Conducerea Partidului Liberal la Slănic Moldova

Prietenul lui Ghimpu a falimentat faimoasă stațiune Slănic Moldova din România

944
(reînnoit 18:22 23.05.2017)
Cine se aseamănă se adună: se pare că liberali, care se confruntă cu grave probleme de corupție în propriile rânduri, au prieteni pe măsură și dincolo de Prut

Formațiunea condusă de incoruptibilul Mihai Gimpu traversează la moment o perioadă mai puțin favorabilă. Mai mulți înalți funcționari instalați în funcții de liberali, fie pe la Primăria capitalei condusă de nepotul Dorin, fie pe la ministere și alte instituții de stat, au cam fost vizitați în ultima perioadă de CNA și procurorii Anticorupție.

Unii dintre acești funcționari au fost reținuți, inclusiv ministrul Transporturilor Iurie Chirinciuc, fiind învinuiți de corupție, de organizarea unor scheme infracționale și deturnarea de fonduri europene, dobândind astfel mijloace financiare în proporții deosebit de mari.

Se pare însă că și amicii PL din țara vecină sunt obișnuiți să folosească banii publici după bunul plac. Cel puțin despre asta scrie presa din România.

Dar mai întâi să explicăm despre ce prieteni este vorba. Cu mai bine de trei luni în urmă, Sputnik scria că floarea liberală din Moldova şi-a luat un moment de răgaz şi se „reface" la Slănic Moldova.

Despre această escapadă a "oaspeților de seamă din Republica Moldova" am putut afla din imaginile și comentariile postate pe facebook de către fostul primar al localității, Andrei Șerban.

"Delegația din Republica Moldova i-a avut alături astăzi şi pe onorabilii domni Dorin Chirtoacă — Primarul Municipiului Chişinău şi Viceministrul Apărării Gheorghe Galbura. Slănic-Moldova şi Hotelul Perla**** sunt o importantă punte de legătură pentru relația de bună prietenie cu frații noştri de peste Prut", scria acesta la data respectivă.

Membrii delegaţiei au fost aleşi tot unul şi unul, numai persoane cu funcţii importante în conducerea ţării. Aşa cum menţiona în mesajul său Andrei Şerban, dar şi din ceea ce am putut vedea din fotografii, şeful liberalilor Mihai Ghimpu a fost însoţit de Ministrul Transporturilor Iurie Chirinciuc, preşedintele Curţii de Conturi, Veaceslav Untilă, primarul Chişinăului Dorin Chirtoacă, şeful de la CFM, Iurie Topală, viceministrul Apărării Gheorghe Galbura şi alţii.

Iată însă că presa de peste Prut scrie că stațiunea Slănic Moldova a fost aproape ștearsă de pe harta atracțiilor turistice din România, iar respectivul prieten al liberalilor moldoveni nu ar fi străin de ruinarea acesteia. Acesta este "arătat cu degetul" pentru numeroasele ordine de executare silită care vin acum peste autorități. Pe lângă sumele restante provenite din diversele inginerii financiare făcute în timpul celor 12 ani de mandat ca primar, administrația locală a stațiunii băcăuane mai are de recuperat arierate de peste 2.000.000 de lei, de la trei firme controlate prin interpuși tot de fostul primar.

"Lacătele de pe ușile celor mai importante unități de cazare mărturisesc totul despre modul în care acest obiectiv turistic, emblematic în anii comunismului, a fost devalizat ani de-a rândul și chiar aruncat în niște hățișuri financiare, din care se mai văd doar datoriile fabuloase pe care autoritățile locale actuale trebuie să le acopere", scrie cotidianul.ro.

Publicația mai menționează că pesedistul Andrei Șerban este supranumit și „Mazăre de Moldova", datorită asemănării fizice izbitoare cu fostul primar al orașului Constanța, Radu Mazăre.

Potrivit sursei, fostul edil șef ar fi folosit banii publici după bunul plac, pentru diverse proiecte de-a dreptul fantasmagorice, în urma cărora au rămas datorii de peste 10 milioane de lei. Iar actualul primar al localității încearcă să găsească soluții pentru a evita falimentul stațiunii, care la moment pare foarte probabil.

Astfel, Perla Turism, Perla Moldovei și Perla Construct sunt firmele care nu și-au mai achitat dările de multă vreme, cumulând restanțe de 2.460.349 de lei, scrie Cotidianul, menționând că este vorba de societăți conduse din umbră de către Andrei Șerban, la adăpostul unor interpuși.

Stațiunea Slănic Moldova a fost una din perlele turismului românesc, datorită apelor minerale cu efecte terapeutice, descoperite la începutul secolului XIX. Ulterior acestei descoperiri, încet-încet, în jurul izvoarelor s-a dezvoltat o întreagă industrie turistică, acumulând un patrimoniu format din numeroase vile și hoteluri. Preluarea „la pachet" a majorității hotelurilor și vilelor, dar și prăbușirea stațiunii, a generat exodul unei părți masive a populației rămase fără locuri de muncă.

Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu opinia redacției Sputnik.

Citiţi, priviţi, ascultaţi Sputnik Moldova în limba maternă — accesaţi aplicaţiile mobile pe Smartphone-uri şi tablete.

Accesaţi aplicaţiile pentru iPhone >>

Accesaţi aplicaţiile pentru Android >>

Urmărește-ne pe rețelele de socializare:

|Sputnik Moldova pe Facebook |@sputnikmoldova pe Twitter |Sputnik Moldova pe VK| |Sputnik Moldova pe OK |Sputnik Moldova pe GPlus+|

944
Tagurile:
executat silit, Andrei Șerban, Slănic Moldova, stațiune, faliment, Mihai Ghimpu, bani publici, primar, România
Tematic
Detalii: De ce a fost săltat de CNA ministrul liberal al Transporturilor
Ghimpu vrea să iasă din sicriul politic, a declarat șeful statului
Ghimpu a explicat ce se va întâmpla dacă va fi arestat
Ghimpu, despre peştele uscat şi mămăliga din pachetul lui Chirinciuc
De ce Occidentul este nemulțumit de reglementarea din Nagorno-Karabah

De ce Occidentul este nemulțumit de reglementarea din Nagorno-Karabah

49
(reînnoit 15:12 24.11.2020)
Ministrul francez de Externe a împărtășit detalii despre misiunea umanitară pe care țara sa a organizat-o pentru a ajuta locuitorii din Nagorno-Karabah.

Este vorba despre trimiterea unei misiuni de chirurgi și echipamente medicale și chirurgicale în această regiune, scrie editorialistul RIA Novosti.

SUA, la rândul lor, s-au limitat la alocarea a doar cinci milioane de dolari pentru Comitetul Internațional al Crucii Roșii și altor organizații neguvernamentale care oferă asistență persoanelor afectate de recenta acutizare a conflictului.

Pacificator rus în apropiere de mănăstirea Dadivank, Karabahul de Munte
© Sputnik / David Galstyan

Aparenta lipsă de entuziasm a Parisului și a Washingtonului în privința reglementării din Karabah - atât la nivel de retorică, cât și în acțiuni - confirmă că Serghei Lavrov a avut dreptate atunci când a amintit de demonstrarea „mândriei lezate” de către aceștia.

Președintele Azerbaidjanului Ilham Aliev a spus același lucru, menționând ironic că Statele Unite și Franța, ”deși cu întârziere, și-au exprimat totuși atitudinea pozitivă” față de acordul încheiat.

Și conform tradiției deja, Ankara nu a stat mult să aleagă cuvintele. Purtătorul de cuvânt al președintelui turc a declarat că Occidentul, reprezentat de NATO și UE, timp de treizeci de ani nu a putut să prezinte „propuneri concrete și realiste” cu privire la confruntarea din Karabah, în timp ce Rusia și Turcia au reușit să „ajungă la o înțelegere reciprocă”.

S-a scris din start că înțelegerile cu privire la Nagorno-Karabah s-au dovedit a fi o înfrângere dureroasă pentru Occident - în special pentru Statele Unite și Franța, care împreună cu Rusia sunt copreședinți ai Grupului Minsk al OSCE pentru identificarea modalităților de soluționare pașnică a acestui conflict.

Dacă e să dăm crezare jurnaliștilor de la The National Interest, de această dată Occidentul a scăpat în totalitate momentul.

A fost luat prin surprindere și de reluarea ostilităților și de semnarea acordului potrivit căruia trupele rusești de menținere a păcii au fost introduse în regiune.

Publicația a dat vina pentru cele întâmplate pe serviciului de informații american care, conform datelor sale, nici măcar nu a putut obține informații despre negocierile dintre Putin și Erdogan, iar rezultatul a fost o slăbire sensibilă a poziției SUA în regiune.

În realitate însă situația este și mai gravă, deoarece poziția cum că „spionajul nu a funcționat bine” permite acoperirea unui eșec mult mai grav al Statelor Unite în toată această poveste.

Reglementarea din Karabah, în ciuda caracterului relativ local al conflictului, marchează o etapă absolut nouă în transformările prin care trece sistemul politic global. Este pentru prima dată când Statele Unite și Europa s-au dovedit a fi parteneri inutili și nedoriți în același timp pentru toate părțile implicate.

Cel mai important aspect al hegemoniei occidentale din ultimele trei decenii a fost omniprezența și solicitarea peste tot a implicării lor. În orice situație, în orice conflict - chiar și într-o parte semnificativă a politicii interne din unele țări - au existat întotdeauna forțe care au apelat la Occident, au solicitat sprijin, s-au bazat pe ajutor și l-au primit adesea într-o formă sau alta.

Drept exemplu elocvent al acestei abordări putem aminti episodul din Crimeea, din primăvara anului 2014, când armata ucraineană a încercat să „ia cu asalt” o instalație militară rusească strigând „America este cu noi”.

Acest lucru, desigur, pare ridicol, dar în același timp reflectă foarte exact modul de gândire al unui număr semnificativ de oameni, inclusiv cei de rang înalt, de pe tot globul - de la Belarus la Venezuela, de la Siria la Hong Kong.

Mai mult decât atât, această stare de fapt este susținută în mod intenționat de Occident care, în mod firesc, este interesat să rămână drept adevăr în ultimă instanță și să dețină, dacă nu chiar o ”pachetul de control”, atunci cel puțin dreptul de veto asupra oricăror probleme și conflicte din lume.

Reglementarea actuală din Karabah s-a dovedit a fi unică prin faptul că Occidentul a fost exclus concomitent de către toate părțile participante. Și acest lucru este cu atât mai impresionant, cu cât procesul de negocieri nu a fost unul deloc ușor, ceea ce s-a reflectat în declarațiile oficiale ale capitalelor implicate, care au fost destul de dure pe alocuri în raport unele cu altele.

Însă în loc să atragă Statele Unite sau Europa la proces pentru a-și consolida poziția, conform tradiției mondiale consacrate, toată lumea a adoptat în unanimitate convingerea că „ne vom lămuri singuri între noi”.

Și chiar s-au descurcat - punând deja post factum Occidentul împreună cu restul lumii în fața faptului împlinit privind acordurile încheiate și chiar aflate în proces de implementare.

Aceasta a dat o lovitură foarte puternică aplicată asupra unei alte pietre de temelie - influența SUA și pretenția de a avea un statut special în sistemul global. Și așa cum arată practica, după o primă încercare - cu atât mai mult de succes - vor urma cu siguranță și altele.

Nu este surprinzător că americanii preferă să dea vina pentru cele întâmplate pe un eșec accidental al serviciului său de spionaj.

Acest lucru este mai simplu și mai confortabil decât conștientizarea și, cu atât mai mult, recunoașterea publică a adevărului că, de fapt, reglementarea din Nagorno-Karabah înseamnă o altă mișcare tectonică în sistemul politic mondial, care lipsește treptat Statele Unite și Occidentul per ansamblu de statutul lor exclusiv în cadrul acestuia.

Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu cea a Redacției.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

49
Tagurile:
Karabah, Occident
Tematic
Pace pentru Nagorno-Karabah: Cine și pentru ce a luptat
Militar rus din trupele de menținere a păcii, rănit în Karabah


Загрузка...
Summitul G20

Coronavirusul a afectat summitul G20. Dar Occidentul nu va tolera vaccinul rusesc

130
(reînnoit 17:52 23.11.2020)
Editorialistul Ivan Danilov a analizat cele mai importante probleme discutate la summitul G20. El consideră că Summitul a scos în evidență ”moartea globalizării” și a subliniat că deglobalizarea, în lumea post-COVID, s-a produs deja.

Summitul virtual G20 a scos în evidență moartea globalizării, în pofida tuturor eforturilor destul de conștiincioase ale participanților, a subliniat că deglobalizarea în lumea post-covid s-a produs deja. Și nu este vorba de vreo conspirație împotriva „lumii unipolare americane” convenționale (sub forma Pax Americana) sau o altă încercare de a reface „confruntarea între blocuri”, așa cum a fost în cea de-a doua jumătate a secolului XX. Deglobalizarea și multipolaritatea sunt deja o realitate, indiferent de ce cred despre acest lucru în ”Think Tank-urile” de la Washington sau Bruxelles

Problema este că nu există o agendă politică mondială unică, la fel cum nu există un limbaj politic unic pentru a discuta despre aceasta. Mai mult, nu există „un camerton geopolitic” (sau chiar „camertonuri”) de care să se ghideze comunitatea mondială.

© Sputnik / Алексей Дружинин

Există probleme comune, începând de la pandemia de coronavirus și până la criza economică globală, dar iată soluții comune, nu doar că nu există, ci nu sunt și nici nu vor fi. Pur și simplu pentru că, la nivel global, schema de interacțiune dintre țări a trecut la un mod de joc cu sumă zero, adică orice succes al unei anumite țări este perceput ca o înfrângere pentru concurenți, în același timp, este demonstrată o disponibilitate totală pentru a sacrifica unele interese comune (ca să nu mai vorbim de considerații umanitare), astfel încât cineva dintre concurenții geopolitici să nu-și poată trece la activ nici o victorie de imagine, victorie politică sau economică.

Se impun câteva exemple evidente. La summit-ul G20, liderul RPC a propus crearea unui oarecare mecanism digital care să permită deblocarea mișcării între țări, care ar oferi un important sprijin economiei mondiale, comerțului internațional și restabilirii turismului (ceea ce este foarte important pentru multe țări, inclusiv pentru cele foarte sărace).

China a propus crearea unui mecanism internațional de recunoaștere reciprocă a „codului QR de sănătate”, care se va baza pe rezultatele testelor. "Sper că se vor alătura acestuia cât mai multe țări și regiuni ale lumii", a spus Xi Jinping.

La nivel obiectiv, crearea unei anumite „confirmări digitale” internaționale general recunoscute a faptului că un anumit turist, diplomat sau om de afaceri este sănătos și poate trece granițele țărilor (precum și se poate întoarce în patria lui) fără carantină sau ocolind granițele închise din cauza coronavirusului este o idee buna. Dar șansele implementării ei la nivel global în viitorul apropiat sunt minime, deși această măsură este necesară acum și poate fi implementată relativ ușor în practică. Și această măsură, cel mai probabil, nu va fi pusă în aplicare, deoarece a fost propusă de președintele Xi și, din punctul de vedere al imaginii liderilor occidentali, este imposibil să fie de acord cu propunerile Beijingului oficial (în special, cu propunerile care subliniază dezvoltarea avansată a tehnologiilor informaționale chineze), și este imposibil la cel mai principial nivel.

Următorul exemplu este legat de problema inaccesibilității vaccinurilor împotriva coronavirusului pentru țările sărace ale lumii, care, în absența vaccinării, ar putea rămâne astfel de „focare ale coronavirusului” pe planetă cu toate consecințele care decurg din aceasta. În discursul său, Vladimir Putin a subliniat necesitatea asigurării accesului global la vaccinare:

"Rusia susține proiectul de decizie cheie a actualului summit, care vizează punerea la dispoziția tuturor a vaccinurilor eficiente și sigure. Fără îndoială, medicamentele pentru imunizare ar trebui să fie accesibile pentru toți. Și țara noastră, Rusia, evident, este gata să ofere țărilor care au nevoie vaccinurile dezvoltate de savanții noștri: acesta este primul vaccin înregistrat din lume „Sputnik V” pe platforma vectorilor adenovirusului uman, al doilea vaccin rusesc, „EpiVacCorona” al Centrului Științific Novosibirsk, este de asemenea gata, al treilea vaccin rusesc este practic gata.

Proporția pandemiei ne obligă să folosim toate resursele și elaborările disponibile. Scopul nostru comun este de a forma portofolii de vaccinuri și de a oferi întregii populații a planetei o protecție sigură. Aceasta înseamnă, dragi colegi, că este de muncă pentru toată lumea și mi se pare că acesta este cazul când, posibil, competiția este inevitabilă, dar trebuie să pornim în primul rând din considerente umanitare și să punem acest lucru în prim plan".

La nivel declarativ, totul va fi în ordine, dar G20 în ansamblu nu va fi de acord cu acțiuni specifice, care (dacă urmăm logica elementară) ar presupune crearea unui fond general pentru finanțarea vaccinării populației din țările sărace utilizând cele mai accesibile și eficiente vaccinuri, ceea ce ar necesita în mod natural utilizarea vaccinului rusesc „Sputnik V”, care este mai ieftin decât omologii săi americani și europeni și care, spre deosebire de vaccinul Pfizer, nu trebuie depozitat la minus 70 de grade. Aceasta din urmă reprezintă o problemă majoră chiar și în infrastructura medicală americană, ca să nu mai vorbim de „infrastructura” respectivă din America de Sud, Africa sau Europa de Est.
Problema, dacă este să o privim din punctul de vedere al Washingtonului și al Bruxelles-ului, rezidă din nou faptul că vaccinul este rusesc (de altfel, nu le convine nici cel chinezesc).

Putin a participat la summitul G20
© Sputnik / Алексей Никольский

Vladimir Putin a îndemnat să se dea dovadă de umanism, amânând „competiția inevitabilă”, dar șansele ca îndemnul său să fie auzit sunt extrem de mici, mai ales având în vedere campania de propagandă aflată în plină desfășurare în mass-media occidentală, pentru discreditarea vaccinurilor rusești și chinezești.

Lista subiectelor asupra cărora nu a existat niciun fel de dialog substanțial la summitul G20 (și au existat o serie de monologuri din partea liderilor mondiali) poate fi continuată: este și reforma OMC, și problemele datoriilor valutare ale țărilor în curs de dezvoltare, și tendința globală spre protecționism. Liderii occidentali au o poziție foarte clară: vorbesc mult, nu ascultă pe nimeni, iar propunerile lor se rezumă la o formulă simplă: „toată lumea ar trebui să facă așa cum spunem noi, și atunci totul va fi bine”, și în acest sens este puțin probabil ca poziția Washingtonului să se schimbe odată cu schimbarea președintelui.

Lipsa substanțialității summitului G20 este o dovadă clară că lumea nu se îndreaptă spre concurența „blocurilor geopolitice” și cu atât mai puțin spre restabilirea „lumii americane” (așa cum se speră la Washington), ci spre o lume care să se pună de acord asupra a ceva ce este posibil doar la nivelul negocierilor bilaterale între anumite țări. În mod formal, ”lumea G20”, așa-numitul Grup al celor douăzeci (G20), există încă, dar în practică ne apropiem de ceea ce celebrul strateg politic american Jan Bremer a numit „lumea G-zero”: o lume în care, în general, toată lumea este pentru sine, iar accelerarea acestei transformări va și fi probabil cea mai importantă moștenire istorică a coronavirusului.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

130
Tagurile:
G20, deglobalizare, COVID-19, globalizare
Тема:
Coronavirusul, știri de ultima oră
Tematic
G20: Putin îndeamnă să se renunțe la protecționism și sancțiuni
Țările G20 vor dona peste 21 de miliarde de dolari pentru lupta împotriva COVID 19


Загрузка...
Nicolae Ciobanu

Preot ortodox, despre cimitirile din Moldova: Este dureros ...

0
(reînnoit 17:34 24.11.2020)
Cazurile de vandalism în cimitirele din Republica Moldova sunt întâlnite tot mai frecvent. Autoritățile își propun să înăsprească sancțiunile pentru profanarea mormintelor. Iată ce părere au preoții ortodocși cu referire la acest subiect.
Preot ortodox, despre cimitirile din Moldova: Este dureros ...

În cadrul emisiunii "Sputnik Matinal", părintele Nicolae Ciobanu, parohul Bisericii „Arhanghelul Mihail din satul Cruglic, raionul Criuleni, și-a exprimat îngrijorarea față de felul în care au ajuns cimitirele din țara noastră din cauza actelor de vandalism ce continuă să persiste.

"Cimitirul este locul de odihnă a părinților și strămoșilor noștri. Profanarea este atunci când batjocorim mormintele, lăsăm mesaje urâte. Chiar și faptul că lăsăm mormintele neîngrijite ar putea fi considerat un păcat, după părerea mea. Cimitirele au ajuns într-un dezastru total – un lucru foarte dureros și neplăcut", a declarat pentru Sputnik preotul ortodox.

Mai mult, Nicolae Ciobanu susține că amenzile pentru cei care comit acte de vandalism în cimitire trebuie să fie cât mai aspre. Totodată, părintele a venit cu un mesaj către întreaga societate: "aveți grijă de morminte nu doar în ajunul Paștelui Blajinilor, ci pe parcursul întregului an. Amintiți-vă și rugați-vă pentru cei adormiți în fiecare zi".

De menționat este că Comisia Juridică, Numiri și Imunități va propune plenului Parlamentului un proiect de modificarea a Codului Penal și Codului Contravențional, care se referă la actele de vandalism și profanare a mormintelor, iar făptașii ar putea să stea și după gratii pentru comiterea acestei infracțiuni.

Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
profanarea mormintelor, morminte, profanare, vandalism, cimitire


Загрузка...