Cezar Salagor

Moldova - o nouă colonie la periferia Uniunii Europene

1271
(reînnoit 14:09 10.04.2017)
În timp ce toată lumea este revoltată și se arată preocupată de miliardul furat de politicienii corupți, ni se șterpelesc zeci de miliarde de sub nas. Capitalul străin suge seva economiei naționale și o pompează în străinătate.

Pe pagina de Facebook a Uniunii Europene în Republica Moldova a apărut un tabel interesant în care suntem anunțați că exporturile din Moldova merg strună și se află în continuă creștere pe parcursul ultimelor 10 ani și s-ar părea că trebuie să ne bucurăm, nu? Mai ales că acest lucru, după cum ni se spune, se datorează în mare parte intrării în vigoare a Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător — DCFTA.

Eurostat: Graficul exporturilor din Republica Moldova pe piața Uniunii Europene
© Facebook / UE în RM
Eurostat: Graficul exporturilor din Republica Moldova pe piața Uniunii Europene

Nu știu dacă cetățenii moldoveni o duc mai bine, dar companiile europene care și-au deschis aici întreprinderi-fiice în zone economice libere cu siguranță o duc bine și înregistrează profituri importante, care nu sunt impozitate așa cum sunt impozitate profiturile obținute de agenții economici moldoveni.

Ar fi bine să vedem care sunt cele mai mari 100 de companii exportatoare din Moldova și să vedem cui aparțin ele de fapt. Putem observa că toate rapoartele și cifrele sunt prezentate în alte valute decât leul moldovenesc. După ce vom face un astfel de clasament vom putea să aflăm cu certitudine care este cifra exporturilor întreprinderilor moldovenești ca să vedem cu adevărat dacă au avut de câștigat moldovenii de pe urma intrării în vigoare a Acordului de liber schimb.

Surprinzător este că acest grafic nu ne prezintă și datele despre importurile în Republica Moldova. Pentru a putea înțelege mai bine cum au evoluat lucrurile în ultimii 10 ani, cred că aceste cifre sunt indispensabile.

Companiile străine și-au făcut companii-fiice în Moldova unde folosesc munca ieftină cu scopul de ași maximiza profiturile, iar produsele finite cu valoare adăugată ajung pe piața din țările de origine. Profiturile sunt garantate, pentru că în Moldova un muncitor este plătit mult mai puțin decât un german pentru aceeași muncă. În plus, moldoveanul muncește și mai mult, ceea ce duce la creșterea și mai mare a profiturilor, care desigur evită fiscalitatea. Desigur, companiile străine își stabilesc strategiile de dezvoltare, dar nu tot ce este bine pentru o companie este neapărat bine și pentru stat.

Într-o competiție, unde la proba de alergat pe distanța de 100 de metri, participă un elev de clasa 1-a și un campion mondial, fără ca cineva să țină cont de vârstă și puterea pe care o au, și unde elevul este lăudat de antrenor că a început să alerge deja mai repede, consider că este o bătaie de joc. Desigur, elevul își primește bombonica și s-ar putea să fie chiar fericit, asta însă nu schimbă rezultatul final.

În plus, ar fi bine să vedem care este profitul real obținut de companiile cu capital străin și care este aportul acestora la bugetul de stat. Și care este dinamica companiilor autohtone cu capital moldovenesc. Atunci vom putea face o comparație reală cum au prosperat companiile cu capital autohton după intrarea în vigoare a Acordului de Liber Schimb. Până atunci, aceste cifre poartă un caracter propagandistic pentru a convinge noii proletari (salariații) că totul merge bine în Moldova.

În timp ce toată lumea este revoltată și se arată preocupată de miliardul furat de politicienii corupți, ni se șterpelesc zeci de miliarde de sub nas. Capitalul străin suge seva economiei naționale pe care o pompează din ”colonia Moldova”.

P.S. Recent, premierul moldovean, Pavel Filip, i-a invitat pe investitorii din Emiratele Arabe Unite să participe la procesul de privatizare a companiilor de stat care vor avea loc în acest an. Totodată el a declarat că ”2017 este anul creşterii economice şi al investiţiilor”.

Dacă acest lucru se va întâmpla, atunci foarte curând o să importăm până și curentul electric produs la noi în țară sau pentru livrare a gazelor și curentului electric. Anul 2017 o să-l putem numi pe bună dreptate anul în care vom căpăta statutul de colonie.

Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu cea a redacției Sputnik.

1271
Tagurile:
buget, 10 ani, leul moldovenesc, investiții, globalist, Capitalul străin, salariu, Acordului de Liber Schimb, periferie, colonie, uniunea europeană, capital, producători, export, DCFTA, Pavel Filip, Emiratele Arabe Unite, UE
Tematic
Experții FMI vin în inspecție la Chișinău
Bugetul Moldovei pentru 2017, pe placul FMI
FMI i-a cerut Moldovei să îndeplinească 16 condiții, pe când altor țări le impune 7
Igor Dodon la întâlnirea cu alegătorii din or. Fălești

Adevărata miză a altercației dintre Usatîi și Dodon

382
(reînnoit 09:10 26.10.2020)
De ce Usatîi a decis să se ia de piept cu Dodon, nu la figurat, ci la propriu? Ca să se mai dezmorțească. E în spiritul lui. Dar și urmărește ceva. Inclusiv pentru perioada de după alegeri.

Incidentul care a avut loc ieri în palatul de cultură din orașul Fălești, provocat de liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, care a venit nepoftit la întâlnirea președintelui Igor Dodon cu alegătorii și care i-a creat un evident disconfort șefului statului, deci, acest incident, în pofida așteptărilor, nu are cum să-i prejudicieze șansele electorale lui Dodon.

Admit că acest incident îi poate consolida nițel poziția lui Renato Usatîi, dar nu din contul electoratului lui Dodon, ci al altui concurent electoral.

O zicală populară spune că atunci când doi se bat, al treilea câștigă. În cazul nostru este invers: când doi se bat, al treilea pierde.

O altercație la club nu din cauza, ci în detrimentul unei domnișoare

Altercația care a avut loc la Fălești nu are cum să determine nici măcar o parte minusculă din electoratul lui Dodon să voteze pentru Usatîi, chiar dacă în îmbrâncelile de acolo Usatîi a ieșit aparent victorios, reușind să-i strice lui Dodon discuția cu alegătorii. Judecând după sondajele care au fost făcute, dacă putem să avem măcar puțintică încredere în sondaje, alegătorul lui Dodon este unul matur, chiar preponderent în vârstă, unul care optează pentru stabilitate, previzibilitatea, adică unul care sub nicio formă nu este dominat de un spirit războinic, revoluționar. Respectiv nu are cum să migreze de la Dodon la Usatîi, atunci când ultimul transformă o întâlnire electorală într-o probă de sumo.

Renato Usatîi, la întâlnirea lui Igor Dodon cu alegătorii din orașul Fălești
© Photo : Miroslav Rotari
Renato Usatîi, la întâlnirea lui Igor Dodon cu alegătorii din orașul Fălești

Și nici nu a fost asta miza gestului făcut de Usatîi.

Miza a fost alta: să arate că dintre toți contracandidații electorali ai șefului statului, doar el poate să-l confrunte pe Dodon. Usatîi este cel care are curajul să se ia de piept cu Dodon, nu Maia Sandu. Și dacă ținem cont de faptul că sondajele ne dau următorul clasament pentru votul de duminică: pe primul loc Dodon, pe locul doi Sandu și pe locul trei Usatîi, atunci publicul trebuie să înțeleagă că cel care trebuie să se confrunte în turul doi cu Dodon este Usatîi, nu Maia Sandu. Asta este adevărata miză a scandalului de ieri, din clubul din Fălești.

Acum este greu de spus dacă îmbrânceala de la Fălești îl va face pe Renato Usatîi mai simpatic decât Maia Sandu în ochii electoratului PAS. Chiar nu știu ce să cred.  

Se prefigurează conturul unui lider protestatar pentru perioada de după alegeri

Dar ieșirea de ieri a lui Renato Usatîi mai poate avea o miză. O miză gândită pentru perioada post-alegeri și pentru situația în care Igor Dodon va ieși câștigător și va obține un nou mandat de președinte.

Este știut faptul că aproape toți contracandidații lui Dodon au lăsat să se înțeleagă că, dacă șeful statului câștigă alegerile, atunci înseamnă că alegerile au fost fraudate și că ei, opoziția, sunt gată să iasă în stradă, să reediteze în Republica Moldova situația din Kîrgîzstan și Belarus, adică să ceară abdicarea lui Dodon prin proteste masive și posibil violente.

Până și liderul PCRM, Vladimir Voronin, care este deja un om în etate și care nu candidează la postul de șef al statului, a declarat că, dacă câștigă Dodon, înseamnă că alegerile au fost fraudate și el personal va ieși în stradă să protesteze cu tot poporul.

Păi dacă e așa și dacă în turul doi de scrutin Maia Sandu va pierde în fața lui Igor Dodon, vă imaginați că nu liderul PAS va merge în fruntea coloanei protestatarilor hotărâți să-l dea jos pe "dictatorul Dodon".

Maia Sandu pentru asta nu se potrivește. Nu are sânge de lider, și mai ales de unul stradal, protestatar. Cu așa lider, nici la un flashmob nu-ți vine a merge, mite la proteste, la vreo revoluție colorată. Din alt aluat este creat Renato Usatîi. Posibil că el își revendică rolul de lider protestatar de pe acum. Este adevărat că, dacă va dori să devină liderul protestatarilor nemulțumiți sau, mai bine, revoltați de victoria lui Dodon, atunci trebuie să se aștepte la o concurență acerbă din partea președintelui PPDA, Andrei Năstase, care, la 1 noiembrie, va înregistra un rezultat extrem de prost, dar care va privi protestele împotriva lui Dodon ca pe o nouă șansă de urca pe creasta valului politic. Pe care a stat o vreme cocoțat prin 2016, înainte de prezidențiale, dar pe care l-a descălecat de bună voie, permițându-i Maiei Sandu să-l încalece, după care el nu l-a mai prins. Așa-i când vrei să fii gentelman și, mai ales, cavaler în politică.  

Cel puțin, un pic de dezmorțeală

Acum ar mai fi de remarcat un aspect al gâlcevii de ieri din casa de cultură din Fălești. De dragul adevărului, trebuie să recunoaștem că aceasta campanie electorală este o tristețe, o plictiseală care provoacă chiar repulsie față de alegeri și față de politică. Nicio confruntare de idei, doar promisiuni, adică vorbe.

Apoi iată, în acest ocean de vorbe, Usatîi a produs ceva valuri, puțină mișcare. Nu intelectuală, ci fizică. Dar oricum și asta înseamnă un pic de dezmorțeală.

Opinia autorului nu coincide neapărat cu cea a redacției.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

382
Tagurile:
altercație, altercatie, Andrei Năstase, Maia Sandu, Dodon, Usatîi, Andrei Usatâi, Usatâi


Загрузка...
Protestele pensionarilor în Minsk

Belarusul îngroapă ideea “revoluției colorate”

214
(reînnoit 08:21 25.10.2020)
Diminuarea avântului protestatar în Belarus indică asupra existenței unui scepticism legat de fenomenul „revoluțiilor colorate”.

MOSCOVA, 24 oct – Sputnik. Opoziția belarusă este atât de ghinionistă, încât are toate șansele să piardă chiar și la nominalizarea pentru titlul de “Ghinionistul anului”. Împotriva ei sunt atât circumstanțele care nu depind de ea, cât și propriii lideri, care au niște inițiative atât de exotice, încât nu e clar cum de reușesc să-și mai păstreze reputația și imaginea personală.

Duminică expiră termenul “notei ultimative”, înaintată lui Aleksandr Lukașenko acum două săptămâni de către Svetlana Tihanovskaia. Din momentul în care nu există niciun fel de semne că autoritățile belaruse intenționează să realizeze aceste revendicări, de luni, potrivit promisiunilor “președintelui Sveta”, Belarusul ar trebui să intre în regimul haosului grevelor naționale, blocărilor de șosele și a prăbușirii vânzărilor în magazinele de stat.

Însă, odată cu trecerea timpului, o astfel de evoluție a lucrurilor pare tot mai fantezistă.

Se pare că acest lucru au început să înțeleagă chiar și cei din consiliul coordonator al opoziției, care acum este preocupat cum să iasă din această situație incomodă cu pierderi minime. Unul din membrii lui, Pavel Latușko a declarat că pe măsura expirării ternului dat în nota ultimativă, care prin minune s-a transformat în una “populară”, își vor intensifica acțiunile. E o formulare destul de comodă, care oferă un mare spațiul de interpretări și nu obligă la nimic.

Însă ar fi incorect să afirmă că eșecul protestelor din Belarus se datorează exclusiv factorilor interni, chiar dacă acestea joacă un prim rol.

Opoziția belarusă (și protectorii ei externi) au avut nenorocul să demareze o răsturnare a puterii în perioada unei discreditări totale a fenomenului “revoluției colorate”.

Peste 15 ani acest fenomen reprezenta o adevărată amenințare pentru autorități și totodată o inspirație pentru opoziția dintr-un număr mare de stat. “Revoluțiile colorate” erau considerate o armă perfectă și imbatabilă pentru răsturnarea unor conducători și regimuri indezirabile. Acest concept demoraliza pe unii și insufla încredere altor în apropiata victorie.

Însă, cel mai important lucru era credința multor oameni, care nu aveau nicio tangență cu politica, în posibilitatea de a schimba în acest fel viața spre bine.

O “revoluție colorată” nu este doar o lovitură de stat. Aceasta este imposibilă fără mase mari de oameni pe stradă, apolitici în viața de zi cu zi, dar care devin convinși că o schimbare bruscă a puterii, prin ignorarea tuturor regulilor scrise, de dragul unui viitor luminous. Anume acest lucru a determinat zeci și sute de mii de oameni să iasă în piața din Cairo în 2011 și pe Maidanul din Kiev în 2013.

Apropo, protestele belaruse inițial se puteau lăuda cu un număr mare de demonstranți, însă în fiecare săptămână numărul protestatarilor se micșorează.

Problema nu este în oboseala oamenilor de manifestații fără un rezultat și faptul că lozinca “Lukașenko, pleacă!” nu are puterea magică de a izgoni un lider național “incorect”. În paralel cu evenimentele din Belarus, și în alte colțuri ale lumii au loc niște procese importante, care determină cetățenii republicii să judece la rece ceea ce se întâmplă acasă.

Există Kârgâzstanul, care trecere prin a treia mare criză politică din ultimii 15 de ani, în privința căreia se utilizează eticheta de “revoluție colorată”. Anume această țară din Asia Mijlocie a avut cel mai mare aport la discreditarea fenomenului, pentru că principalul rezultat pentru toate loviturile de stat, însoțite de dezordini de stradă și anarhie, a devenit lipsa unor schimbări spre bine pentru societatea kârgâză.

Există Armenia. Pe fundalul unei atitudini sceptice față de orice maidane și eșecurile lor tot mai frecvente, anume evenimentele din Erevan din 2018 au servit drept un exemplu cras al unei revoluții de catifea care și-a atins scopul. Poporul răsculat în numele democrației, viitorului european și combaterea corupției a reușit să răstoarne puterea, a pus în fruntea statului pe cel în care avea încredere, iar noul lider are cu ce să se laude în ultimii ani de activitate. În orice caz, lipsa unor rezultate catastrofale, precum cele din Ucraina sau chiar în Kârgâzstan, ar putea fi considerate adevărate realizări pentru vremurile de azi.

Însă ce sens are opțiunea europeană a poporului, înfrângerea corupților din guvernarea precedentă și alegerea unui lider democrat progresist dacă Armenia a ajuns din nou în epicentrul unui conflict sângeros? Plus, chiar și un om care este departe de  politică înțelegere că Azerbaidjan a profitat de căutările democratice ale vecinului, iar rezultatele acestui lucru îl observăm în Nagorno-Karabah.

Noțiunea de “revoluție colorată” sugerează ideea că lumea reprezintă un loc minunat, însorit și prietenos, unde oamenii sunt frați și e suficient să fie eliminate forțele găunoase din fruntea statului, pentru ca țara să se transforme într-o grădină înfloritoare, în care toți coexistă în armonie. Kârgâzstanul și Armenia pentru societatea belarusă reprezintă o amintire că o astfel de reprezentare nu este decât o iluzie, care nu are nicio legătură cu realitatea internă, nici în politica externă.

Nu e de mirare că protestele din Belarus se mișcă spre un eșec inevitabil.

În acest fel, republica își va bate propriul cui în sicriul mitului universal al “revoluției colorate”.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

214
Tagurile:
revoluție colorată, revoluţii colorate, revolutie, belarus


Загрузка...
Exoschelet din titan

Superarma unică pe care Rusia o va obține în curând - detalii

0
(reînnoit 23:27 26.10.2020)
Superarma rusească urmează să ajungă în dotarea unităților forțelor speciale până în 2025, iar până în 2030 - să fie disponibilă întreaga Armată rusă.

CHIȘINĂU, 26 oct - Sputnik. Revista americană The National Interest a relatat despre ultimele realizări rusești menite să sporească capacitatea infanteriștilor, informează RIA Novisti.

Potrivit publicației, Armata rusească dezvoltă tehnologii care vor spori gradul de informare a soldatului privind situația de luptă, vor minimiza eforturile fizice ale  acestuia și vor reduce riscul pentru viață.

Vorbim despre echipamentul de luptă ”Sotnik”, de nouă generație, dezvoltat de Rostec, care va înlocui actualul costum ”Ratnik” al soldaților. Promisorul exoschelet va fi dotat cu un număr mare de componente de înaltă tehnologie, dintre care unele au fost deja elaborate.

Acestea includ, între altele, încălțări antimină, costum anti-radar și o țesătură specială datorită căreia soldatul nu poate fi detectat în lumină infraroșie.

Astfel de echipamente pot fi integrate cu microdrone care vor oferi informații despre câmpul de luptă, de la camerele de bord la panoul de pe casca soldatului sau ochelari asemănători cu Google Glass, scrie publicația.

„În prezent <...> se formează și se constituie profilul unui echipament de luptă de perspectivă pentru militari, care prevăd introducerea de elemente ce sporesc capacitățile fizice ale ostașului”, îl citează revista pe comandantul-șef al Forțelor Terestre, generalul Oleg Saliukov.

Dezvoltarea echipamentelor pentru exoscheletul de nouă generație va dura din 2020 până în 2023.

Este planificat ca unitățile forțelor speciale rusești să fie dotate cu echipamente ultramoderne până în 2025, iar până în 2030 - întreaga armată rusă.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Rusia, arma
Tematic
Dezvăluiri despre super-arma rusească Avangard: Niciun sistem de apărare n-o poate detecta
Cum a revenit pe pământ echipajul care pilota nava spațială Soyuz MC-13 - Video


Загрузка...