Ghenadie Vaculovschi

De ce mutilăm propriul nostru Parlament? - lectură printre rânduri

171
(reînnoit 19:54 29.03.2017)
Ce se va alege din Parlamentul Republicii Moldova dacă în acesta vor rămâne numai 71 de deputații, aleși pe circumscripții uninominale și care vor fi lipsiți de imunitate parlamentară?

Culegem deja roadele unui pas teribilist

Primul pas teribilist, care nu are nimic în comun cu o inginerie sănătoasă de construcție a unui stat funcțional, a fost deja făcut. La insistența „opoziției anti-oligarhice", guvernarea proeuropeană și proamericană s-a autosesizat și s-a „autobiciuit", și-a tras un glonț în picior din „dragoste profundă pentru năzuințele poporului", dornic să-și „recapete dreptul de a-și alege președintele". A făcut totul, cu sprijinul generos al Curții Constituționale a Republicii Moldova (CCM), pentru revenirea la alegerea șefului statului prin vot popular. Un slogan populist a devenit normă constituțională.

Nimeni nu a luat seama la avertismente

La ora actuală, avem exact situația despre care mai mulți, inclusiv subsemnatul, au avertizat în repetate rânduri: președintele ales de întregul popor este în război politic cu majoritatea parlamentară și cu guvernul pe care aceasta l-a generat. Mare noroc are această guvernare că nu a depins de Igor Dodon desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru… Dar e foarte posibil ca alte majorități parlamentare să se pomenească în situații deloc fericite. De exemplu, cine s-a gândit în iulie 2000 că sistemul prost de alegere a Președintelui în Parlament (acea majoritate păguboasă de 3/5 necesară la alegerea șefului statului) va conduce la o criză atât de mare și de ridicolă în 2009? Probabil, foarte puțini!

Gestul eroic al Curții Constituționale

Grebla „reformei constituționale" a fost călcată iarăși în martie 2016 de Curtea Constituțională, care, liberă și nesilită de nimeni, fără a încerca să facă jocul unor forțe politice, a hotărât că Parlamentul a greșit în 2000. Autoritatea de jurisdicție constituțională a „repus" în funcțiune mecanismul anterior de alegere a șefului statului. Curtea a constatat că Parlamentul a greșit prin toate normele constituționale noi adoptate pe 5 iulie 2000. De fapt, aproape prin toate, cu excepția uneia: Curții „i-a plăcut" numai faptul că Parlamentul a majorat vârsta minimă pentru a candida la șefia statului — de la 35 la 40. Doar această modificare constituțională a fost operată în iulie 2000 cu respectarea strictă a procedurilor. În rest totul a fost caduc, găunos sub aspectul constituționalității. Nu este afirmația noastră, ci este constatarea „obiectivă” a CCM.

Парламент заседание 11.03.2016
© Sputnik / Мирослав Ротарь

Legi de unică folosință

Lăsând la o parte procedurile, voi sublinia că atât în 2000, precum și în 2016, cei care au intervenit în textul Legii Supreme au avut exclusiv mize conjuncturiste — de unică folosință — fără a încerca să privească într-un viitor mai îndepărtat cum ar fi posibilă aplicarea Constituției în alte circumstanțe, cum va funcționa în condițiile altor algoritme politice instituțiile statului și cum vor interacționa acestea! Se pare că aproape nimeni dintre cei care au pus umărul la cele două modificări de constituție nu a urmărit să facă mai bună funcționarea sistemului constituțional a Republicii Moldova. Miza a fost profitul politic (cel puțin) maximal la ziua respectivă și într-o perspectivă imediată. Atât. Iar după ei a venit potopul…

Și iarăși piciorul vrea să calce pe dinții de greblă

La ora actuală suntem martorii unei noi „intervenții chirurgicale" brutale în sistemul constituțional. Trei inițiative, care sunt interesante doar pentru câteva cercuri înguste, dar care nu au nimic în comun cu eficiența statului, așteaptă să fie înfipte în Constituția Republicii Moldova: votul uninominal, care ne va fi servit împreună cu ceva din conceptul mandatului imperativ, reducerea numărului de deputați de la 101 la 71 și lipsirea deputaților de imunitate.

Despre votul uninominal

Dincolo de retorici și de emoții, promotorii votului uninominal încă nu ne-au explicat cum prin noul sistem vom putea acoperi raioanele din estul țării (controlate de administrația separatistă de la Tiraspol) și cum va putea fi rechemat deputatul de către cei care îl aleg, dacă în țara noastră mandatul de deputat nu poate fi imperativ, pentru că e lovit de nulitate. Înseamnă asta oare o nouă intervenție în Constituție?

Deputați fără imunitate, ca fără coloana vertebrală

Situația e la fel de stranie când ne gândim la perspectiva în care deputații nu vor mai fi protejați de imunitatea parlamentară. În astfel de situații oare cât de liber va fi deputatul în activitatea sa de reprezentare a întregului popor, gândindu-se la anumite „abilități mai speciale" ale unora dintre lucrătorii organelor de drept care întocmesc dosare penale? Și oare cât de „rezistentă" și de „setoasă după corectitudine pură" ar trebui să fie guvernarea, pentru a rezista tentației de a reduce opoziția la tăcere prin intermediul organelor de anchetă?

Protest Politie parlament
© Sputnik / Miroslav Rotari

Ce vom face când nu ne vor ajunge deputați?

Am ajuns și la cifra de 71 de deputați. Am vrea ca autorii inițiativei să ne explice dacă nu cumva, reducând cu 30 la sută numărul de deputați în Parlament vom obține economii „salvatoare" în bugetul de stat; mai dorim să înțelegem cum va funcționa o astfel de miniatură de parlament atunci când o parte dintre deputați vor participa la lucrările forurilor internaționale. Numărul de deputați în Republica Moldova este și așa destul de mic. De ce ar trebui să încercăm să facem din Parlament un fel de CMC?

Despre importanța principiilor

Pe final reproduc un principiu foarte important, de care trebuie să se țină cont atunci când se intervine în textul Constituției. Acesta spune că „la revizuirea normelor din Legea Fundamentală a statului trebuie să se facă abstracție de personalități și de conjuncturi". Mai amintesc și de o altă tehnică a creației legislative: abstractizarea. Mai simplu: legislatorii noștri dexteri trebuie să-și imagineze cum vor funcționa normele pe care și le doresc, aidoma copiilor îndrăgostiți lulea de unele jucării, în tot felul de circumstanțe posibile. Abia atunci când va fi clar că ceea ce propun ei este bun și pentru o sumedenie de altfel de posibile situații viitoare, să purceadă la înaintare de inițiative legislative și la ridicarea mâinilor în vederea adoptării lor.
Opiniile exprimate de autor nu reflectă neapărat poziția redacției Sputnik Moldova.

Citiţi, priviţi, ascultaţi Sputnik Moldova în limba maternă — accesaţi aplicaţiile mobile pe Smartphone-uri şi tablete.

Accesaţi aplicaţiile pentru iPhone >>

Accesaţi aplicaţiile pentru Android >>

171
Tagurile:
Mutilare, Reformă constituţională, Parlament, Curtea Constituţională, Ghenadie Vaculovschi, Igor Dodon, Andrian Candu
Tematic
Cum s-a ales Moldova cu Constituţie
Pușcași marini americani

"Totul mergea spre asta": De ce pușcașii marini americani debarcă la Nord

240
(reînnoit 21:40 25.01.2021)
Politicienii și generalii americani declară din ce în ce mai frecvent despre creșterea tensiunii în Arctica, pe care, potrivit experților, o creează ei înșiși. Pentru ce Pentagonul pregătește Norvegia – în materialul Sputnik.

CHIȘINĂU, 25 ian – Sputnik, Nicolai Protopopov. Armata SUA se consolidează în Norvegia, în imediata vecinătate a granițelor rusești. În ianuarie, aproximativ o mie de pușcași marini au debarcat aici. În același timp, politicienii și generalii americani vorbesc din ce în ce mai frecvent despre creșterea tensiunii în Arctica, pe care, potrivit experților, o creează ei înșiși. Pentru ce Pentagonul pregătește Norvegia – în materialul Sputnik.

În ospeție la vikingi

Pușcașii marini s-au mutat în Norvegia din Carolina de Nord în cadrul așa-numitei rotații. Americanii recurg la acest truc de câțiva ani – unele unități sunt înlocuite cu altele și contingentul militar american este prezent practic permanent în țară.

Sarcina pușcașilor marini este să învețe, sub îndrumarea instructorilor norvegieni, cum să desfășoare operațiuni de luptă în condițiile dure ale Arcticii și să lucreze în strânsă cooperare cu colegii din NATO.

În februarie, americanii, norvegienii, precum și olandezii și britanicii – aproximativ zece mii de luptători – vor participa la manevrele de scară largă Joint Viking 2021. Membrii NATO vor lucra la mișcarea rapidă a trupelor pe distanțe mari, vor însuși metodele de schimb de informații la toate nivelurile și vor desfășura mai multe operațiuni comune.

Exercițiile JointViking sunt organizate anual. Trupele – vehiculele blindate, artileria, aeronavele, navele și submarinele – simulează operațiuni de luptă de mare intensitate pe o suprafață de câteva sute de kilometri pătrați, în principal pe teren forestier și montan.

Expertul militar Alexandr Jîlin a remarcat într-un interviu acordat agenției de presă RIA Novosti că, conform doctrinei militare a SUA, armata lor învață să lupte în principal în străinătate.

"Prin urmare, politica statului este structurată în așa fel încât armata americană să apară permanent în alte țări pentru a practica operațiuni militare, operațiuni de spionaj, survoluri deasupra aerodromurilor, ocolind rutele maritime", explică el. "O atenție deosebită este acordată operațiunilor comune, deoarece Statele Unite luptă întotdeauna prin cineva".

Potrivit expertului, Pentagonul agravează în mod artificial situația, deoarece SUA și NATO refuză cu încăpățânare să renunțe la pretențiile lor asupra Arcticii.

"Exercițiile pușcașilor marini vor fi ofensive, nu defensive", este sigur Jîlin. "Vor lucra și asupra acțiunilor împotriva Rusiei. Dacă analizăm, în ansamblu, manevrele NATO în Europa, este clar că vor fi organizate astfel încât să creeze zone de tensiune pentru Moscova. Armata noastră nu poate să nu reacționeze, în special, la ceea ce se întâmplă în Norvegia. Nu există panică, dar forțele și mijloacele sunt deviate – trebuie să controlăm complet situația ca să prevenim provocările".

Zona de debarcare nordică

Artem Kureev, expert la clubul analitic "Valdai", subliniază că americanii au propria infrastructură dezvoltată în Alaska pentru antrenamentul tacticilor de luptă în Arctica, dar preferă totuși să se antreneze în Norvegia.

"Ei au nevoie de asta ca lideri NATO", subliniază Kureev. "Norvegia este cel mai vechi membru al Alianței. Oslo vede Rusia drept un potențial adversar. Încă de pe timpul Războiului Rece, norvegienii au creat și au întreținut infrastructura de contracarare a URSS-ului din Arctica. Acest lucru continuă până în prezent. Într-o situație agravare militară reală, Norvegia de Nord se va transforma imediat în principala zonă de debarcare a NATO în drumul către Murmanskul rusesc".

Dorința Washingtonului de a-și întări poziția în Arctica, constrângând alte țări să plece de acolo, este dovedită și de noua strategie arctică a Marinei SUA și a Corpului de Marină al SUA. În special, acolo se spune că "fără prezența militar-navală americană în regiunea arctică, Rusia și China vor amenința din ce în ce mai mult pacea și prosperitatea lumii”.

După cum a menționat ministrul Marinei americane, Kenneth Braithwaite, Pentagonul intenționează să păstreze în mod constant nave de război și submarine în Arctica, pentru a patrula acvatoriul din apropierea coastei rusești și pentru a preveni "ofensiva Moscovei în Nordul îndepărtat". Mai mult, și forțe terestre puternice vor fi concentrate în Arctica.

La rândul său, ministrul norvegian al apărării, Frank Bakke-Jensen, a declarat că direcțiile cheie ale politicii de securitate a țării sunt Arctica și activitățile Rusiei în regiune, iar legăturile transatlantice, în acest context, sunt "piatra de temelie". El a subliniat că Norvegia salută consolidarea prezenței în Nordul îndepărtat a aliaților cheie ai NATO.

"Împreună cu Marina SUA, infanteria marină, forțele speciale, forțele aeriene și forțele spațiale americane, dezvoltăm o cooperare strategică cu oameni ce gândesc la fel ca noi în Arctica", a spus ministrul. "Acest lucru implică exerciții regulate ale forțelor militar-navale și aeriene aliate în Nordul îndepărtat. Norvegia intenționează să participe la aceste activități și să-și sporească interoperabilitatea cu aliații".

Pe toate fronturile

Trebuie spus că Statele Unite au deja o poziție întărită la Nord. Iar Norvegia joacă un rol aproape principal în acest sens. Deci, în septembrie, s-a raportat că un submarin nuclear din clasa Seawolf a fost mutat în portul norvegian Tromsø, a cărui misiune principală este urmărirea rutelor submarinelor rusești.

Mai devreme, Statele Unite, "pentru a stăvili Rusia la Nord”, au restabilit a Doua flotă, care este responsabilă de Oceanul Atlantic, o parte din Oceanul Pacific și Oceanul Arctic. Flota s-a desființat în 2011 pentru a economisi fondurile bugetare.

Un alt ecou al Războiului Rece – baza militar-navală subterană norvegiană Olavsvern, situată la doar 350 de kilometri de granița rusă. Într-un imens buncăr, construit în anii 60 și protejat de un strat de piatră de 300 de metri, erau adăpostite submarinele și navele NATO, funcționau docuri de reparații și erau depozitate muniții. În orice moment, flota coaliției occidentale putea bloca accesul Marinei sovietice la Marea Norvegiei și la Atlanticul de Nord. La sfârșitul anilor 2000, baza a fost închisă ca fiind inutilă, dar acum se intenționează să fie readusă la viață.

Pentagonul s-a apucat serios și de consolidarea forțelor aeriene în Arctica. Așadar, anul trecut au avut loc exerciții la scară largă ale Forțelor aeriene americane și norvegiene. Șase bombardiere strategice B-52 Stratofortress au zburat în același timp deasupra Polului Nord și au efectuat zboruri de antrenament cu avioanele de vânătoare ale Forțelor Aeriene Norvegiene. Iar recent s-a aflat că, în februarie, Pentagonul va transfera din Texas la baza aeriană norvegiană Erland patru "strategi" supersonici B-1Blancer.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

240
Tagurile:
americani, Pușcașii marini
Tematic
Ea este cea mai fierbinte femeie din Marina SUA - Foto


Загрузка...

"Să-i lovim pe ruși într-un loc vulnerabil": Ce s-a gândit facă NATO

782
(reînnoit 14:01 22.01.2021)
Creșterea contingentului militar, construirea infrastructurii militare și consolidarea ulterioară internațională – în 2021, NATO va crește presiunea asupra frontierelor vestice ale Rusiei.

CHIȘINĂU, 22 ian – Sputnik. În mai-iunie, Alianța va organiza cele mai ample manevre de după Războiul Rece – Defender Europe 2021. Răspunsul la acestea vor fi nu mai puțin amplele exerciții comune ale Rusiei și Belarusului "Zapad – 2021", programate pentru septembrie. Despre cum s-ar putea încheia toate acestea – în materialul Sputnik.

Câmpul de luptă – Europa

În timpul manevrelor Defender Europe 2021, ca și până acum, se vor practica acțiuni defensive și ofensive în Europa de Est și în țările baltice. Conform legendei exercițiilor, forțele NATO vor trebui să asalteze regiunea Kaliningrad, să blocheze regiunile vestice ale Rusiei și, de asemenea, să reflecte "ofensiva masivă rusă". Spre deosebire de anii precedenți, în 2021 o atenție specială va fi acordată nu Europei de Est, ci de Sud. Manevrele sunt planificate în Muntenegru, Kosovo și Albania. În Bulgaria și România vor avea loc exerciții de apărare antiaeriană și de lansare de rachete din clasa "sol – sol". Iar Ungaria va oferi mijlooace și forțe pentru desfășurarea "războiului".

Americanii vor transfera forțe semnificative în Europa, inclusiv unități din Divizia 1 Cavalerie și Divizia 82 Airbone. Sute de unități de echipament militar în diverse scopuri vor fi transportate peste Atlantic. De asemenea, din statul Florida va fi adusă Brigada 53 Infanterie. Este posibil ca, după exerciții, americanii să "uite" din nou o parte din armamente în Europa, așa cum sa întâmplat de mai multe ori. Potrivit experților, în acest fel, Pentagonul, din an în an, își consolidează capacitățile ofensive în regiune.

Drept răspuns la Defender Europe 2021, Rusia și Belarus vor organiza manevrele "Zapad – 2021" în septembrie. După cum a declarat luni ministrul apărării al Republicii Belarus, Viktor Hrenin, "exercițiile comune vor permite testarea unor noi metode de acțiune comună a unităților de asalt combinate într-o zonă extrem de urbanizată", precum și "evaluarea eficacității armelor și echipamentelor noi și modernizate". Minskul a subliniat că manevrele strategice reflectă "relațiile puternice de alianță și unitatea punctelor de vedere ale instituțiilor de apărare din Belarus și Rusia privind asigurarea securității militare a ambelor țări".

Arătarea puterii

Ambele părți nu au folosit limbajul diplomatic obișnuit în legătură cu manevrele împotriva vreunui stat sau bloc militar. Practicarea asaltului asupra Kaliningradului de către forțele NATO și pregătirea militarilor ruși pentru bătăliile urbane indică clar cine va lupta cu cine. Desigur, probabilitatea unui conflict armat la scară largă este mică, dar foarte reală.

Potrivit experților, schimbarea puterii în Statele Unite va afecta direct acțiunile NATO în 2021. În cei patru ani de președinție a lui Donald Trump, unitatea blocului Atlanticului de Nord a slăbit semnificativ. Proprietarul Casei Albe nu a ascuns că urmărește, în primul rând, interesele americane și nu a exclus posibilitatea de a părăsi Alianța. O astfel de retorică a provocat o mare îngrijorare în Europa, reapărând problema armatei UE. Noul președinte va încerca evident să remedieze totul.

"Relațiile dintre Rusia și NATO se vor deteriora în acest an", a spus Konstantin Sivkov, prim-vicepreședinte al Academiei pentru Probleme Geopolitice. "Biden vrea să restabilească și să mobilizeze Alianța. Și pentru a face acest lucru are nevoie de un inamic extern. Rusia este cea mai potrivită pentru acest rol, întrucât China este prea departe. Washingtonul are nevoie de imaginea unui dușman extern și pentru a consolida societatea americană".

Câștigarea banilor

Cu toate acestea, experții consideră că, în realitate, NATO nu are planuri agresive evidente împotriva Rusiei. Iar extinderea ulterioară a Alianței pentru americani este o modalitate de a face bani și de a lega Europa de sine și mai mult. Washingtonul se va întoarce la era pre-Trump și își va crește interferența în treburile Lumii Vechi.

Joe Biden
© REUTERS / JONATHAN ERNST

"Cred că în 2021 NATO va demonstra cum se transformă dintr-o organizație militară într-un fel de corporație globală", explică politologul-americanist Serghei Sudakov. "Problema cheie a Alianței rămâne a fi finanțarea. Se știe că cel care plătește, acela și comandă muzica. Două treimi din buget sunt asigurate de către Statele Unite, acest lucru nefiind pentru nimeni un secret. Știm foarte bine că costurile au depășit deja un trilion de dolari. În special, datorită Washingtonului. Statele europene se bazează pe aprovizionarea din Statele Unite – până la rațiile uscate. Acest lucru susține bugetul colosal al SUA pentru apărare – corporațiile, care acționează în interesele NATO, câștigă sume uriașe de bani".

Expertul a menționat că deja astăzi activitatea Alianței Atlanticului de Nord arată ca un transfer de bani dintr-un buzunar în altul. Washingtonul alocă fonduri NATO, aliații le folosesc pentru a cumpăra echipamente și arme americane și cercul se închide.

Europa pentru Statele Unite sub Biden va rămâne una dintre principalele piețe pentru produsele militare. Acest lucru înseamnă că ar trebui să ne așteptăm la o creștere a retoricii antirusești de peste ocean. Dar majoritatea experților sunt siguri: Washingtonul și Bruxelles-ul nu vor îndrăzni să testeze cu adevărat puterea celei de-a doua celei mai puternice armate din lume.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

782
Tagurile:
Rusia, NATO
Tematic
Lavrov condamnă decizia SUA de includere a Cubei în lista sponsorilor terorismului


Загрузка...
Rezultatele preliminare ale deflagrației de la Sângerei

Cauzele preliminare ale deflagrației de la Sângerei, soldată cu un deces

0
Deflagrația care s-a produs marți seara la Sângerei și care s-a soldat cu un deces, ar fi avut loc din cauza acumulării de gaze naturale în locuință. Acesta este motivul preliminar anunțat de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

CHIȘINĂU 27 ian - Sputnik. Explozia care s-a produs marți seara la Sângerei ar fi avut loc din cauza acumulărilor de gaze. Potrivit IGSU, în procesul de salvare a sinistraților și a înlăturării ruinelor, salvatorii au evacuat trei butelii de gaz de tip propan butan. 

Mai mult, potrivit primelor investigații, locuința era conectată la conducta de gaze naturale. În prezent, specialiștii continuă să lucreze la locul producerii deflagrației, pentru a elucida toate circumstanțele. 

Amintim că marți, 26 ianuarie, a avut loc o explozie puternică într-o casă de locuit din orașul Sângerei. În urma tragediei, un bărbat a murit. Pompierii au reușit să salveze o femei în vârstă de 61 de ani și un bărbat în vârstă de 68 de ani. Potrivit IGSU, în cadrul misiunii au fost antrenați 74 de angajați ai Inspectoratului, cu 20 unități de tehnică.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Sângerei, salvatori, IGSU, deflagrație


Загрузка...