Vladimir Novosadiuc

Cum se va repercuta victoria lui Trump asupra alegerilor din Moldova

490
(reînnoit 20:04 09.11.2016)
Victoria lui Donald Trump în alegerile prezidențiale din SUA va influența direct situația geopolitică din lume, inclusiv și procesele din Moldova, consideră editorialistul Sputnik Moldova.

Victoria senzațională a lui Donald Trump la alegerile prezidențiale din SUA a demonstrat întregii lumi câteva lucruri mai puţin evidente până la acest moment.

Primul: Tehnologiile IT și alte mijloace moderne de influențare a electoratului s-au consumat. Să ne amintim că de partea Hillary Clinton a fost nu doar întreaga forță a presei americane, reprezentanții vedetelor din showbiz și alte personalități marcante.

Al doilea: Victoria lui Trump în SUA va influența în curând raportul geopolitic de forțe. E foarte probabil ca adversarii de altădată să devină prieteni, iar prietenii — dușmani. Desigur, nu vorbesc neapărat de o schimbare radicală a vectorului politic al SUA. Acest lucru este imposibil, dacă ţinem cont că în această țară există un sistem clar și funcțional. Însă ceea ce s-a întâmplat în această noapte a demonstrat că în confruntarea dintre establishment-ul american și societate, victoria a fost de partea celei din urmă. Probabil, cetățenii americani au obosit de conflictele dintre mai marii acestui stat.

În mandatul lui Trump ne-am putea aștepta la o restabilire a relațiilor ruso-americane

În acest context, merită atenţie unele declarații ale proaspăt alesului președinte al Statelor Unite despre restabilirea deplină a relațiilor ruso-americane. Într-un interviu oferit publicației italiene Corriere della Sera, acesta a declarat că este gata să-l invite pe Vladimir Putin la Washington.

"Nu am nicio problemă în această privință. Pot face acest lucru", a declarant Trump, răspunzând la o întrebare a influentei publicații, care a publicat un amplu interviu cu acesta.

Trump a comentat declarația lui Vladimir Putin, făcută în cadrul forumului economic internațional de la Sankt Petersburg, președintele rus afirmând: "Domnul Trump a declarant că este gata să restabilească relațiile ruso-americane. Nu e nimic rău aici? Salutăm acest lucru".

Trump a răspuns în comentariul său: „Cred că ceea ce el (Putin) a spus e corect. Cred că trebuie să menținem relațiile. Cred că trebuie găsirea unui numitor comun cu Rusia ar fi un lucru minunat și ar avea o influență pozitivă pentru întreaga lume".

De ce am amintit atât de detaliat despre declarația lui Donald Trump privind disponibilitatea sa de a restabili relațiile ruso-americane? Pentru că în cazul în care acest lucru se va întâmpla, se vor schimba accentele și în politica europeană. În special, în ceea ce privește NATO.

Îmi revin în memorie declarațiile făcute de Donald Trump într-un interviu pentru New York Times: "Am câteva întrebări în ceea ce privește NATO. În primul rând, este o organizație învechită. Aceasta a fost înființată cu decenii în urmă, când eram o cu totul altă țară. Şi amenințarea era alta — Uniunea Sovietică, mult mai puternică decât Rusia modernă".

Protest anti-NATO
© Sputnik / Михаил Воскресенский

Apropo, el a subliniat în continuarea acestui gând: "Puteți include sau exclude țările din NATO. Însă este nevoie să ne concentrăm asupra terorismului, care reprezintă astăzi principala amenințare. Anterior ați avut soldați și atunci când începeați un război, știați cine este inamicul. Astăzi habar nu avem cine e". În afară de aceasta, Trump a atenționat că Statele Unite alocă astăzi resurse imense pentru finanțarea NATO.

Moldova iese din sfera de influență a occidentului

Al treilea: Victoria lui Trumpa în SUA, în opinia mea, ar putea să aibă repercusiuni asupra alegerilor prezidențiale din Moldova. De ce? Din motivele enumerate mai sus.

Atrageți atenția în ce măsură a fost acaparat internetul de către Maia Sandu pe ultima sută de metri a campanie. Uneori ai impresia că aceasta ar putea să se ivească şi dintr-o simplă priză electrică.

Se pare însă că internetul și tehnologiile IT nu mai au acea forţă de influenţă precum părea odinioară. Establishment-ul nostru, deşi este greu să-i califici astfel pe cei care consideră că fac parte din acesta, ca şi în SUA, au intrat într-un clinci cu societatea civilă din Moldova. Iată de ce rezultatul de astăzi din SUA, probabil, vor lovi dureros interesele acestora.

În afară de aceasta, după evenimentele din noaptea trecută, liderii statelor europene vor începe să se distanțeze de politica promovată anterior de SUA pe continentul european. Acest lucru presupune că statele europene vor scoate în prim plan interesele naționale, nu executarea unor sarcini abstracte impuse de aliații săi de dincolo de ocean.

Procesului "pierderii interesului", dacă mă pot exprima aşa, de către europeni va atinge și Moldova. De ce să cheltuieşti banii pentru un altstat, când trebuie să lupţi cu problemele importante aflate la ordinea zilei — migrația, criza bancară, consolidarea economiei etc.

Ar trebui să ne așteptăm la îmbunătățirea relațiilor moldo-ruse?

În același timp, în opinia mea, victoria lui Trump va permite îmbunătățirea relațiilor ruso-americane, care s-au deteriorat din cauza lipsei unei viziuni de perspectivă a fostei administrații. Anume în acest caz Moldova ar avea de câștiga.

Relațiile tradiţionale moldo-ruse, care au ajunsă la un nivel critic, ar putea să obțină acum un nou conținut.

Rusia a fost întotdeauna un partener strategic al Moldova și a tratat cu respect integritatea ei teritorială. În aceste timpuri când se confruntă cu dificultăţi economice, Moldova are nevoie de colaborarea cu vechii parteneri. urmând această cale, Moldova va putea ridica nivelul de trai al populaţiei.

iar acum, doamnelor și domnilor, decideți, cui îi veți oferi votul în această duminică. Candidatului, care se poziționează drept pro-rus sau candidatului care și-a declarat orientarea pro-occidentală.

Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu opinia redacţiei Sputnik.

Citiţi, priviţi, ascultaţi Sputnik Moldova în limba maternă — accesaţi aplicaţiile mobile pe Smartphone-uri şi tablete.

Accesaţi aplicaţiile pentru iPhone >>

Accesaţi aplicaţiile pentru Android >>

490
Tagurile:
vector politic, geopolitic, preşedinte, victorie, alegeri, Donald Trump, Vladimir Putin, Rusia, SUA
Tematic
Viktor Orban: victoria lui Donald Trump e o "veste minunată"
Putin l-a felicitat pe Trump
Trump și Clinton, la egalitate în cursa prezidențială
Societatea civilă din Republica Moldova

ONGocupație sub pretextul alegerilor în Moldova

78
Implicarea grosolană în campania electorală scoate la iveală capturarea statului Republica Moldova de către organizațiile finanțate din afară.

Pe măsură ce se apropie data alegerilor, războiul informațiilor compromițătoare între putere și opoziție devine tot mai virulent. “Grantofagii” occidentali îl acuză pe actualul președinte al țării, Igor Dodon, de colaborare cu Rusia. Dacă e adevărat, poate e un lucru rău, însă râde ciobul de oala spartă.

Cine invită fata la cină, acela dansează cu ea

Influența enormă a ONG-urilor occidentale asupra agendei politice interne și externe din Moldova, desigur, era un «Le secret de Polichinelle», însă cartea, lansată recent de deputatul PSRM Bogdan Țîrdea “Societatea civilă în R. Moldova: Sponsori. ONGcrație. Războaie culturale”, în care pe 800 de pagini sunt culese date despre volumele și beneficiarii „asistenței” străine, impresionează. După “euromaidanul” din Ucraina, Secretarul de Stat al SUA, Victoria Nuland, a anunțat că resursele alocate pentru “construcția democrației” într-o țară cu o populație de 45 de milioane vor constitui 5 miliarde de dolari. Iar în mica Moldova suma totală a injecțiilor a ajuns la 1,05 milioarde de euro.

Un astfel de belșug financiar nu revine tuturor celor 13670 de ONG-uri înregistrate în țară, printre care, indiscutabil, există multe structuri utile și oneste, care apără interesele membrilor săi și rezolvă multe probleme ale vieții sociale, nu servesc interesele a sute de “baroni”, cum s-a exprimat Țîrdea. Nu vom obosi cititorul cu cifrele prezentate pe larg de Bogdan Țîrdea la lansarea lucrării lui. Vom menționa doar că, în cazul în care aceste miliarde ar fi ajuns în economia reală a țării, acum o parte a populației Moldovei nu ar visa să se contopească cu România, ci invers. Ar fi suficient să remarcăm că fluxurile străine depășesc bugetele unor instituții de stat, inclusiv cele ale Ministerul Justiției și Ministerului Apărării și depășeasc sumele alocate de stat medicinei, învățământului, asistență social, ecologie etc.

Aici ne vine în minte întrebarea retorică din piesa lui Vladimir Vîsoțki “Unde-s banii, Zino?” Răspunsul e unul simplu: în ONG-uri. În toată lumea acestea reprezintă “un lucru în sine”, cu un contur de finanțare închis și o echipă de “grantofagi”, care consumă milioanele primite fără a oferi nimic în schimb celor din jur.

Drept exemplu ar putea servi “milionul lui Soros”, oferit, cică, pentru învățământ. Din această sumă 115 mii de dolari au ajuns la Institutul pentru Politici Publice (IPP), care ulterior a devenit “un centru de idei și resurse umane” pentru PAS și PPDA, la asociația “Catalactica” – 100 mii de dolari, la “Pro Didactica” – 34 de mii dolari, iar celor 140 de experți care lucrau asupra “reformei programelor de învățământ” – 270 de mii dolari. Rezultatul acestor “reforme” în perioada Maiei Sandu a fost lichidarea a 113 școli.

În schimb, pentru lupta politică, “promovarea democrației”, “dezvoltarea jurnalismului independent”, “egalitatea de gen” și alte „valori europene” se găsesc foarte ușoir sute de mii de dolari. Suntem cu toții niște oameni maturi, iată de ce înțelegem foarte bine că un astfel val financiar nu poate exista fără o masă de condiții și angajamente, pe care beneficiarul de asistență străină sunt obligați să o respecte. De fapt, nimeni nici nu ascunde acest fapt.

“Valori” de import

Sarcinile pe care și le propun ONG-urile sunt destul de simple. Pentru toate statele lumii e vorba de un set standard al unor abordări economice ultraliberale sau chiar libertariene, globalism, secularizarea și protecția „minorităților”, mai exact a celor sexuale.

Ce înseamnă ONG-crația la putere cetățenii Moldovei ar putea înțelege cu ușurință, dacă ar analiza modelul țării vecine Ucraină, unde triumfează ideile promovate de ONG-uri. Odată cu schimbarea puterii în 2019, național-patrioții bine cunoscutului în Moldova Petro Porșenko au fost înlocuiți cu “puii din cuibarul lui Soros”, care finalizează reformele lansate în conformitate cu recomandările FMI și dispozițiile Acordului de Asociere cu UE. Reamintim că acestea au dus la majorarea vârstei de pensionare, majorarea tarifelor la serviciile comunale, reducerea numărului școlilor și universităților. Sistemul medical a fost transformat în unul cu trei nivele, în care doar primul este gratuit. Vladimir Zelenski a realizat promisiunea de a anula moratoriul la vânzarea terenurilor agricole, pas pe care îl evita predecesorul său. Iar în cadrul alegerilor locale, care au avut loc pe 25 octombrie, partidul pro-prezidențial “Slujitorul Poporului” a organizat un sondaj în care propune legalizarea drogurilor ușoare.

De fapt, toate acestea nu reprezintă o noutate nici pentru moldoveni, pentru că și în perioada guvernărilor proeuropene au fost reduse cheltuielile în sfera socială, fermierii au fost abandonați (exact așa cum s-a întâmplat în Ucraina acum câțiva ani), au crescut tarifele la serviciile comunale, a încetat construcția drumurilor, a fost suspendat programul “Un doctor pentru tine” etc. În ceea ce privește vânzarea terenurilor agricole, din 2019 Moldova a primit din partea “investitorilor străini” o “Carte albă a reformelor”, în care se solicită oferirea dreptului de vânzare-cumpărare a terenurilor agricole pentru persoanele juridice cu un capital social parțial sau total străin.

Destul de multe mijloace ONG-urile primesc pentru promovarea LGBT. Astfel, GenderDoc-M a primit din partea fundațiilor străine 427,3 mii de dolari, iar Centrul de Drept al Femeilor – 544,1 mii. Dreapta face activ lobby pentru ratificarea Convenției de la Istanbul, care sub pretextul combaterii violenței în familie promovează ideea genului în calitate de contruct social (adică, dreptul de a alege identitatea de gen) și a sancționării atitudinilor critice față de LGBT.

Dacă considerați că Moldova a fost ocolită de propaganda consumului de droguri, atunci vă înșelați amarnic. Necesitatea narcotizării populației este extrem de profitabilă pentru marile companii farmaceutice. Potrivit Barclays Bank, anul trecut volumul pieței legale de canabis a constituit 28 de miliarde de dolari, iar potrivit prognozelor Grand View Research, piața mondială de canabis, un produs din cânepă, precum și tehnologiile de producere și răspândire a lui spre anul 2025 va ajunge la 66 de miliarde de dolari.

Realizarea acestor mofturi ale sponsorilor ONG-urilor nu sunt deloc voluntare. De realizarea acestui program depind ajutoarele financiare oferite Moldovei din partea SUA și UE, precum și creditele FMI. Așa cum a declarat deschis eurodeputatul român Dragoș Tudorache, “cei care determină soarta Republicii Moldova la nivel de președinte și guvern au responsabilitatea deplină pentru ceea ce fac în Moldova în schimbul creditelor pe care le contractează, pentru îndeplinirea sau neîndeplinirea condițiilor, pentru atitudinea față de partenerii externi, pentru că Republica Moldova este reprezentată de acești actori politici”.

Vrei, nu vrei – bea, Grigore, aghiazmă

Nu este un secret că principalii beneficiari ai asistenței externe sunt partidele de dreapta, care primesc din partea ONG-urilor un sprijin informațional, financiar și resurse umane. Nu vom arăta cu degetul, însă un șir de funcționari ai partidelor politice, deputați, miniștri, procurori etc. și-au început cariera în ONG-uri și invers: atunci când rămân fără un loc de muncă, se angajează în structurile fundațiilor internaționale și presa „independentă”. Practic, e imposibil să faci o separare între reprezentanții partidelor liberale și de dreapta și personalul ONG-urilor, pentru că sponsorii lor tratează eșecurile partenerilor lor la nivelul politicii interne drept un eșec propriu. Iată de ce se face o agitație directă pentru un anumit candidat în alegeri.

Pentru obținerea victoriei de către cei de dreapta au fost mobilizate toate forțele „armatei postmoderniste”, așa cum numește Țîrdea această alianță. E vorba nu doar de o activitate coordonată a unei armate numeroase de jurnaliști ai “imperiului Soros”. Europa este dispusă, la nevoie, să recurgă la forță. În decembrie 2017, Departamentul de Stat al SUA a anunțat un concurs pentru organizarea și desfășurarea în Moldova a programului de “susținere a presei independente”. În martie 2018, a fost lansat un program de granturi pentru ONG-uri, al Departamentului de Stat al SUA, sarcina căruia este “restabilirea încrederii în parcursul european al Moldovei”. Centrul de Documentare NATO a inițiat programul “Jurnalismul în domeniul protecției și securității”.

Așa cum nota Sputnik, între 24 și 27 octombrie 2019, la Chișinău a avut loc conferința CampCamp2019, oganizată de Centrul Societății Civile de la Praga (Prague Civil Society Centre, PCSC). Centrul beneficiază de finanțare din bugetul de stat al SUA, alocat în cadrul legii “Cu privire la contracararea inamicilor Americii prin intermediul sancțiunilor” (CAATSA). La evenimentul organizat în condițiile unei conspirații totale, unde au reușit să ajungă jurnaliștii Sputnik Moldova, profesioniștii din Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Rusia, Georgia, Armenia și alte zeci de state din Europa de Est și-au împărtășit experiența răsturnării puterii în țările lor și a contracarării “influenței rusești”. Pentru astfel de schimburi de experiență, între 2018-2019 au fost alocați 250 de mii de dolari.

Dar nu se limitează totul la activiști de stradă. Potrivit șefului Serviciului de Informații Externe al Rusiei, Serghei Narîșkin, americanii pregătesc un scenariu “revoluționar” și pentru Moldova, care în noiembrie urmează să-și aleagă președintele… Există informații despre pregătirea expedierii în Moldova a unui grup de specialiști americani în “revoluții colorate”, care trebuie să îndeplinească niște sarcini concrete.

E destul de verosimil, dacă ar fi să ne amintim de implicarea deschisă în campania electorală a lui Donald Tusk și Annegret Kramp-Karrenbauer. Corului de agitatori s-a alăturat și România. Potrivit declarației MAE al României, după întrevederea dintre șeful diplomației române și secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, “ministrul Bogdan Aurescu a prezentat evaluarea cu privire la situația din Republica Moldova și a reiterat poziția consecventă a României de susținător al parcursului european al Republicii Moldova, aceasta fiind singura opțiune în măsură să asigure dezvoltarea economică și socială a acesteia în beneficiul direct al cetățenilor săi. Cei doi oficiali au agreat ca SUA și România să păstreze o coordonare apropiată pe această temă”.

Poporul Moldovei a fost privat de dreptul de a alege.

Ce-i este permis lui Jupiter...

Lansarea studiului amplu al lui Bogdan Țîrdea a fost tratat ca o amenințare în adresa propriei „armate” de către reprezentanții UE. Potrivit ambasadorului UE la Chișinău, Peter Mihalko, “pentru orice stat care se consideră democratic și modern, o societate civilă puternică și vibrantă, precum și mass-media independente sunt elemente necesare, care asigură progresul, dezvoltarea și transparența și oferă mai multe împuterniciri cetățenilor”. Diplomatul a pus la îndoială dorința Moldovei de a respecta Acordul de asociere. E adevărat că secretarul de stat al Departamentului pentru Relații cu Republica Moldova, Ana Guțu, a fost mult mai sinceră, declarând că singura sarcină a ONG-urilor este “contracararea amenințării rusești”.

Însă ONG-urile își distrag atenția de la misiunea lor principală și se ocupă, de pildă, de combaterea corupției, ceea ce este important, “însă nu trebuie să se preocupe de ea în dauna geopoliticii, în timp ce societatea moldovenească este divizată pe criterii geopolitice: unii își văd viitorul cu Rusia, alții – cu Europa”. Totuși, cum rămâne cu progresul, democrația și oportunitățile cetățenilor??? Nu cumva Europa dă dovadă de ipocrizie aici?

Să ne amintim că anume sub presiunea UE în Moldova a fost adoptată legea cu privire la ONG-uri, care nu limitează în niciun fel finanțarea lor externă. Mai mult, ONG-crația a primit dreptul de a oferi servicii partidelor politice, iar partidele politice își pot înființa proprii ONG-uri. Recent, Curtea Constituțională a permis organizațiilor neguvernamentale să ofere partidelor servicii contra cost, ceea ce, în esență, va deveni un transfer de granturi dintr-un buzuran în altul. Adică, țara și-a deschis larg porțile influenței și manipulării din afară, imixtiunilor externe în problemele interne și finanțării externe a proceselor politice. Pentru orice tentative de a apăra suveranitatea țării, Moldova este amenințată cu “revoluții”.

Pe de altă parte, statele care sponsorizează ONG-urile se protejează activ de orice imixtiune. În anul 1939, în SUA a fost adoptată legea cu privire la agenții străini (Foreign Agents Registration Act, FARA), care cere înregistrarea și dezvăluirea informațiilor de către “agentul principalului străin” (foreign principal) fie direct, fie prin altă persoană implicată în activități politice, care servește în calitate de consultant în relații cu publicul, agent de publicitate, colaborator al agenției de informații sau consultant politic, solicită, colectează, plătește sau distribuie cotizații, împrumuturi, bani sau alte obiecte de valoare pentru principalul strain sau în interesele lui, reprezintă interesele principalului strain în fața oricărei agenții sau a demnitarului guvernului SUA.

Informația care se răspândește din partea unei surse străine trebuie să fie marcată, iar agenții străini se înregistrează în mod obligatoriu. Pentru nerespectarea legii este prevăzută privarea de libertate până la cinci ani, o amendă de 250 de mii de dolari. Așa cum precizează site-ul Ministerului Justiției din SUA, “FARA este adoptată pentru asigurarea transparenței influenței străine în Statele Unite prin asigurarea faptului că guvernul SUA și societatea cunosc sursa unei informații a agenților străini, destinată influențării opiniei publice americane, politicii și legislației”. Anume cu astfel de activități se ocupă ONG-urile din Moldova.

Legea cu privire la agenții străini a fost adoptată și în Israel. Toate ONG-urile sunt obligate de raporteze simestrial sumele primite din afara țării. Organizațiile sunt obligate să informeze publicul cu privire la producția informațională, elaborată în cadrul proiectelor realizate cu finanțare străină. Ignorarea acestor cerințe este penalizată. În Australia agenții străini, persoanele care activează sub controlul guvernelor străine, trebuie să-și introducă informații cu privire la activitățile lor într-un registru public. Încălcarea acestei reguli este sancționată cu o amendă sau privațiune de libertate de până la cinci ani. În Ungaria parlamentul țării a adoptat o lege care înăsprește controlul asupra ONG-urilor cu finanțare străină în valoare de peste 24 de mii de euro pe an. ONG-urile trebuie să se înregistreze în calitate de “organizații care beneficiază de finanțare străină”, să indice acest fapt la toate evenimentele și publicațiile, să prezinde un raport anual cu privire la activitatea sa. În Germania, organizațiile care beneficiază de finanțare străină și care au cetățeni străini în organele de conducere trebuie să ofere rapoarte suplimentare.

Inclusiv Marea Britanie intenționează să se apere de imixtiuni străine, fapt care nu a împiedicat-o deloc să-și construiască o rețea de influențare a altor state “Inițiativa onestității”, controlată de serviciile de informații britanice, care activează inclusiv în Moldova.

Oare nu este vorba de niște standarde duble? Resursele financiare enorme ale ONG-urilor, influența lor, protejarea “artileriei grele” în persoana guvernelor occidentale și organizațiilor internaționale, pătrunderea în structurile de stat și paridele politice ne permite să vorbim despre o capturare a Moldovei de către ONG-uri. Oare au nevoie cetățenii țării de acești ocupanți? Cred că întrebarea este una retorică.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

78
Tagurile:
Moldova, alegeri, ONG
Tematic
Legea cu privire la ONG-uri, care a generat scandal, a fost votată de Parlament


Загрузка...
Orașul Ganja, Azerbaidjan

“Un caz ușor”: De ce SUA nu au reușit împace Baku și Erevan

64
De ce Statele Unite s-au arătat interesate de reglementarea conflictului din Nagorno-Karabah și cât va dura această implicare.

MOSCOVA, 27 oct – Sputnik. Galia Ibraghimova. Acțiunile militare în Nagorno-Karabah continuă de o lună, trei tentative ale încheierii unui armistițiu umanitar au eșuat. Regimul de încetare a focului, asupra căruia s-a convenit cu medierea SUA, a fost compromis imediat. Americanii promit să facă ordine în regiune, însă nimeni nu-i mai crede pe cuvânt.

Deșteptare americană

„SUA au contribuit la niște negocieri productive între miniștrii Afacerilor Externe ai Armeniei și Azerbaidjanului și copreședinții grupului OSCE de la Misnk. Eforturile noastre sunt îndreptate spre soluționarea conflictului din Nagorno-Karabah”, a anunțat Departamentul de Stat cea de-a treia tentativă de armistițiu.

Luând în considerare cele două acorduri precedente, încheiate cu medierea Rusiei, Mike Pompeo garanta personal: “Zohrab Mnatsakanyan și Jeyhun Bayramov (miniștrii de Externe ai Armeniei și Azerbaidjanului n.r.) ne-au asigurat că vor respecta condițiile armistițiului”.

Implicarea în reglementarea conflictului din Nagorno-Karabah și-a manifestat-o și Donald Trump. Într-un discurs rostit în fața susținătorilor din statul New Hampshire, președintele a promis că “va rezolva” războiul din Caucaz. “De ce nu? Cred că e un caz simplu, dacă știi ce trebuie să faci”, a spus șeful Casei Albe.

New Hampshire face parte din așa-numitele state oscilante, unde nu toți alegătorii s-au determinat cui să ofere votul. Pentru a atrage voturile numeroase ale diasporei armene din regiune, Trump i s-a adresat direct.

“Priviți-i pe armeni, sunt niște oameni minunați. Au luptat infernal. E un popor foarte muncitor. Îi vom ajuta. Am ajutat Serbia și Kosovo să-și rezolve problemele. Vom ajuta și în cazul Nagorno-Karabah. Scopul nostru este salvarea vieților umane”, a declarat liderul SUA, fiind aplaudat de mulțime.

Tentativele americanilor de a așeza Armenia și Azerbaidjanul la masa de negocieri au fost susținute și de președintele rus. “Sper că Washingtonul va acționa în unison cu noi, va ajuta în reglementare”, a subliniat Vladimir Putin.

Compromiterea armistițiului

Armistițiul umanitar a intrat în vigoare pe 26 octombrie, la ora opt dimineața (ora locală). Însă nu a trecut nici jumătate de oră și adversarii au început să vorbească despre încălcarea înțelegerilor.

Partea azeră a acuzat forțele armate ale Armeniei de atacarea orașului Tartar și a unei localități aflate în apropiere cu Nagorno-Karabah. În scurt timp, a urmat și o declarație a ministerului Apărării al Armeniei. În aceasta se afirmă că militarii azeri au tras focuri de artilerie “în direcția Nord-Est a liniei de contact”.

Republica nerecunoscută a declarat că “mesajele despre încălcarea armistițiului, dar și informațiile despre atacurile asupra pozițiilor azere din Sud” reprezintă o dezinformare. Însă spre amiază au recunoscut: cel de-al treilea armistițiu a fost încălcat. Stepanakert a acuzat Baku de atacuri cu rachetă asupra unui sat din raionul Martuni al Karabahului.

Între timp, și prim-ministrul Armeniei, Nikola Pașinean, și liderul republicii Nagorno-Karabah, Araik Arutiunean, și-au exprimat dispobilinitatea de a respecta armistițiul.

Nici președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, nu a avut nimic împotriva unui răgaz temporar. Totodată, el a îndemnat toți mediatorii internaționali să-și păstreze neutralitatea.

“Dacă vor o încetare a foctului, să spună Armeniei să se retragă de pe teritoriul nostru. În cazul în care acest lucru nu se va întâmpla, vom merge până la capăt”, a avertizat liderul azer.

Asupra implicării unor jucători din afară în reglementarea conflictului din Nagorno-Karabah a atras atenția și Serghei Lavrov. În special, el a recomandat Turciei să profite de influența pe care o are în Caucaz. “Am avut o serie de discuții telefonice pe subiectul Nagorno-Karabah cu ministrul Afacerilor Externe al Turciei, Çavuşoğlu. Încercăm să convingem Ankara să susțină direcția de reglementare pe cale pașnică”, a anunțat șeful diplomației ruse.

Jocurile turcești

Grupul OSCE de la Minsk nu renunță la tentativele de a împăca adversarii. Joi, 29 octombrie, copreședinții se vor întâlni la Geneva cu miniștrii de Externe ai Armeniei și Azerbaidjanului. Experții, solicitați de RIA Novosti, s-au pronunțat sceptic în această privință.

“E important ca părțile în conflict să fie interesate. Deocamdată nu observăm o astfel de predispoziție. De fiecare dată partea azeră reia atacurile asupra Nagorno-Karabah. Pe teritoriul Armeniei pătrund regulat drone. Acest lucru arată că Baku nu are de gând să se oprească”, consideră expertul Centrului de Studii Regionale al Academiei de Administrare Publică a Armeniei, Johnny Melikyan.

Acesta menționează că Erevanul susține eforturile grupului OSCE de la Minsk, însă Turcia pune piedici acestui proces, plasându-se de partea Azerbaidjanului în acest conflict.

“Moscova, Washingtonul, Parisul îndeamnă la încetarea focului. Ankara se opune și incită Baku la o confruntare militară. Totodată, partea turcă nici nu-și ascunde intenția de a deveni copreședinte al grupului OSCE de la Minsk. Dacă acest lucru se va întâmpla, formatul va fi distrus”, consideră expertul.

Inițiativa americanilor

Expertul rus în problemele Caucazului Nurlan Gasîmov consideră că medierea SUA în conflictul din Karabah a fost condamnată la eșec de la bun început. Ambele tabere, potrivit lui, profită de armistițiu pentru a atrage resurse suplimentare și pentru a-și consolida pozițiile în zona conflictului.

“Au loc lupte dure pentru coridorul Lacin. Dacă Azerbaidjan îl va ocupa, va fi întreruptă comunicarea între Armenia și Nagorno-Karabah. Acest lucru va schimba radical situația. Baku va expedia mai multe forțe în Lacin, acum Azerbaidjanului nu-i convine armistițiul”, spune Gasîmov.

Expertul consideră că participarea activă a Washingtonului este legată de campania electorală. Cu toate acestea, el este convins că noua administrație a SUA își va pierde foarte rapid interesul față de Caucazul de Sud.

“O singură dată inițiativa a venit din partea Washingtonului în 2001. Atunci, la o întrevedere din Key West, negociatorul din partea SUA, Paul A. Goble, a propus un plan de schimb de teritorii: șapte raioane din jurul Nagorno-Karabah să revină Azerbaidjanului, iar Baku îi transmite Armeniei republica Nagorno-Karabah și coridorul Lacin, obținând coridorul Meghri, un teritoriu îngust la frontiera armeano-azeră. Însă Erevan a refuzat – frontiera cu Iranul leagă țara de restul lumii. Pentru Baku planul lui Goble presupunea pierderea Karabagului, respectiv, Heydar Aliyev a respins propunerea”, povestește Gasîmov.

Acesta explică acțiunile SUA în reglementarea conflictului din Karabah în anii 90 nu atât de dorința de a împăca părțile, cât dorința de a “securiza propriile investiții în sectorul de petrol și gaze din Caucaz”.

“Occidentul a investit mijloace mari în construcția conductelor de gaz și petrol în Caucazul de Sud. Petrolul azer era tratat ca o alernativă la resursele energetice în Europa și americanii au susținut prin toate mijloacele acest lucru. Războiul a împiedicat realizarea acestor proiecte. Însă, după eșuarea planului Goble, Washingtonul a lăsat în totalitate pe seama Rusiei inițiativa de pace”, reamintește Gasîmov.

Consensul cu Moscova

Expertul Institutului SUA și Canadei, Pavel Koșkin, de asemenea consideră că implicarea SUA în reglementarea conflictului este determinată de alegerile prezidențiale.

“Pentru Trump e foarte important să obțină voturile numeroasei diaspore armene în statele oscilante. Acesta este motivul promisiunilor de a reglementa conflictul. După alegeri, Washingtonul va uita din nou de Caucaz”, prognozează expertul.

Koșkin explică înstrăinarea îndelungată a americanilor de reglementarea conflictului din Karabah prin faptul că aceștia considerau conflictul unul controlabil. “Spre deosebire de situația din Ucraina sau Georgia, SUA considerau că această problemă nu este una complicată. În acest caz exista un consens cu Moscova, spre deosebire de alte conflicte înghețate”.

Oricine va deveni noul șef la Casa Albă, interesul față de Nagorno-Karabah va rămâne unul marginal, se arată convins Koșkin. Însă cel mai important este că e unul din puținele subiecte în care Washingtonul susține poziția Moscovei.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

64
Tagurile:
Erevan, Baku, împăcare, SUA
Tematic
“Aici mor oameni”. Cine îi așteaptă pe pacificatorii ruși în Karabah


Загрузка...

Foto - Ultimul zbor de pasageri al Tu-154 din Rusia

0
(reînnoit 19:13 28.10.2020)
Avionul cu trei motoare Tu-154, după 50 de ani de istorie a zborurilor, rămâne unul dintre cele mai fiabile și simple avioane aflate în funcțiune pentru zboruri pe distanțe medii.

Avionul Tu-154 al companiei aeriene Alrosa a efectuat ultimul zbor civil din Federația Rusă, din Yakutia spre Novosibirsk, transmite serviciul de presă al transportatorului aerian.

"Miercuri, 28 octombrie 2020, singurul avion Tu-154 rămas în aviația civilă rusă și-a efectuat ultimul zbor", a anunțat compania aeriană într-un comunicat.

Avioanele de acest tip vor rămâne doar la organizațiile guvernamentale: unitatea specială de zbor „Rusia”, Ministerul Afacerilor Interne, FSB, Ministerul Apărării, precizează publicația ”Frequent Flyers”.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
  • © Sputnik / Alexandr Kryazhev

    Însoțitoare de zbor a avionului Tu-154 al companiei aeriene ”Alrosa” după aterizarea pe aeroportul Tolmacevo din Novosibirsk

  • © Sputnik / Alexandr Kryazhev

    Avionul Tu-154 al companiei aeriene Alrosa după aterizarea pe aeroportul Tolmacevo din Novosibirsk

  • © Sputnik / Alexandr Kryazhev

    Avionul Tu-154 al companiei aeriene Alrosa după aterizarea pe aeroportul Tolmacevo din Novosibirsk

  • © Sputnik / Alexandr Kryazhev

    Un pilot al avionului Tu-154 al companiei aeriene „Alrosa” Alexander Leșkevici lasă un autograf pe clapeta trenului de aterizare

  • © Sputnik / Alexandr Kryazhev

    Avionul Tu-154 al companiei aeriene "Alrosa" în timpul aterizării pe aeroportul "Tolmacevo" din Novosibirsk

  • © Sputnik / Alexandr Kryazhev

    Însoțitor de zbor pe Tu-154 al companiei aeriene Alrosa după aterizarea pe aeroportul Tolmacevo din Novosibirsk

  • © Sputnik / Alexandr Kryazhev

    Avionul Tu-154 al companiei aeriene Alrosa după aterizarea pe aeroportul Tolmacevo din Novosibirsk

  • © Sputnik / Alexandr Kryazhev

    Muncitorii aeroportului lângă aeronava Tu-154 a companiei aeriene „Alrosa” după aterizarea pe aeroportul „Tolmacevo” din Novosibirsk

  • © Sputnik / Alexandr Kryazhev

    Căpitanul Alexander Leșkevici în cabina pilotului a avionului Tu-154 al companiei aeriene Alrosa, pe peronul aeroportului Tolmacevo din Novosibirsk

  • © Sputnik / Alexandr Kryazhev

    Avioanul Tu-154 al companiei aeriene Alrosa pe aeroportul Tolmacevo din Novosibirsk

  • © Sputnik / Alexandr Kryazhev

    Pasageri ai avionului Tu-154 pe aeroportul Tolmacevo

  • © Sputnik / Alexandr Kryazhev

    Avionul Tu-154 al companiei aeriene "Alrosa" în timpul aterizării pe aeroportul "Tolmacevo" din Novosibirsk

Tagurile:
Rusia, TU-154
Tematic
De ce Rusia își construiește un nou „avion al apocalipsei”


Загрузка...