Directorul Sputnik Moldova, Vladimir Novosadiuc

Alegerile prezidențiale: poker în stil moldovenesc

292
(reînnoit 12:45 18.08.2016)
În Moldova a demarat campania pentru alegerea președintelui țării. Editorialistul Sputnik Moldova aseamănă această campanie cu jocul de poker. O reprezentație antrenantă în care jucătorii fie că recurg în disperare la cacealmale, neavând în mână cărțile potrivite, fie, dimpotrivă, le țin ascunse pentru a pasa la momentul potrivit.

Campania pentru alegerile prezidențiale care se desfășoară în Moldova produce zilnic anumite surprize. Iată că și Renato Usatîi a fericit societatea cu o noutate trăsnet: unul dintre candidații din partea „Partidului nostru" la funcţia de președinte al țării ar putea fi Dumitru Ciubașenco, directorul ziarului „Panorama".

Nu este o idee proastă. Îl cunosc pe Dima chiar de la începutul activității sale jurnalistice, când, după absolvirea Universității de Stat, a venit să lucreze la Agenția de presă din Moldova (ATEM — TACC). Este un jurnalist excelent care a rămas fidel deontologiei profesionale, respectând în articolele sale principiul obiectivităţii. Apropo, spre deosebire de mulți alţi colegi.

Însă mie, ca și altora, probabil, mi-a atras atenția formularea lui Usatîi: „unul dintre candidații". Ce a avut în vedere prin aceasta liderul „Partidului nostru", doar el știe.

Voi încerca să anticipez cum ar putea sta la noi lucrurile privind desemnarea candidatului pentru funcţia de președinte al Moldovei, pornind de la problemele complicate apărute pe flancul de stânga.

Candidatul celor de stânga are șanse să câștige doar dacă ei se vor coaliza

Ce avem astăzi pe eşichierul de stânga? Un candidat declarat deja cu certitudine — Igor Dodon. Liderul Partidului Socialiștilor, primul care şi-a făcut publice ambițiile prezidențiale, a început să adune cu încredere în jurul său susţinători care sunt gata să-și dea votul pentru el. Însă deocamdată nu este clară atitudinea lui Renato Usatîi față de această candidatură. Relațiile complicate dintre cei doi împiedică crearea unui tablou idilic cu denumirea „Candidatul unic al forțelor de stânga".

Ce-i drept, potrivit unor surse, liderul „Partidului nostru", distrându-se din plin până la încheierea primului tur de scrutin, ar putea apoi să-și îndemne adepții să voteze pentru Dodon, în cazul când anume acesta va trece în turul doi. Însă există aici un anumit risc pentru cei de stânga. Dacă se întâmplă cumva că, deja în primul tur, candidatul la președinție din partea forțelor de dreapta, sau candidatul independent care se va bucura de susținerea acestora, va învinge stânga dispersată chiar din primul tur?!

De aceea, în opinia experților, o mișcare logică din partea acestora ar fi înaintarea din start a unui candidat unic și concentrarea tuturor forțelor în jurul acestuia. După cum vedem însă, deocamdată o astfel de perspectivă nici măcar nu se întrezărește.

Da poate că cineva umblă cu cacealmale în această partidă de poker?

Forțele de dreapta afişează o mină plăcută în condițiile unui joc prost

Pe dreapta totul este şi mai simplu, dar și mai complicat. Cei doi care și-au anunțat deja candidatura la prezidenţiale — Andrei Năstase și Maia Sandu —, precum și liderul PLDM Viorel Cibotaru care li s-a alăturat, încearcă să rezolve o problemă irezolvabilă: alegerea unui candidat unic. În opinia mea, este clar chiar şi pentru un diletant în sforăriile politicii moldoveneşti că această problemă este una fără soluţii. Forțele care îi susțin pe primii doi sunt din start antagoniste. Nu, nu în ceea ce priveşte viitorului politic al Moldovei (indubitabil, faimoasa integrare europeană care va ducă la dirijarea din exterior a țării), ci în metodele de atingere a acestui scop.

Și tot aici mai încurcă iţele și unioniștii. De exemplu, partidul „Dreapta" salută cu toată seriozitatea apelul unor oarecare unioniști anonimi de a organiza alegeri prezidențiale primare pentru desemnarea unui candidat unic — unionist — pentru alegerile prezidențiale. Nu are astâmpăr fosta liberală Ana Guțu.

Între timp, democrații păstrează o pauză semnificativă. Analiștii îşi dau cu presupusul: cine oare va fi candidatul pe care-l vor înainta aceştia? Marian Lupu, Andrian Candu sau altcineva?

În ultima perioadă, politologii și experții au început tot mai des să-l menționeze printre pretendenții la fotoliul de președinte pe compozitorul moldovean cu renume mondial, care locuiește permanent la Moscova, Eugen Doga.

Adevărat că, la întrebarea directă adresată de Sputnik Moldova cu privire la eventualitatea desemnării candidaturii sale la postul de președinte al țării, Doga a răspuns tranșant: „Nu am nici o părere, deoarece nimeni nu mă contactează. Știu ceea ce știe toată lumea. Și mă comport cum se comportă toată lumea. Nicicum".

Liberalii lui Mihai Ghimpu tac și ei deocamdată. Probabil, își dau seama — candidatul lor, cu siguranţă, nu are nicio şansă. De aceea, nu este exclus să adere la altă formațiune. Poate la democrați?!

Dacă toți jucătorii blufează, cine va câştiga potul cel mare?

Fără îndoială, miza în acest poker politic este foarte mare. Chiar dacă, la prima vedere, un președinte nu pare să aibă alte funcții decât cea reprezentativă.   

Asupra acestui aspect m-a atenționat într-o discuție recentă liderul unuia dintre partidele parlamentare, nu voi preciza care anume. Însă nici el nu a fost sincer până la capăt.

În condițiile unei intrigi politice extrem de încurcate în Moldova, președintele este învestit actualmente cu dreptul de a dizolva Parlamentul și a declara alegeri anticipate. Iar în țara noastră parlamentară acest lucru este important. Extrem de important! Mai ales acum! Şi cred că acest lucru nu le va conveni nici multor politicieni.

Iată de ce, până una-alta, liderii formațiunilor politice se ţin de cacealmale, conștientizând că deschiderea cărților înainte de vreme poate avea consecințe nefaste pentru ei.

Dar nu vi se pare oare, stimații mei cititori, că a sosit deja timpul ca aceştia să-și amintească şi de problemele presante ale ţării? Ir problemele noastre, cele de stat, nu trebuie soluționate doar pentru propriul hatâr.

Se va întâmpla oare acest lucru după alegerile prezidențiale? Nu știu! În schimb sunt sigur că asemenea lucru nu are cum să se întâmple până la 30 octombrie!

Toți suntem pasionați de anumite jocuri, fraților! Iată că acum ne jucăm de-a alegerea președintelui.

Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu opinia redacției.

292
Tagurile:
intrigi politice, alegeri prezidențiale, candidaturi, Partidul nostru, PSRM, Vladimir Novosadiuc
Tematic
PL, cu propriul candidat la prezidențiale. Un fruntaș liberal oferă detalii
CEC ia primele decizii cu privire la alegerile prezidenţiale din octombrie
Năstase trage ponoase. Sandu e candidatul
Igor Dodon la întâlnirea cu alegătorii din or. Fălești

Adevărata miză a altercației dintre Usatîi și Dodon

421
(reînnoit 09:10 26.10.2020)
De ce Usatîi a decis să se ia de piept cu Dodon, nu la figurat, ci la propriu? Ca să se mai dezmorțească. E în spiritul lui. Dar și urmărește ceva. Inclusiv pentru perioada de după alegeri.

Incidentul care a avut loc ieri în palatul de cultură din orașul Fălești, provocat de liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi, care a venit nepoftit la întâlnirea președintelui Igor Dodon cu alegătorii și care i-a creat un evident disconfort șefului statului, deci, acest incident, în pofida așteptărilor, nu are cum să-i prejudicieze șansele electorale lui Dodon.

Admit că acest incident îi poate consolida nițel poziția lui Renato Usatîi, dar nu din contul electoratului lui Dodon, ci al altui concurent electoral.

O zicală populară spune că atunci când doi se bat, al treilea câștigă. În cazul nostru este invers: când doi se bat, al treilea pierde.

O altercație la club nu din cauza, ci în detrimentul unei domnișoare

Altercația care a avut loc la Fălești nu are cum să determine nici măcar o parte minusculă din electoratul lui Dodon să voteze pentru Usatîi, chiar dacă în îmbrâncelile de acolo Usatîi a ieșit aparent victorios, reușind să-i strice lui Dodon discuția cu alegătorii. Judecând după sondajele care au fost făcute, dacă putem să avem măcar puțintică încredere în sondaje, alegătorul lui Dodon este unul matur, chiar preponderent în vârstă, unul care optează pentru stabilitate, previzibilitatea, adică unul care sub nicio formă nu este dominat de un spirit războinic, revoluționar. Respectiv nu are cum să migreze de la Dodon la Usatîi, atunci când ultimul transformă o întâlnire electorală într-o probă de sumo.

Renato Usatîi, la întâlnirea lui Igor Dodon cu alegătorii din orașul Fălești
© Photo : Miroslav Rotari
Renato Usatîi, la întâlnirea lui Igor Dodon cu alegătorii din orașul Fălești

Și nici nu a fost asta miza gestului făcut de Usatîi.

Miza a fost alta: să arate că dintre toți contracandidații electorali ai șefului statului, doar el poate să-l confrunte pe Dodon. Usatîi este cel care are curajul să se ia de piept cu Dodon, nu Maia Sandu. Și dacă ținem cont de faptul că sondajele ne dau următorul clasament pentru votul de duminică: pe primul loc Dodon, pe locul doi Sandu și pe locul trei Usatîi, atunci publicul trebuie să înțeleagă că cel care trebuie să se confrunte în turul doi cu Dodon este Usatîi, nu Maia Sandu. Asta este adevărata miză a scandalului de ieri, din clubul din Fălești.

Acum este greu de spus dacă îmbrânceala de la Fălești îl va face pe Renato Usatîi mai simpatic decât Maia Sandu în ochii electoratului PAS. Chiar nu știu ce să cred.  

Se prefigurează conturul unui lider protestatar pentru perioada de după alegeri

Dar ieșirea de ieri a lui Renato Usatîi mai poate avea o miză. O miză gândită pentru perioada post-alegeri și pentru situația în care Igor Dodon va ieși câștigător și va obține un nou mandat de președinte.

Este știut faptul că aproape toți contracandidații lui Dodon au lăsat să se înțeleagă că, dacă șeful statului câștigă alegerile, atunci înseamnă că alegerile au fost fraudate și că ei, opoziția, sunt gată să iasă în stradă, să reediteze în Republica Moldova situația din Kîrgîzstan și Belarus, adică să ceară abdicarea lui Dodon prin proteste masive și posibil violente.

Până și liderul PCRM, Vladimir Voronin, care este deja un om în etate și care nu candidează la postul de șef al statului, a declarat că, dacă câștigă Dodon, înseamnă că alegerile au fost fraudate și el personal va ieși în stradă să protesteze cu tot poporul.

Păi dacă e așa și dacă în turul doi de scrutin Maia Sandu va pierde în fața lui Igor Dodon, vă imaginați că nu liderul PAS va merge în fruntea coloanei protestatarilor hotărâți să-l dea jos pe "dictatorul Dodon".

Maia Sandu pentru asta nu se potrivește. Nu are sânge de lider, și mai ales de unul stradal, protestatar. Cu așa lider, nici la un flashmob nu-ți vine a merge, mite la proteste, la vreo revoluție colorată. Din alt aluat este creat Renato Usatîi. Posibil că el își revendică rolul de lider protestatar de pe acum. Este adevărat că, dacă va dori să devină liderul protestatarilor nemulțumiți sau, mai bine, revoltați de victoria lui Dodon, atunci trebuie să se aștepte la o concurență acerbă din partea președintelui PPDA, Andrei Năstase, care, la 1 noiembrie, va înregistra un rezultat extrem de prost, dar care va privi protestele împotriva lui Dodon ca pe o nouă șansă de urca pe creasta valului politic. Pe care a stat o vreme cocoțat prin 2016, înainte de prezidențiale, dar pe care l-a descălecat de bună voie, permițându-i Maiei Sandu să-l încalece, după care el nu l-a mai prins. Așa-i când vrei să fii gentelman și, mai ales, cavaler în politică.  

Cel puțin, un pic de dezmorțeală

Acum ar mai fi de remarcat un aspect al gâlcevii de ieri din casa de cultură din Fălești. De dragul adevărului, trebuie să recunoaștem că aceasta campanie electorală este o tristețe, o plictiseală care provoacă chiar repulsie față de alegeri și față de politică. Nicio confruntare de idei, doar promisiuni, adică vorbe.

Apoi iată, în acest ocean de vorbe, Usatîi a produs ceva valuri, puțină mișcare. Nu intelectuală, ci fizică. Dar oricum și asta înseamnă un pic de dezmorțeală.

Opinia autorului nu coincide neapărat cu cea a redacției.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

421
Tagurile:
altercație, altercatie, Andrei Năstase, Maia Sandu, Dodon, Usatîi, Andrei Usatâi, Usatâi


Загрузка...
Protestele pensionarilor în Minsk

Belarusul îngroapă ideea “revoluției colorate”

221
(reînnoit 08:21 25.10.2020)
Diminuarea avântului protestatar în Belarus indică asupra existenței unui scepticism legat de fenomenul „revoluțiilor colorate”.

MOSCOVA, 24 oct – Sputnik. Opoziția belarusă este atât de ghinionistă, încât are toate șansele să piardă chiar și la nominalizarea pentru titlul de “Ghinionistul anului”. Împotriva ei sunt atât circumstanțele care nu depind de ea, cât și propriii lideri, care au niște inițiative atât de exotice, încât nu e clar cum de reușesc să-și mai păstreze reputația și imaginea personală.

Duminică expiră termenul “notei ultimative”, înaintată lui Aleksandr Lukașenko acum două săptămâni de către Svetlana Tihanovskaia. Din momentul în care nu există niciun fel de semne că autoritățile belaruse intenționează să realizeze aceste revendicări, de luni, potrivit promisiunilor “președintelui Sveta”, Belarusul ar trebui să intre în regimul haosului grevelor naționale, blocărilor de șosele și a prăbușirii vânzărilor în magazinele de stat.

Însă, odată cu trecerea timpului, o astfel de evoluție a lucrurilor pare tot mai fantezistă.

Se pare că acest lucru au început să înțeleagă chiar și cei din consiliul coordonator al opoziției, care acum este preocupat cum să iasă din această situație incomodă cu pierderi minime. Unul din membrii lui, Pavel Latușko a declarat că pe măsura expirării ternului dat în nota ultimativă, care prin minune s-a transformat în una “populară”, își vor intensifica acțiunile. E o formulare destul de comodă, care oferă un mare spațiul de interpretări și nu obligă la nimic.

Însă ar fi incorect să afirmă că eșecul protestelor din Belarus se datorează exclusiv factorilor interni, chiar dacă acestea joacă un prim rol.

Opoziția belarusă (și protectorii ei externi) au avut nenorocul să demareze o răsturnare a puterii în perioada unei discreditări totale a fenomenului “revoluției colorate”.

Peste 15 ani acest fenomen reprezenta o adevărată amenințare pentru autorități și totodată o inspirație pentru opoziția dintr-un număr mare de stat. “Revoluțiile colorate” erau considerate o armă perfectă și imbatabilă pentru răsturnarea unor conducători și regimuri indezirabile. Acest concept demoraliza pe unii și insufla încredere altor în apropiata victorie.

Însă, cel mai important lucru era credința multor oameni, care nu aveau nicio tangență cu politica, în posibilitatea de a schimba în acest fel viața spre bine.

O “revoluție colorată” nu este doar o lovitură de stat. Aceasta este imposibilă fără mase mari de oameni pe stradă, apolitici în viața de zi cu zi, dar care devin convinși că o schimbare bruscă a puterii, prin ignorarea tuturor regulilor scrise, de dragul unui viitor luminous. Anume acest lucru a determinat zeci și sute de mii de oameni să iasă în piața din Cairo în 2011 și pe Maidanul din Kiev în 2013.

Apropo, protestele belaruse inițial se puteau lăuda cu un număr mare de demonstranți, însă în fiecare săptămână numărul protestatarilor se micșorează.

Problema nu este în oboseala oamenilor de manifestații fără un rezultat și faptul că lozinca “Lukașenko, pleacă!” nu are puterea magică de a izgoni un lider național “incorect”. În paralel cu evenimentele din Belarus, și în alte colțuri ale lumii au loc niște procese importante, care determină cetățenii republicii să judece la rece ceea ce se întâmplă acasă.

Există Kârgâzstanul, care trecere prin a treia mare criză politică din ultimii 15 de ani, în privința căreia se utilizează eticheta de “revoluție colorată”. Anume această țară din Asia Mijlocie a avut cel mai mare aport la discreditarea fenomenului, pentru că principalul rezultat pentru toate loviturile de stat, însoțite de dezordini de stradă și anarhie, a devenit lipsa unor schimbări spre bine pentru societatea kârgâză.

Există Armenia. Pe fundalul unei atitudini sceptice față de orice maidane și eșecurile lor tot mai frecvente, anume evenimentele din Erevan din 2018 au servit drept un exemplu cras al unei revoluții de catifea care și-a atins scopul. Poporul răsculat în numele democrației, viitorului european și combaterea corupției a reușit să răstoarne puterea, a pus în fruntea statului pe cel în care avea încredere, iar noul lider are cu ce să se laude în ultimii ani de activitate. În orice caz, lipsa unor rezultate catastrofale, precum cele din Ucraina sau chiar în Kârgâzstan, ar putea fi considerate adevărate realizări pentru vremurile de azi.

Însă ce sens are opțiunea europeană a poporului, înfrângerea corupților din guvernarea precedentă și alegerea unui lider democrat progresist dacă Armenia a ajuns din nou în epicentrul unui conflict sângeros? Plus, chiar și un om care este departe de  politică înțelegere că Azerbaidjan a profitat de căutările democratice ale vecinului, iar rezultatele acestui lucru îl observăm în Nagorno-Karabah.

Noțiunea de “revoluție colorată” sugerează ideea că lumea reprezintă un loc minunat, însorit și prietenos, unde oamenii sunt frați și e suficient să fie eliminate forțele găunoase din fruntea statului, pentru ca țara să se transforme într-o grădină înfloritoare, în care toți coexistă în armonie. Kârgâzstanul și Armenia pentru societatea belarusă reprezintă o amintire că o astfel de reprezentare nu este decât o iluzie, care nu are nicio legătură cu realitatea internă, nici în politica externă.

Nu e de mirare că protestele din Belarus se mișcă spre un eșec inevitabil.

În acest fel, republica își va bate propriul cui în sicriul mitului universal al “revoluției colorate”.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

221
Tagurile:
revoluție colorată, revoluţii colorate, revolutie, belarus


Загрузка...
Comisia Electorală Centrală

Câți observatori vor monitoriza alegerile din 1 noiembrie

0
Alegerile prezidențiale de duminică, 1 noiembrie 2020, vor fi monitorizate de 2 193 de observatori care au fost acreditați de Comisia Electorală Centrală.

CHIȘINĂU, 27 aug – Sputnik. Comisia Electorală Centrală anunță că alegerile pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din 1 noiembrie 2020 vor fi monitorizate de 1 884 de observatori naționali și 309 observatori internaționali.

În cadrul secțiilor de votare deschise peste hotarele țării au fost acreditați 77 observatori din partea organizațiilor neguvernamentale și a misiunilor diplomatice și 156 de observatori înaintați de către concurenții electorali. Pentru secțiile de votare de pe teritoriul țării, consiliile electorale de circumscripție au acreditat, la cererea concurenților electorali, câte un observator național.

CEC atenționează că observatorii nu fac parte din componența organelor electorale inferioare, iar activitatea lor nu este remunerată financiar de către CEC, ci de către subiecții care au solicitat acreditarea lor.

Observatorii au dreptul să asiste la toate operațiunile electorale, la toate ședințele organelor electorale, inclusiv în ziua alegerilor, fără a interveni în procesul electoral sau în alte aspecte electorale și să informeze președintele organului electoral despre neregulile observate. Ei au acces la toate informațiile cu caracter electoral, la listele electorale, la procesele verbale întocmite de organele electorale, iar efectuarea filmărilor foto şi video pot fi realizate cu înștiințarea președintelui organului electoral, fără a pune în pericol secretul şi securitatea votării.

Lista observatorilor acreditați de Comisie poate fi consultată pe pagina web oficială a instituției, anunță într-un comunicat de presă Direcția Comunicare, Relații Publice și Mass-Media a Comisiei Electorale Centrale.

Detalii despre alegerile prezidențiale din 1 noiembrie

Pentru scrutinul prezidențial vor fi deschise 2.143 de secții de votare, inclusiv 139 de secții de votare peste hotare. Cele mai multe secții de votare din străinătate vor fi deschise în Italia, Federația Rusă, România și SUA. Mai mult de 60 de mii de cetățeni moldoveni aflați peste hotare s-au înregistrat prealabil pentru participarea la aceste alegeri.

Secțiile de votare vor fi deschise între orele 7:00 și 21:00.

Cetățenii își vor exercita votul în baza următoarelor acte de identitate: pașaportul (valabil sau expirat); buletinul de identitate valabil; livretul de marinar.

Numele celor opt concurenţi electorali vor fi tipărite în buletinul de vot cu litere majuscule, în următoarea ordine: Usatîi Renato, Năstase Andrei, Deliu Tudor, Dodon Igor, Ivanov Violeta, Sandu Maia, Țîcu Octavian, Chirtoacă Dorin.

Participanții la vot urmează să respecte măsurile de prevenire a răspândirii COVID-19: să poarte măști de protecție; să respecte distanța fizică menționată pe indicatoarele vizuale; să-și dezinfecteze mâinile la intrarea în secția de votare; să-și efectueze termometria la intrarea în secția de votare.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
monitorizat, monitorizare, 1 noiembrie, Comisia Electorală Centrală, observatori, alegeri


Загрузка...