Vlad Filat şi Angela Gonţa

La o „aniversare": Ce se ascunde în spatele unor divorţuri răsunătoare

2474
(reînnoit 11:10 17.07.2017)
Cine-şi mai aminteşte, acum un an (mai exact, şi câteva zile) fostul premier şi şef al PLDM, condamnat acum pentru fapte de corupţie, anunţa pe pagina sa de facebook că divorţează de a doua nevastă, jurnalista Angele Gonţa

Pe un ton patetic, cel care afirma cândva că are de condus o ţară, a subliniat că decizia „dureroasă" îi aparţine în totalitate, cerându-i scuze Angelei „pentru mizeriile mediatice la care a fost supusă în toată această perioadă de către presa de buzunar".

Unii au fost însă tentaţi să vadă aici un alt motiv, mai puţin sentimental, inclusiv în contextul gestului făcut ceva mai devreme de prima soţie a ex-premierului, Sanda Filat.

Astfel, la 20 iunie 2016, cu doar câteva zile înainte ca Filat să fie condamnat la 9 ani de puşcărie pentru trafic de influenţă şi corupere pasivă, fosta nevastă a depus o cerere de partaj a averii. Nimic ieşit din comun în astfel de cazuri, doar că Sanda Filat, actualmente Divircean, şi-a dat seama că vrea o parte din averea la Filat abia la patru ani de la divorţ.

Prin urmare, mai mulţi comentatori au fost tentaţi să vadă în aceste acţiuni succesive o încercare de a salva de la confiscare o parte din averea lui Filat.

În acest context „aniversar", nu putem trece cu vederea un alt cuplu intens mediatizat, format la fel dintr-un politician şi o jurnalistă. Acum mai bine de un an, primarul de Chişinău, Dorin Chirtoacă, şi jurnalista Anişoara Loghin, care prezintă ştirile la acelaşi post TV la care a muncit şi Angela Gonţa, îşi jurau credinţă veşnică şi iubire până la moarte.

La doar şase luni de la nunta fastuoasă, cu invitaţi de seamă, Chirtoacă anunţa, după moda vremii, tot pe facebook, divorţul de vedeta TV. Despărţirea a fost amiabilă, iar cei doi nu au prea făcut ulterior declaraţii la acest subiect.

Între timp însă primarul Capitalei a fost săltat de CNA şi plasat în arest la domiciliu. Dorin Chirtoacă a fost învinuit de trafic de influenţă în dosarul parcărilor cu plată.

Acum câteva zile, instanţa i-a prelungit acestuia arestul la domiciliu, iar procurorii i-au înaintat o nouă învinuire: comiterea traficului de influență în variantă agravată și corupere pasivă, la fel în variantă agravată.

Procurorul Dumitru Robu a specificat că, Dorin Chirtoacă este învinuit că a luat mită în proporții deosebit de mari pentru implementarea proiectului parcărilor cu plată.

Astfel, Chirtoacă riscă ani grei de puşcărie, însă doar judecata poate să decidă acest lucru, inclusiv în privinţa confiscării unei părţi din averea primarului. Bănuim că averea acestuia nu poate fi comparată cu agoniseala lui Filat, însă nici om sărac nu pare să fie. Prin urmare, ne-am putea aştepta ca, în anumite condiţii, Anişoara Loghin să pretindă şi ea o parte din averea lui Chirtoacă. Întrebarea este dacă va dori să facă acest lucru.

Averea cu care rămâne Chirtoacă după divorţ>>>

Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu opinia redacţiei Sputnik.

2474
Tagurile:
partaj, Sanda Diviricean, confiscare, Anişoara Loghin, Angela Gonţa, avere, Filat, divorţ, arest
Тема:
Chirtoacă, pe mâna justiției (43)
Tematic
Angela Gonţa, nostalgică după timpurile când avea bărbat la casă
Gonţa divorţează de Filat: cum comentează jurnalista
Imperturbabilă, Anişoara Loghin a prezentat ştirea cu reţinerea lui Chirtoacă
Anișoara Loghin, unica și ultima șansă a lui Mihai Ghimpu, iată de ce
Nagorno-Karabah

Turcomanii sirieni în Karabah: veniți la război sau o mare populare?

146
(reînnoit 13:32 27.11.2020)
Turcia intenționează să strămute în Nagorno-Karabah populațiile turcomane din Siria pentru a-și consolida controlul asupra Caucazului de Sud.

MOSCOVA, 26 nov – Sputnik. Militanții sirieni-imigranți ar putea deveni o realitate în Nagorno-Karabah de după război. În istorie au existat cazuri asemănătoare: strămutarea albanezilor în Kosovo sârb în perioada Imperiului Otoman. Pentru Turcia această migrație organizată reprezintă o oportunitate în plus pentru a-și consolida prezența pentru o perioadă îndelungată de timp în Caucazul de Sud.

Militarii ruși veghează asupra securității în coridorul Lacin
© Video : Минобороны России

Conflictul armat în Nagorno-Karabah a atras câteva mii de mercenari sirieni, care au sosit în zona acțiunilor militare cu ajutorul Turciei și au luptat de partea Azerbaidjanului. După încheierea acordului trilateral și încetarea războiului, până în prezent nu se cunoaște nimic despre o revenire a teroriștilor-turiști acasă. Există o mare probabilitate că sirienii se vor așeza cu familiile lor în regiunile preluate de Azerbaidjan.

Potrivit postului de televiziune Sky News Arabia, guvernul turc sprijină migrarea familiilor turcomane din Nord-Estul Siriei în districtele din Nagorno-Karabah (emigranților li se promite cetățenia azeră), pentru a schimba demografia regiunii. Turcia are o astfel de experiență a transformărilor în orașul Afrin (nord-estul Sirie), unde astăzi locuiesc doar 7 la sută din populația băștinașă.

Reprezentantul administrației autonome a nord-estului Siriei, Shafan al-Khaburi, a confirmat într-un interviu Sky News Arabia informațiile despre inițiativa guvernului turc de a strămuta familii siriene în regiunea Nagorno-Karabah. În plus, el a subliniat că autoritățile Turciei nu uită de existența în 1923-1929 pe teritoriul Karabaului a „Republicii Kurdistanul Roșu”, cu capitala în orașul Lacin.

Perspectivele deminării în Nagorno-Karabah
© Sputnik / Максим Блинов
Nu e nimic fantezist în acest proiect. Migranții turcomani (urmașii valurilor de populare a Orientului Mijlociu până la apariția Imperiului Otoma), care dispun de experiențe teroriste, reprezintă un „contingent militar” deplin pregătit, care pentru sume mici de bani sunt dispuși să participe la acțiuni militare, indiferent unde și de partea cui. O transformare ipotetică a Karabahului într-o “Kosovo caucaziană” va permite turcilor în orice moment să se ridice în apărare poporului frățesc.

Parlamentul Turciei a aprobat deja expedierea trupelor în Azerbaidjan, iar acesta este doar începutul unui joc geopolitic în Caucazul de Sud, cu participarea organizației teroriste Jabhat al-Nusra, Firqat al Hamza, Sultan Murad și grupările extremiste kurde.

Noii ieniceri ai Caucazului

Partea turcă neagă oficial expedierea mercenarilor în Azerbaidjan și afirmă că Armenia este susținută de militanții Partidului Muncitorilor din Kurdistan, care decenii la rând luptă împotriva autorităților turc. Baku susține că de partea Armeniei luptă mercenari din Siria și Liban, fapt care este posibil din punct de vedere tehnologic, însă nu e actual. O pace firavă este supusă testului timpului. Este necesară identificarea unei soluții diplomatice din impasul conflictului din Karabah, nu să se recurgă la strămutarea unor „coloniști” din Orientul Mijlociu cu un trecut dubios.

Muncă de durată: Geniștii ruși în Nagorno-Karabah
© Ruptly / Минобороны России
Voi reaminti că în provinciile Latakia și Alep locuiesc peste 100 de mii de turcomani sirieni, care sunt legați cu un șir de organizații teroriste și de mulți ani luptă împotriva guvernului Siriei. Autoritățile Turciei susțin trupele paramilitare ale turcomanilor.

Portalul Afrinpost a anunțat pe 23 noiembrie că autoritățile turce au deschis două oficii în centrul regiunii kurde Afrin, din Nordul Siriei pentru familiile care doresc să se înregistreze pentru strămutarea în Nagorno-Karabah, “pe teritoriul controlat de armata azeră”. La acestea deja s-au creat cozi de familii turcomane (preponderent din provincia Homs). Probabil, toți acești oameni au fost motivați. Înainte de a trimite migranții în Nagorno-Karabah, serviciile de informații turcești îi includ într-o bază de date.

Vladimir Putin
© Sputnik / Алексей Дружинин
Potrivit conducătorului Centrului de cultură kurdă “Ronai” din Azerbaidjan, Fahraddin Pașaev, astăzi în Azerbaidjan locuiesc peste 240 de mii de kurzi, însă Turcia intenționează să strămute în Nagorno-Karabah nicidecum kurzii din Orientul Mijlociu, ci exclusiv turcomanii (și familiile lor). Oare va fi acest lucru favorabil Azerbaidjanului, cu atât mai mult populației armene?

Potrivit recensământului din 1923, în regiunea autonomă Nagorno-Karabah armenii constituiau 94 la sută, iar 6 la sută erau reprezentați preponderent de azeri. Kurzii și rușii erau într-o minoritate clară. În perioada sovietică, ponderea populației armene în Karabah s-a micșorat până la 77 la sută, iar numărul azerilor a crescut până la 21 la sută. Războiul declanșat în anii '90 a schimbat lucrurile. Acum e dificilă prognozarea structurii demografice în viitor.

Viața de zi cu zi a armenilor

Grupul de forțe rusești de menținere a păcii din partea armeană a Nagorno-Karabahului întreprinde tot ce este necesar pentru restabilirea unei vieți normale. Unitățile de ingineri și geniști desfășoară analize inginerești, deminează drumurile, evacuează tehnica distrusă de pe șosele. În Stepanakert a fost restabilită circulația rutieră, alimentarea cu apă și energie electrică a obiectelor sociale ale infrastructurii civile și a caselor, activează un centrul umanitar, este amplasat un spital aeromobil.

Trupele de menținere a păcii însoțesc autocarele cu refugiați, iar acasă au reveni deja câțiva mii de localnici. Potrivit acordului trilateral, semnat pe 9 noiembrie de către președinții Azerbaidjanului, Rusiei și premierul Armeniei, pe 25 noiembrie, unitățile armatei azere au intrat în districtul Kalbajar, pe 20 noiembrie, sub controlul Baku a trecut districtul Agdam, iar în curând (pe 1 decembrie), vor obține și districtul Lacin.

Transmiterea teritorialului părții azere, cu medierea militarilor ruși, nu prevede la moment revenirea refugiaților din 1992.

Soarta ulterioară a Karabahului depinde în mare măsură de armată și conducerea politică a Azerbaidjanului. Transformarea celor șapte districte dintr-o “zonă de securitate” armeană, într-o zonă azeră depopulată și periculoasă este extrem de nedorită. Există o probabilitate a strămutării în aceste șapte districte a turcomanilor sirieni. A aduce peste 28 de ani sute de mii de refugiați azeri, care s-au acomodat la locurile noi, e o sarcină foarte complicate. Așa ar putea avea loc o substituire artificială a unui popor cu altul.

Anterior, în timpul unei întrevederi cu ministrul Apărării al Turciei, Hulusi Akar, ministrul Afacerilor Externe, Mevlüt Çavuşoğlu, șeful spionajului turc, Hakan Fidan și comandantul forțelor terestre, Ümit Dündar, președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, a vorbit despre “rolurile egale” ale Rusiei și Turciei în soluționarea conflictului. Consilierii militari turci sunt foarte prezenți în țară. Numărul mare al acestora în Republica Autonomă Naxcivan, care se află la depărtare mare de Karabah, însă – în vecinătate cu Armenia, indică asupra pregătirii din timp de către Baku și Ankara pentru un război de proporții pe tot „frontul armean”. Rusia a pus capăt acțiunilor militare, fapt de care nu este mulțumită toată  lumea.

Pe 24 noiembrie, ministrul turc al Apărării, Hulusi Akar, a declarat că negocierile cu Rusia continuă și după încheierea acordului trilateral, patrulările turce între punctele de observare din Karabah vor avea loc și, probabil, cel mai important: “Le vom efectua în conformitate cu rezultatele negocierilor noastre cu Azerbaidjan”.

Evident, nu e vorba de un centru comun de monitorizare. Ankara este gata să acționeze contrar intereselor regiunii și logicii reconcilierii părților. Probabil, “noua pace” din Karabah nu este deloc pe placul cuiva.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

146
Tagurile:
Bacu, Azerbaidjan, Armenia, Turcia, Nagorno-Karabah


Загрузка...
Sistemul HIMARS

De ce sistemul HIMARS este un pericol pentru România, dar nu Rusia

224
(reînnoit 19:12 26.11.2020)
Statele Unite și aliații lor din NATO nu deține arme care cu adevărat și în mod ultimativ ar amenința Rusia în peninsula Crimeea și regiunea Kaliningrad, menționează analistul militar.

Numărul aliaților NATO nu poate fi convertită în calitatea operațiunilor militare, măcar și în Afganistan (talibanii nu sunt adversarul vel mai dotat cu tehnologii).

Americanii nu sunt deranjați de rămânerea în urmă față de Rusia la capitolul tehnologiilor militare (rachete hipersonice, sisteme de apărare antiaeriană și luptă radioelectronică, sisteme submarine robotizate). Exersând tactica “desfășurării războiului hi-tech”, trupele terestre ale SUA au transferat, săptămâna trecută, în câteva ore, pe calea aerului din Germania în România două sisteme de lansare multiplă a rachetelor HIMARS (High Mobility Artillery Rocket System), au efectuat câteva lansări de rachetă de antrenament în direcția Mării Negre și, operativ, au readus lansatoarele la baza Ramstein.

Potrivit publicației Forbes, scurta misiune cu lansări de rachetă în România s-a dorit o demonstrare de forță a armatei americane, „un mesaj pentru Moscova” și o „surpriză cu rachete” pentru grupul de forțe ale armatei rusești din Crimeea. Altfel nici nu se putea, pentru că Marea Neagră „se transformă rapid într-un lac rusesc”, fapt care amenință interesele Statelor Unite.

Evident, două lansatoare HIMARS nu schimbă mult lucrurile în regiune, însă în 2018 în Germania a revenit brigada americană 41 de artilerie, în dotarea căreia sunt două baterii ale HIMARS (36 de lansatoare cu o sumă de 216 salve cu rachete de 227 milimetri).

Americanii consideră că vitează mare de desfășurare a HIMARS va complica contraatacul inamicului: “E dificil să lovești un lansator care se află la sol doar câteva ore” și efectuează atacuri asupra câtorva puncte.

Exerciții similare Rail Gunner Rush, cu sistemul HIMARS, au avut loc mai devreme în Estonia, la o distanță de 110 de kilometric de frontiera rusă. În acest fel, în septembrie 2020, SUA și-au demonstrate “adeziunea față de securitatea regiunii Baltice”. Moscova, la rândul ei, a calificat Rail Gunner Rush drept “provocatoare și extrem de periculoasă pentru stabilitatea regională”.

Spectacol pentru Europa

Armata SUA din Europa are tendința de a ignora interesele aliaților și chiar geografia. Publicația Forbes menționează: “De la țărmul românesc, până în Crimeea sunt doar 250 de mile (400 kilometri) pe Marea Neagră. Sistemele HIMARS, transferate în România reprezintă o amenințare serioasă și imprevizibilă pentru trupele rusești din regiune”.

Comandantul trupelor terestre ale României, generalul maior Iulian Berdilă, confirmă: “Forța fatală demonstrată astăzi la distanță, utilizată în exercițiile de la Marea Neagră, vorbește de la sine înțeles”. De altfel, România se află în plin proces de achiziționare din SUA a propriilor sisteme HIMARS și planifică să încheie procesul de pregătire a exploatării armei în 2022.

S-ar părea că în România a avut loc o demonstrație reușită a compatibilității operative cu sistemele românești, NATO și-a format un mediu operațional și a exersat o variantă eficientă a unei descurajări în teatrul de acțiuni militare. În realitate, personalul american al două M142 High Mobility Artillery Rocket (HIMARS) din cadrul brigăzii 41 de artilerie s-a ambarcat în avioanele MC-130J, a sosit pe baza aeriană românească Kogălniceanu, au interacționat formal cu militarii unității 352 a operațiunilor speciale ale SUA și cu unitățile trupelor terestre ale României. Au tras în gol în Marea Neagră și au revenit în Germania.

Probabil, observăm doar exersarea logisticii, iar într-o luptă reală, brigada de artilerie 41 a armatei SUA va ateriza în Georgia sau Ucraina, mai aproape de inamic.

Chiar și în acest caz, sistemele HIMARS pot fi distruse în aer sau în aerodromuri, în timpul descărcării, mijloacele rusești de spionaj spațial, sistemele de apărare antiaeriene S-400 și sisteme operativ-tactice de rachetă “Iskander-M” nu vor permite acest lucru.

În orice situație, astfel de operațiuni (spectacole) ale armatei SUA în Europa amenință nu atât Rusia, cât România, Statele Baltice și alte platforme de amplasare temporară sau permanentă a sistemelor HIMARS, ale căror proiectile reactive și rachete pot fi dotate cu focoase tactice nucleare. Moscova este nevoită să reacționeze, elaborând măsuri de răspuns.

Posibilitățile reale

În condiții de război, sistemul american HIMARS a fost testat pentru prima dată în februarie 2010, în Afganistan. Au fost efectuate două lansări de rachete, care s-au abătut semnificativ de la traiectoria stabilită și au căzut departe de țintă (fapt care a provocat decese în rândul civililor).

Pe perioada de anchetă, exploatarea HIMARS a fost suspendată, însă astăzi armata SUA are în dotare peste 400 de lansatoare.

În Irak, sistemele HIMARS au fost utilizat în luptele cu teroriștii începând cu noiembrie 2015. Au fost efectuate câteva sute de lansări de rachete de diverse tipuri asupra mai multor obiective. Nu există informații cu privire la eficiența acestor acțiuni.

High-Mobility Artillery Rocket System reprezintă un sistem de artilerie cu rachetă de o mobilitate înaltă a armatei SUA, plasat pe șasiurile FMTV, poate transporta șase proiectile reactive de 227 milimetri (similare sistemelor rusești „Uragan” și „Smerch”) sau o rachetă operativ-tactică ATACMS (similară rachetei rusești “Tocika-U”). Poate fi transportat cu avionul C-130 Hercules.

Lipsa propriilor dispozitive de orientare mașina o compensează cu un spectru de containere cu proiectile reactive de diverse tipuri și calibre. Sistemul autopropulsat de lansare poate purta rachete cu diverse caracteristici (neghidate și ghidate). La întreprinderile producătoare, proiectilele și rachetele sunt amplasate în containere de transportare și lansare ermetice, deservirea tehnică nu este prevăzută până la tragere.

Masa de luptă a sistemului autopropulsat de lansare cu setul de muniții este de aproximativ 11 tone. Mașina are capacitatea să atingă o viteză de până la 85 kilometri pe oră, să parcurgă până la un punct de alimentare până la 480 de kilometri. Sistemul este dirijat de un echipaj din trei persoane care se află în interiorul cabinei. Tragerea este posibilă în orice direcție, din unghiuri de până la +60 de grade.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

224
Tagurile:
Crimeea, NATO, pericol, SUA, România, rachete
Tematic
România: Rachete Patriot pentru o țară fără lideri patrioți?


Загрузка...

Zăpada și lapovița cuprind toată Moldova: Prognoza meteo

0
(reînnoit 20:37 29.11.2020)
Va ninge și va cădea lapoviță în toată Moldova, potrivit prognozei meteo pentru astăzi. Presiunea atmosferică va fi ridicată astăzi și în următoarele zile.

CHIȘINĂU, 30 nov - Sputnik. Astăzi precipitațiile vor fi mai însemnate în centru și sud, după ce duminică a nins și a căzut lapoviță în nord.

Pentru astăzi meteorologii anunță vreme determinată de influența unei zone de aer cu presiunea atmosferică ridicată.

Cerul va fi  noros. Noaptea - izolat, iar ziua pe arii extinse, temporar, vor cădea precipitații, predominant sub forma de lapoviță, se arată în prognoza meteo remisă Sputnik de Serviciul Hidrometeorologic de Stat (SHS).

Vântul va sufla din nord, de la slab până la moderat.

Maximele termice ale zilei vor atinge valori de 0..+3 grade Celsius în nord, +1..+4 grade în centru și +2..+5 grade în sud.

Prognoza meteo pentru 30 noiembrie – 6 decembrie
Prognoza meteo pentru 30 noiembrie – 6 decembrie

Presiunea va rămâne ridicată în următoarele 7 zile.

Marți, 1 decembrie, maximele termice vor rămâne la nivelul celor de luni: 0..+3 grade Celsius în nord, +1..+4 grade în centru și +2..+5 grade în sud.

Vântul va sufla calm, cu o viteză de până la 5 metri pe secundă.  

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
prognoza vremii, prognoza meteo
Tematic
Sfaturi utile: Cum deosebim gripa de COVID
Foto: Ion Ceban s-a vaccinat – ce a povestit primarul


Загрузка...