Sergiu Praporșcic

Este instituit delictul de opinie sau cum Campania Stop Fals recurge la fals

255
(reînnoit 17:59 22.06.2017)
Sergiu Praporșcic
Trei organizații de presă, API, CJI şi ATVJI, care desfășoară Campania media împotriva informației false și tendențioase STOP FALS!, recurg la fals și sunt tendențioase pentru a putea acuza unele mijloace de informare în masă, inclusiv, Sputnik Moldova, de… fals.

Asociația Presei Independente, Centrul pentru Jurnalism Independent şi Asociația Telejurnaliştilor Independenți din Moldova ne-au acuzat de fals după publicarea articolului „E oficial: în locul unui moldovean plecat din țară, vin doi străini". Cele trei organizații ne aduc respectivele învinuiri în textul "Date oficiale şi speculaţii jurnalistice", publicat pe portalul API.

Nu ne propune să recurgem la o reglare de conturi cu cei care vin cu respectivele insinuări și acuzații, ci, pur și simplu, vom demonstra cât de neadevărate sunt acestea.

Vom începe însă cu o constatare: cele trei organizații media ne refuză dreptul de a avea o părere, o opinie. Și asta o confirmă chiar activiștii de acolo care afirmă următoarele: "La începutul articolului autorul își exprimă opinia referitor la migraţia moldovenilor", după care eu, autorul acestui articol, sunt luat în colimatorul lor pentru opinia exprimată. Deci, domnilor, recunoașteți că incriminați delictul de opinie.

Probabil, pentru a evita situația în care am ajuns eu, nefericitul, de a fi pus la zid de Dvs., trebuia să vă cer acceptul de a face publică opinia pe care am exprimat-o referitor la fenomenul migrației. Așa înțelegeți Dvs. libertatea de opinie și independența presei. Eu îmi voi permite să observ că această abordare este nițel autoritară, dacă nu chiar totalitară.

Primul neadevăr vehiculat împotriva Sputnik Moldova

Una dintre acuzațiile care ne sunt aduse în acest articol este că am fi comparat "date diferite", și anume "numărul cetățenilor plecați definitiv din țară cu numărul imigranților care au primit permise de ședere temporară și permanentă".

Mai mult, cei de la Asociația Presei Independente îi solicită părerea Ninei Cesnocova, care este șefa Secției Statistica Demografică din cadrul BNS. Aceasta a spus că "numărul persoanelor plecate pentru a se stabili cu traiul în altă țară nu poate fi comparat cu numărul imigranților, deoarece majoritatea celor veniți s-au aflat în Moldova pe o perioadă determinată, fie la muncă, la studii sau din alte motive".

Dar de ce aceste date nu pot fi comparate, mai ales că este mai mult decât logic să comparăm câți oameni au plecat cu acte în regulă din țara noastră și câți străini au venit în același mod în Republica Moldova? Cine stabilește care date pot fi comparate de către un jurnalist și care nu? De când Asociația Presei Independente, Centrul pentru Jurnalism Independent și Asociația Telejurnaliștilor Independenți din Moldova stabilesc care date și informații pot fi comparate? (Ironia sorții, titulatura celor trei organizații conține cuvântul independent, dar toate trei vor să ne îngrădească dreptul la o simplă comparație.

Culmea este că însuși Biroul Național de Statistică, în raportul Situaţia demografică în Republica Moldova în anul 2016, pe care l-am citat în articolul nostru, face o astfel de comparație. Mai mult, experții de la BNS declară franc că emigrația din țară noastră este compensată de imigrație, adică moldovenii plecați sunt înlocuiți de străinii care vin.

Și anume, în capitolul "Migrație externă", specialiștii BNS, după ce afirmă că în 2016, din ţară au plecat pentru a se stabili cu domiciliul permanent în străinătate 2 507 persoane, ei declară franc că "O parte a emigrației din țară este compensată de repatrierea persoanelor originare din Republica Moldova și de imigranți".

Vedeți, este scris negru pe alb: o parte a migrației este compensată de imigranți.

Un alt fals lansat împotriva Sputnik Moldova
Migranți
© East News/ Eduardo Verdugo/AP/MXEV115

O altă acuzație care ne este adusă, la fel de absurdă ca și cea de mai sus, este că nu am precizat câți dintre cei 4041 de străini veniți cu actele în regulă în țara noastră au primit permise cu reședință provizorie și câți au primit permise cu reședință permanentă.

Nu am precizat lucrul acesta pentru că această informația nu era trecută în raportul BNS, în baza căruia a fost făcută știrea, și pentru că acest lucru contează mai puțin sau chiar defel nu contează. Este relevant faptul că în anul trecut 2507 moldoveni s-au stabilit cu domiciliul permanent în străinătate, iar 4080 de străini s-au stabilit cu domiciliul în Republica Moldova. Noi acest lucru l-am afirmat și el este adevărat. Este perfect adevărat că, scuzați că ne autocităm, conaționalii noștri pleacă din Republica Moldova, iar în locul lor vin străinii. Și datele Biroului Național de Statistică confirmă acest lucru.

Acum să facem o clarificare de principiu.

Faptul că peste patru mii de străini au obținut permis de reședință provizorie înseamnă că aceștia au venit în Republica Moldova, că ei locuiesc astăzi în țara noastră, în timp ce 2507 moldoveni au plecat de aici. Ceea ce am și afirmat. Unde mai pui că permisul de ședere provizorie este acordat pe o perioadă de cinci ani, poate fi prelungit sau poate fi schimbat pe unul de ședere permanentă.

Este adevărat că aceste cifre lasă loc de interpretări, și noi promitem să angajăm o dezbatere pe acest subiect, cu participarea experților cu diferite viziuni, dar să califici drept fals un punct de vedere asupra fenomenului migrației este, cel puțin, lipsit de onestitate.

O minciună numai bună pentru a încrimina Sputnik Moldova

În finalul textului publicat de cele trei organizații, experta media Aneta Gonţa de la Asociația Presei Electronice afirmă următoarele: „Dincolo de utilizarea improprie a unor cifre, aluzia la proveniența etnică şi sugerarea ideii că reprezentanții anumitor etnii/țări sunt inferiori sau nedemni, încalcă normele deontologice şi pe cele profesionale ale jurnalistului".

Cu "utilizarea improprie a unor cifre" ne-a lămurit. Dar iată în ceea ce ține de "sugerarea ideii că reprezentanții anumitor etnii/țări sunt inferiori sau nedemni", ar trebuie să ne lămurească chiar Aneta Gonţa pentru că în textul nostru nu există nicio referire la "reprezentanții anumitor etnii/țări" care ar fi "inferiori sau nedemni". Să ne arate unde a citit asta. Dar dacă nu o poate face, atunci să recunoască că este vorba de o insinuare ieftină și de rodul imaginației unui "expert media" care, se pare, își dă cu părerea despre un text fără ca măcar să-l citească.

Singura referire pe care am făcut-o la "reprezentanții anumitor etnii/țări", cum afirmă inchizitorii medie de la cele trei organizații, este următoarea: "Din păcate, raportul Biroului Național de Statistică nu precizează din ce țări au venit respectivii și câți dintre ei sunt originari din țările Asiei Centrale și ale Africii de Nord". Și, cu adevărat, raportul BNS nu face această precizare. Dar asta nu înseamnă că am fi afirmat că imigranții originari din țările Asiei Centrale și ale Africii de Nord ar fi "inferiori sau nedemni". Sau, cum susțin autorii materialului, că am instiga la ură interetnică.

La fel cum nu induce sau sugerează acest lucru fotografia care însoțește articolul (un grup de etnici arabi aflați într-o dispută într-o țară vest europeană), mai ales că aceasta are și legenda: "Foto simbol — migranți".

De ce am ales această fotografie simbol? Pentru că ține de migrație, care este subiectul materialului, iar în Europa de vest acest fenomen se manifestă într-o formă pregnantă. Și pentru că autoritățile afirmă că suntem și noi amenințați de acest pericol. Că doar nu trebuia să ieșim în stradă și să fotografiem trei străini care au obținut permis de ședere în Republica Moldova. Nu?

Aici punem punct, rezervându-ne în același timp dreptul de a reveni la subiect cu noi detalii.

P.S. Textul rechizitoriu ticluit de cele trei organizații media și îndreptat împotriva noastră a fost preluat de câteva mijloace de informare în masă. Înțelegem că acestea au procedat astfel nu pentru că ar avea ceva cu noi, nimic personal, cum s-ar spune, doar din dorința de a elucida un fenomen care are loc în presă: falsul. Considerăm că ar fi corect, echitabil, deontologic și onest ca acestea să publice și textul nostru ca replică la acuzațiile care ne-au fost aduse. Căci asta înseamnă pluralism de opinii, nu?

Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu opinia redacției Sputnik.

Citiţi, priviţi, ascultaţi Sputnik Moldova în limba maternă — accesaţi aplicaţiile mobile pe Smartphone-uri şi tablete.

Accesaţi aplicaţiile pentru iPhone >>

Accesaţi aplicaţiile pentru Android >>

Urmărește-ne pe rețelele de socializare:

|Sputnik Moldova pe Facebook |@sputnikmoldova pe Twitter |Sputnik Moldova pe VK| |Sputnik Moldova pe OK |Sputnik Moldova pe GPlus+|

255
Tagurile:
libertatea presei, delict de opinie, cenzura, imigranți, fals, emigranți, migranți, statistică, Asociația Presei Independente, Asociația Telejurnaliştilor Independenți din Moldova, Centrul pentru Jurnalism Independent, Moldova
Tematic
George Soros: UE se prăbuşeşte la fel ca URSS

Загрузка...