1,2 metri și o masă de 16 tone – în compartimentul bombelor. Acesta din urmă trebuia să fie lansat în zbor și să se răcească de la aerul atmosferic, furnizat prin prizele de aer de la bordul aeronavei. Aeronava experimentală a efectuat 47 de zboruri, dar motorul nuclear a fost pornit doar pentru perioade scurte de timp.

Deși ideea părea foarte atractivă. O astfel de aeronavă ar putea fi utilizată ca bombardier strategic sau aeronavă de recunoaștere, capabilă să presteze servicii de apărare în aer fără să fie realimentată timp de câteva zile. Cu toate acestea, au existat prea multe probleme.

În primul rând, fiecare atom-avion este, de fapt, o bombă "murdară", care liber poate cădea pe cont propriu. În al doilea rând, nava experimentală trăgea după sine în aer o "trenă" de substanțe radioactive. În cele din urmă, echipajul oricum era puternic radiat. Dezvoltarea rachetelor balistice intercontinentale ca mijloc principal de livrare a armelor nucleare a privat, în cele din urmă, programul complex și periculos al aeronavelor atomice de orice perspectivă.

Statele Unite au încercat să instaleze un reactor nuclear în echipamentele de la sol. Tancul Chrysler TV-8, cu o masă de 25 de tone, nu a fost niciodată produs în serie – a existat sub forma unei machete de dimensiuni reale, echipată cu doar o parte din sistemele standard. Mașina trebuia să fie pusă în mișcare de un motor cu aburi, căruia un mic reactor nuclear îi furniza căldură. Cu toate acestea, armata americană nu a apreciat atitudinea inovatoare a autovehicului de luptă creat de compania Chrysler. Tancul a fost considerat prea complex, iar capacitățile sale de luptă au fost considerate insuficiente pentru a abandona vehiculele tradiționale. Și pe 23 aprilie 1956 proiectul TV-8 a fost închis.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

223
Tagurile:
Pentagon, Rusia
Tematic
Tancul rusesc “Armata” a fost testat în regim fără pilot


Загрузка...
Sistemul „Poseidon”

Răspunsul Rusiei la politica agresivă ce se știe despre noul submarin

102
(reînnoit 16:46 19.01.2021)
Se finalizează construcția corpului submarinului nuclear special, iar în curând vor începe testările hidraulice. Marina rusă ar trebui să primească această navă până în 2027.

Submarinul «Ulianovsk» (proiectul 09853) a apărut la fabrica Sevmaș în 2017 și are aceleași dimensiuni de bază ca și submarinul «Habarovsk» (proiectul 09851), dar în construcția lui au fost utilizate sisteme și mecanisme mai moderne. Potrivit revistei Military Watch, aceste nave sunt succesorii constructivi de dimensiuni mai mici ai crucișătoarelor submarine cu rachete strategice «Borei». Diferența fundamentală a submarinului «Ulianovsk» față de submarinele «Habarovsk» și «Belgorod» (un transportator experimentat al proiectului 949A) constă în faptul că cel mai nou submarin va intra în serviciul Marinei împreună cu torpilele termonucleare unice «Poseidon» la bord. În viitorul apropiat, Rusia intenționează să aibă doi transportatori «Poseidon» în componența de luptă a flotelor de Nord și din Pacific.

Sistemul oceanic multifuncțional «Poseidon» este un răspuns asimetric al Federației Ruse la extinderea NATO și la concentrarea periculoasă a potențialului de atac al Pentagonului în Europa de Est, la formarea unui sistem global de apărare antirachetă al SUA, care poate fi utilizat pentru distrugerea preventivă a potențialului rus de apărare.

«Poseidon» este unul dintre cele mai secrete proiecte ale Marinei Ruse și, totuși, caracteristicile aproximative publicate anterior (estimări ale specialiștilor) schițează o imagine destul de completă a capacităților unui sistem unic de conținere nucleară.

Submarinul serial «Ulianovsk» este o continuare și dezvoltare a conceptului submarinului «Habarovsk». Poate avea o structură dublă a corpului, lungimea este de aproximativ 113 metri, deplasamentul total este de aproximativ 10 mii de tone, adâncimea de funcționare este de până la 500 de metri, iar viteza subacvatică este mai mare de 30 de noduri. Autonomia – 120 de zile. Raza de acțiune nelimitată este asigurată de o nouă unitate auxiliară de alimentare nucleară. Echipajul – în jur de 100 de persoane. Probabil șase torpile termonucleare «Poseidon» vor fi plasate în prora submarinului «Ulianovsk». În plus, submarinul poate primi rachetele de croazieră «Kalibr-PL», rachetele hipersonice «Zircon» și complexul de autoapărare «Paket-PL» (pentru respingerea atacurilor torpilelor inamice).

Sistemul multifuncțional oceanic este conceput pentru a distruge grupurile de atac ale portavioanelor, bazele militare mari și obiectele strategice ale economiei inamice în regiunea de coastă. Și, de asemenea, pentru a provoca daune inacceptabile vastului teritoriu al țării agresoare.

«Matrioșka» de la Putin

Transportatoarele submarine nucleare ale «torpilelor Judecății de Apoi» ale proiectelor 09851 și 09853 sunt secrete și puternice, capabile să execute misiuni de luptă la adâncimi mari până la patru luni (fără a ieși la suprafață). Pot opera în orice punct al Oceanului Planetar. La rândul lor, dronele «Poseidon» sunt și mai puțin vulnerabile și mai autonome, neîntrecute într-o situație de luptă. Sistemul oceanic multifuncțional, în ansamblu, este compus dintr-un submarin atomic și din torpile transcontinentale termonucleare la bord, care seamănă puțin cu o «matrioșkă» rusă, pe care, în cazul nostru, este mai bine să nu o deranjăm. Fără un motiv întemeiat, sistemul «Poseidon» nu va începe niciodată să funcționeze.

Drona cu motor nuclear «Poseidon» are o lungime de aproximativ 20 de metri, un diamentru de 1,8 metri și o masă de 100 de tone. Raza de acțiune este practic nelimitată, adâncimea de funcționare este de 1000 de metri, viteza este de 100 de noduri (185 km/h) – parametri practic inaccesibili pentru toate torpilele moderne ale unui potențial inamic. În plus, drona subacvatică cu focos termonuclear are inteligență computerizată și este capabilă să acționeze independent la o distanță de câteva mii de kilometri de la transportator. Drona alege adâncimea și viteza în funcție de situație. Mai mult, viteza maximă permite evitarea oricărei amenințări. Urmărirea unei astfel de ținte, prin intermediul hidroacusticii, este aproape imposibilă.

«Poseidon» se poate mișca orientându-se după relieful fundului mării, la o distanță de până la 10 mii de km, iar atunci când ajunge la destinație se poate așeza într-o poziție orizontală și poate aștepta luni de zile semnalul de luptă sau de întoarcere la bază (valurile lungi pot depăși coloana de apă). Capacitatea focosului «Poseidonului» este de 100 de megatone în echivalent TNT. Mai mult, focosul cu o secțiune de cobalt a fost conceput pentru a maximiza contaminarea radioactivă a teritoriului.

Presupun că aceste detalii au fost dezvăluite special pentru «partenerii» care intenționează să vorbească cu Rusia «dintr-o poziție de forță». Capacitățile unice ale submarinelor-transportatoare nucleare și ale torpilelor strategice garantează o lovitură nucleară devastatoare drept răspuns inamicilor, chiar dacă în viitorul îndepărtat un potențial adversar reușește să creeze o «cupolă impenetrabilă» de apărare antirachetă deasupra pământului și a mării.

Patru submarine-transportoare planificate – 24 de drone «Poseidon» desfășurate în Oceanul Planetar, capabile, potrivit Forbes, să «reducă la zero» apărarea de coastă a oricărui inamic, să distrugă grupurile de atac ale portavioanelor ale Marinei și «să provoace daune ireparabile coastei de est sau celei de vest ale Statelor Unite» – cu toate că «este puțin probabil ca alte marine să poată crea ceva similar».

Revoluția rusă în strategia Marinei Militare Ruse

Washingtonul, în politica sa externă destul de agresivă, se bazează puternic pe marină, încearcă să controleze planeta, bazându-se pe o rețea vastă de baze aflate după hotarele țării.

Rusia a reacționat asimetric și astăzi este pregătită să se apere pe mare, nu numai cu submarine strategice și multifuncționale. De fapt, și experții americani își dau seama de faptul că «Poseidonul» este un răspuns la crearea sistemelor antirachetă și a unei întregi armate de crucișătoare, distrugătoare și submarine americane înarmate cu rachetele de croazieră «Tomahawk», care au o rază de acțiune de până la 2500 km.

Partea americană este foarte preocupată de apariția dronelor rușești «Poseidon» și este chinuită de întrebarea: va fi posibilă utilizarea acestora în timpul unui conflict militar în conformitate cu normele dreptului internațional? Întrebarea este retorică.

Dronele rusești «Poseidon» privează Statele Unite de securitate și impunitate, care anterior erau «garantate» de cele două oceane. Dronele subacvatice «inteligente» cu «argumente» termonucleare, doar prin simplul fapt al existenței lor, constrâng la timpuri pașnice, sporind negociabilitatea americanilor. O alternativă pot fi cheltuielile financiare uriașe ale Washingtonului pentru crearea unor sisteme fundamental noi de contracarare a «torpilelor Judecății de Apoi», cu toate acestea, chiar și pe această cale, decalajul tehnologic vizibil dintre Statele Unite și Rusia în domeniul militar nu garantează succesul SUA.

Iar în viitor transportatori de torpile nucleare pot deveni și navele de suprafață mare –  militare sau mascate drept hidrografice, comerciale. Sistemul «Poseidon» nu intră sub incidența tratatelor de limitare a armelor, are un mare potențial de export și poate fi vândut pe piața internațională cu un focos convențional. Cred că India și China ar cumpăra acest sistem fără să se gândească prea mult. Experții chinezi au afirmat deja că astfel de tehnologii sunt ideale pentru cercetările la adâncimi mari. Într-adevăr, puterea corpului dronei «Poseidon» îi permite să se scufunde la o adâncime de până la 14 kilometri.

În orice caz, drona intercontinentală strategică de mare adâncime rusă cu o unitate auxiliară de alimentare nucleară are un viitor extraordinar. Iar Moscova, dintr-o «poziție de forță» umanistă, este întotdeauna pregătită pentru negocieri egale și pașnice cu partenerii mai incomodați.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

102
Tagurile:
Rusia, Poseidon, submarin, dronă
Tematic
"Semnal Rusiei": De ce SUA au trimis un submarin secret spre țărmul Norvegiei


Загрузка...
Guvern

Guvernul s-a întrunit în prima ședință din 2021: Ce proiecte sunt pe ordinea de zi

0
(reînnoit 15:16 20.01.2021)
Miniștrii, în frunte cu premierul interimar Aureliu Ciocoi, s-au întrunit în prima ședință a Guvernului din acest an. Membrii Guvernului urmează să examineze zece proiecte de legi.

CHIȘINĂU 20 ian - Sputnik. Miniștrii s-au întrunit în ședință după o pauză de aproape o lună pentru a discuta zece proiecte de legi care sunt pe ordinea de zi. Ședința este condusă pentru prima dată de prim-ministrul interimar Aureliu Ciocoi. 

Ministrul Agriculturii este bolnav de COVID-19 și lucrează de acasă. La începutul ședinței, Ion Perju a spus că se simte bine și că speră ca în curând să revină la munca din birou. 

La ședință sunt prezenți și trei secretari de stat ai ministerelor conduse anterior de Serghei Pușcuța, Viorica Dumbrăveanu și Anatol Usatîi, care au decis să plece din funcție odată cu fostul premier Ion Chicu. Deși, președintele Maia Sandu nu a semnat decretul de demisie a celor trei miniștri, ministerele sunt administrate de secretarii de stat desemnați de șeful statului. 

Miniștrii urmează să examineze zece proiecte. Pe ordinea de zi se regăsește un proiect privind acordarea Bursei de excelență a Guvernului şi a Bursei pe domenii științifice pentru studenții-doctoranzi, pentru anul 2021. Un alt proiect ține de aprobarea Regulamentului cu privire la controlul rezervelor de stat şi de mobilizare, aprobarea Regulamentului cu privire la modul de ținere a Registrului electronic al Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, dar și modificarea Regulamentului privind casarea bunurilor uzate, raportate la mijloacele fixe. 

Amintim că ultima ședință a Guvernului a avut loc în data de 22 decembrie, anul 2020. 

Ion Chicu a anunțat demisia echipei sale guvernamentale în data de 23 decembrie și a spus că nu va exercita interimatul funcției după 31 decembrie. În ultima zi a mandatului, Chicu, împreună cu cei trei miniștri care au refuzat să dețină interimatul, au susținut o conferință de presă în care au făcut bilanțul activității sale. În aceiași zi, președintele Maia Sandu l-a numit pe Aureliu Ciocoi în funcția de prim-ministru interimar al Republicii Moldova. 

Astfel, în prezent secretarul de stat Tatiana Ivanicichina asigură șefia Ministerului de Finanțe, Mihail Lupașcu a preluat conducerea Ministerului de Economiei, iar secretarul de stat Tatiana Zatîc - al Ministerului Sănătății.

Anterior, Guvernul în exercițiu, condus de prim-ministrul interimar Aureliu Ciocoi, a avut tentative de a se întruni în ședințe, dar acestea au eșuat. Posibilitatea organizării ședințelor a fost examinată de miniștri, care au ajuns la concluzia că o ședință la Guvern, în situația actuală a Republicii Moldova, ar putea avea loc doar după pronunțarea Curții Constituționale privind sesizarea depusă de președintele Maia Sandu, ce ține de autodizolvarea Parlamentului. Luni, 18 ianuarie, Curtea Constituțională s-a pronunțat referitor la sesizarea șefului statului. Magistrații au declarat că Parlamentul nu se poate autodizolva. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
ordinea de zi, premier, miniștri, ședință, Guvern


Загрузка...