Mutarea acelor ceasornicului

"E ceva putred în Danemarca" numită Moldova

396
(reînnoit 08:45 04.08.2016)
Editorialistul Sputnik Moldova se întreabă în noul său material: „DE CE?” Autorul încearcă de această dată să deslușească de ce oare este ceva în neregulă în țara noastră?

Acum câteva zile s-a stins din viață marele scriitor rus și abhaz, Fazil Iskander. A fost nominalizat de două ori pentru Premiul Nobel la literatură și tot de două ori premiul nu i-a fost acordat, deși opera sa este una clasică. Nu este sobră și rigidă, ci plină de profundă gândire filozofică întrețesută cu un umor scânteietor.

Iată doar câteva aforisme ale scriitorului: „Înțelepciunea reprezintă o infuzie de inteligență și conștiință". Sau: „Omul trebuie să fie cumsecade, lucru ce este realizabil  în orice condiții, sub orice stăpânire. Cumsecădenia nu presupune eroism, ea presupune neparticiparea la ticăloșie".

De ce, din sutele de aforisme ale lui Iskander, le-am ales anume pe acestea? Vom vedea ceva mai jos.

Dar deocamdată ne vom opri puțin la proza vieții. Când am aflat de moartea marelui scriitor, l-am rugat pe corespondentul Sputnik Moldova să solicite câteva comentarii în legătură cu acest trist eveniment. După cum, probabil, ați intuit, majoritatea respondenților nici nu auziseră că pe Terra existase un asemenea scriitor.

Fie. Mi-am amintit atunci de un vechi prieten care se odihnise pe vremuri împreună cu tatăl său — un binecunoscut om de litere moldovean — la Casa Scriitorilor din Koktebel, tocmai când se afla acolo și Fazil Iskander. M-am gândit că poate prietenul meu, deși pe atunci era copil, își amintește anumite detalii despre momentele pe care tatăl său le-a petrecut împreună cu Fazil Iskander.

De ce în Moldova lumea evită să-și amintească de vremurile sovietice

„Știi, — a răspuns amicul la rugămintea mea, — eu îmi amintesc multe lucruri. Însă pot să-ţi spun doar că, atunci când ei jucau biliard, eu scânceam că voiam la plajă. Mai mult nu-mi voi aminti nimic altceva, pentru că îmi închipui cât de violentă va fi reacția negativă a foștilor confrați de condei ai tatei. Ceva de genul: te-ai vândut rușilor, faci țara de rușine și alte erezii de acest fel".

Prietenul meu a surâs amar. Mie însă nu mi-a fost greu să-i intuiesc gândul nerostit până la capăt. Acești critici ai vremurilor de ieri, care odinioară s-au căpătuit proslăvind acel trecut sovietic, pe care îl detestă atât de mult astăzi, caută acum să fie mai sfinți decât Papa de la Roma în dragostea lor „nemărginită" față de tot ce este românesc, european, american, cizelându-şi frenetica dragoste fățarnică — cu cât mai multă credință și respect au jurat acelor vremuri, cu atât mai tare se dau cu fruntea de pământ jurând venerație şi credință prezentului.

Ce-i drept, această dragoste este una cam stranie, putem spune chiar lipsită de conținut. Doar ei, actualii membri ai Uniunii Scriitorilor, nu au creat în ultimele decenii nimic remarcabil pentru a proslăvi Moldova sau propriul nume pe arena literară internațională. Dacă greșesc, rog să mă corectați.

Însă bani își doresc. Și iată că-și imaginează că, strigându-și în gura mare dragostea față de tot ce este occidental și blestemând tot ce ține de trecutul legat de Uniunea Sovietică, de Rusia, ei vor fi asigurați financiar pentru multă vreme. Naivii de ei!

Însă deocamdată acești creatori se simt în siguranță. Și știți de ce? Pentru că — "Judecătorii cine sunt"? Cei care stau azi în Parlament? Cei care, prin forța mulțimii ieşite în stradă, încearcă să-și rezolve propriile probleme? De ce majoritatea acestor persoane învestite cu putere ne amintesc de acei tipi care încearcă să se dea drept „eminenți" la învăţătură, având de fapt în certificatul de studii note dintre cele mai mediocre.

Ce a scos la iveală micul nostru experiment

Nu demult am dat de un eseu pe care l-am scris anul trecut pentru culegerea „Chișinăul meu". Iată un fragment: „Sculeni. Afară continuă să persiste secolul trecut. Pe locul actualelor clădiri ale fabricii de încălțăminte „Zorile" — atunci se întindea o livadă imensă de cireși. În spatele ei se piteşte clădirea neetajată a școlii nr. 22, unde mama muncea ca șefă de studii. E primăvară. Profesorul de botanică, Alexandru Busuioc, tatăl clasicului literaturii moldovenești Aureliu Busuioc, mă învață să altoiesc pomi. Soția sa, învățătoare la clasele primare în aceeași școală, observă că nu mă prea interesează această îndeletnicire și îmi atrage atenția asupra splendorii cireșilor în floare…

Uneori îmi amintesc de acea spumă albă, de aroma delicată care parcă ne învăluia, atunci când citesc cărțile lui Aureliu Busuioc. Tot așa cum îmi amintesc de acea livadă de cireși în floare care demult  nu mai există, de acea clădire a școlii în care dușumeaua răspândea un miros amărui de mastic".

Acest pasaj m-a determinat să fac un mic experiment. Mi-a fost interesat să verific, cine dintre actualii deputați l-a citit pe Aureliu Busuioc.

Sondajul a fost, bineînțeles, selectiv. S-a dovedit că unii îl țineau minte pe acest scriitor minunat care nu s-a ploconit în fața acelui sistem, fapt pentru care a avut de suferit. Astfel de oameni erau puțini, însă erau.

Jurnaliștii noștri au decis să continue experimentul. Am încercat să constatăm nu doar în rândurile parlamentarilor, ci și la alți exponenți ai establishmentului local, cât de bine îi cunosc pe reprezentanții literaturii române, ai gândirii filozofice.

Întrebările sondajului erau de genul: „Cine a scris romanul cunoscut în întreaga lume „Frații Jderi"?; „Care scriitor și dramaturg româno-francez poate fi considerat cel mai de seamă după Eugène Ionesco?" „Cine este Emil Michel Cioran?"; „Prin ce este renumit Nicolae Paulescu?"

Cred că ați intuit deja ce dezamăgire ne aștepta…

Pentru cei care doresc să afle răspunsurile la întrebările respective, le prezentăm în ordinea în care au fost puse:

1.      Mihail Sadoveanu;

2.      Matei Vișniec;

3.      Cunoscut filozof și gânditor, scriitor și eseist;

4.      Nicolae Paulescu a fost unul dintre creatorii insulinei.

Spun toate acestea în acelaşi context — "Judecătorii cine sunt?" — cine sunt legislatorii politici? În fine, cine sunt cei care îndrumă astăzi societatea moldovenească și o învață cum să trăiască?

Înțelepciunea reprezintă o infuzie de inteligență și conștiință"

Vă amintiți acel aforism pe care l-am invocat la începutul editorialului? Așa dar, înțelepciunea o moștenim genetic de la părinți, însă ea se formează sub influența culturii mondiale. Și aceasta nu este doar părerea mea. La fel, probabil, cum noțiunea de onestitate o însușim prin exemplul părinților, al eroilor din opere literare, al prietenilor și dușmanilor.

Nu țin să fac nici un fel de concluzii evidente. Acestea ar fi, în fond, subiective. Însă cele despre care am scris mai sus reprezintă totuși niște componente obligatorii la formarea unei sau altei conduceri. În ce proporție — este greu de stabilit. Însă cert este că ele trebuie să fie prezente.

Poate că și din această cauză pleacă din Moldova cetățenii săi care își dau seama că ceva nu merge în Danemarca noastră?

Dumneavoastră cum credeți?

Opinia autorului poate să nu corespundă cu poziția redacției.

396
Tagurile:
cultură, deputați, literatură, scriitori, Vladimir Novosadiuc
Tematic
Roșca: Moldova trebuie să devină o punte de aur între culturile rusă și română
Muhametșin: legăturile istorice au determinat apropierea dintre Rusia și Moldova
militari americani

"Am găsit o modalitate de a învinge Rusia": Ce s-a apucat facă Pentagonul

226
(reînnoit 18:25 19.01.2021)
Pentru prima dată în jumătate de secol, Statele Unite vor folosi energia atomică nu numai în Marină. De ce Washingtonul are nevoie de noi reactoare compacte – în materialul Sputnik.

CHIȘINĂU, 19 ian – Sputnik. Americanii au decis să dezvolte direcția militară a energiei nucleare. Președintele în exercițiu, Donald Trump, a semnat un decret de dezvoltare a reactoarelor nucleare cu putere redusă pentru forțele armate și explorarea spațială. 

Sursă de rezervă

Forțele armate americane au submarine și portavioane echipate cu reactoare nucleare. Datorită acestui fapt, cele mai mari "fanioane" ale flotei americane se pot afla în largul mării pentru perioade de timp aproape nelimitate.

Și marinele din alte țări folosesc energia nucleară. De exemplu, francezii folosesc portavionul cu propulsie nucleară "Charles de Gaulle", rușii –  crucișătorul nuclear greu cu rachete "Petr Velikii". Cu toate acestea, există mult mai multe nave cu propulsie nucleară în Statele Unite. Și americanii nu au intenția de a se opri aici.

"În baza ordinului dat de președintele Trump, Ministerul Apărării va elabora și implementa un plan pentru a demonstra flexibilitatea energetică și rentabilitatea reactoarelor nucleare de putere redusă la un obiect militar din țară. La fel, se va testa și un reactor mobil de putere redusă. Astfel de surse de energie sunt indispensabile pentru explorarea spațiului cosmic îndepărtat, unde utilizarea energiei solare nu este posibilă, precum și în sfera apărării", relatează serviciul de presă al Casei Albe.

Scopul exact al reactoarelor nucleare compacte nu a fost specificat de autorități. Experții portalului defensenews.com cred că este vorba despre surse de alimentare de rezervă în bazele militare. Dacă energia electrică dispare la un obiect militar, reactorul va furniza energie echipamentelor necesare. Conform textului decretului, testările primului prototip ar trebui să înceapă în termen de șase luni – potrivit experților, la poligonul din Nevada, care este unul dintre cele mai mari din Statele Unite.

Cucerirea spațiului cosmic

Brian Weeden, expert în securitate spațială la organizația non-profit Secure World Foundation, reamintește că energia nucleară este esențială pentru zborurile pe termen lung, inclusiv cele cu echipaj, pe Lună, pe Marte și pe alte planete. În viitor, reactoare vor fi necesare pentru primele colonii extraterestre. Unii specialiști cred că noile tehnologii pot fi folosite și pe platformele orbitale de arme. În principiu, acest scenariu se potrivește destul de bine cu doctrina destul de agresivă a Forțelor Spațiale ale SUA, care consideră spațiul un potențial câmp de luptă.

"Cred că americanii au nevoie de reactoare compacte, în primul rând, pentru scopuri spațiale", a declarat agenției RIA Novosti Viktor Murahovski, redactorul-șef al revistei "Arsenal Otecestva". "Expresia "reactor nuclear" poate însemna lucruri diverse pentru persoane diferite. În primul rând, este un dispozitiv bazat pe o reacție în lanț de fisiune a uraniului cu tije moderatoare și control al puterii. În Rusia, au fost deja create instalații similare pentru produsele "Burevestnik" și "Poseidon". În al doilea rând – sursele izotopice de energie nucleară, care sunt utilizate în sateliți, radio-balize și stații meteorologice. Sunt mult mai puțin eficiente, dar în schimb nu emit atât de multă radiație".

Expertul a reamintit că, în anii 1950 și 1960, atât în SUA, cât și în URSS au încercat să dezvolte un reactor nuclear compact pentru avioane. Cu toate acestea, aceste proiecte au fost abandonate – nici măcar un avion, nici măcar cel mai mare, nu a putut transporta sistemul de protecție biologică al echipajului. Prin urmare, utilizarea reactoarelor a fost limitată la navele mari.

Potrivit lui Murahovskii, până în prezent, nicio țară din lume nu a reușit să creeze un reactor compact de fisiune, care ar putea să fie folosit în avioanele cu echipaj, în navele cu deplasament mic sau în vehiculele terestre. În același timp, expertul se îndoiește că americanii vor să repete sistemele rusești "Burevestnik" și "Poseidon".

"Aceste sisteme sunt destul de specifice", explică el. "Au fost create pentru a asigura un contra-atac garantat în orice condiții atunci când agresorul declanșează un război nuclear, dar și pentru a nivela sistemul occidental de apărare antirachetă. Americanii au deja suficiente arme, mai potrivite scopurilor lor".

Problema radiației

Sistemul de propulsie nuclear a fost dezvoltat la timpul lui pentru bombardierele strategice intercontinentale Convair B-36, care erau în serviciul Forțelor Aeriene ale SUA din 1949 până în 1959. În prora laboratorului zburător NB-36H a fost instalată o capsulă de protecție de 12 tone. Iar reactorul rapid cu neutroni, cu o putere de un megawatt, un diametru de 1,2 metri și o masă de 16 tone – în compartimentul bombelor. Acesta din urmă trebuia să fie lansat în zbor și să se răcească de la aerul atmosferic, furnizat prin prizele de aer de la bordul aeronavei. Aeronava experimentală a efectuat 47 de zboruri, dar motorul nuclear a fost pornit doar pentru perioade scurte de timp.

Deși ideea părea foarte atractivă. O astfel de aeronavă ar putea fi utilizată ca bombardier strategic sau aeronavă de recunoaștere, capabilă să presteze servicii de apărare în aer fără să fie realimentată timp de câteva zile. Cu toate acestea, au existat prea multe probleme.

În primul rând, fiecare atom-avion este, de fapt, o bombă "murdară", care liber poate cădea pe cont propriu. În al doilea rând, nava experimentală trăgea după sine în aer o "trenă" de substanțe radioactive. În cele din urmă, echipajul oricum era puternic radiat. Dezvoltarea rachetelor balistice intercontinentale ca mijloc principal de livrare a armelor nucleare a privat, în cele din urmă, programul complex și periculos al aeronavelor atomice de orice perspectivă.

Statele Unite au încercat să instaleze un reactor nuclear în echipamentele de la sol. Tancul Chrysler TV-8, cu o masă de 25 de tone, nu a fost niciodată produs în serie – a existat sub forma unei machete de dimensiuni reale, echipată cu doar o parte din sistemele standard. Mașina trebuia să fie pusă în mișcare de un motor cu aburi, căruia un mic reactor nuclear îi furniza căldură. Cu toate acestea, armata americană nu a apreciat atitudinea inovatoare a autovehicului de luptă creat de compania Chrysler. Tancul a fost considerat prea complex, iar capacitățile sale de luptă au fost considerate insuficiente pentru a abandona vehiculele tradiționale. Și pe 23 aprilie 1956 proiectul TV-8 a fost închis.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

226
Tagurile:
Pentagon, Rusia
Tematic
Tancul rusesc “Armata” a fost testat în regim fără pilot


Загрузка...
Sistemul „Poseidon”

Răspunsul Rusiei la politica agresivă ce se știe despre noul submarin

102
(reînnoit 16:46 19.01.2021)
Se finalizează construcția corpului submarinului nuclear special, iar în curând vor începe testările hidraulice. Marina rusă ar trebui să primească această navă până în 2027.

Submarinul «Ulianovsk» (proiectul 09853) a apărut la fabrica Sevmaș în 2017 și are aceleași dimensiuni de bază ca și submarinul «Habarovsk» (proiectul 09851), dar în construcția lui au fost utilizate sisteme și mecanisme mai moderne. Potrivit revistei Military Watch, aceste nave sunt succesorii constructivi de dimensiuni mai mici ai crucișătoarelor submarine cu rachete strategice «Borei». Diferența fundamentală a submarinului «Ulianovsk» față de submarinele «Habarovsk» și «Belgorod» (un transportator experimentat al proiectului 949A) constă în faptul că cel mai nou submarin va intra în serviciul Marinei împreună cu torpilele termonucleare unice «Poseidon» la bord. În viitorul apropiat, Rusia intenționează să aibă doi transportatori «Poseidon» în componența de luptă a flotelor de Nord și din Pacific.

Sistemul oceanic multifuncțional «Poseidon» este un răspuns asimetric al Federației Ruse la extinderea NATO și la concentrarea periculoasă a potențialului de atac al Pentagonului în Europa de Est, la formarea unui sistem global de apărare antirachetă al SUA, care poate fi utilizat pentru distrugerea preventivă a potențialului rus de apărare.

«Poseidon» este unul dintre cele mai secrete proiecte ale Marinei Ruse și, totuși, caracteristicile aproximative publicate anterior (estimări ale specialiștilor) schițează o imagine destul de completă a capacităților unui sistem unic de conținere nucleară.

Submarinul serial «Ulianovsk» este o continuare și dezvoltare a conceptului submarinului «Habarovsk». Poate avea o structură dublă a corpului, lungimea este de aproximativ 113 metri, deplasamentul total este de aproximativ 10 mii de tone, adâncimea de funcționare este de până la 500 de metri, iar viteza subacvatică este mai mare de 30 de noduri. Autonomia – 120 de zile. Raza de acțiune nelimitată este asigurată de o nouă unitate auxiliară de alimentare nucleară. Echipajul – în jur de 100 de persoane. Probabil șase torpile termonucleare «Poseidon» vor fi plasate în prora submarinului «Ulianovsk». În plus, submarinul poate primi rachetele de croazieră «Kalibr-PL», rachetele hipersonice «Zircon» și complexul de autoapărare «Paket-PL» (pentru respingerea atacurilor torpilelor inamice).

Sistemul multifuncțional oceanic este conceput pentru a distruge grupurile de atac ale portavioanelor, bazele militare mari și obiectele strategice ale economiei inamice în regiunea de coastă. Și, de asemenea, pentru a provoca daune inacceptabile vastului teritoriu al țării agresoare.

«Matrioșka» de la Putin

Transportatoarele submarine nucleare ale «torpilelor Judecății de Apoi» ale proiectelor 09851 și 09853 sunt secrete și puternice, capabile să execute misiuni de luptă la adâncimi mari până la patru luni (fără a ieși la suprafață). Pot opera în orice punct al Oceanului Planetar. La rândul lor, dronele «Poseidon» sunt și mai puțin vulnerabile și mai autonome, neîntrecute într-o situație de luptă. Sistemul oceanic multifuncțional, în ansamblu, este compus dintr-un submarin atomic și din torpile transcontinentale termonucleare la bord, care seamănă puțin cu o «matrioșkă» rusă, pe care, în cazul nostru, este mai bine să nu o deranjăm. Fără un motiv întemeiat, sistemul «Poseidon» nu va începe niciodată să funcționeze.

Drona cu motor nuclear «Poseidon» are o lungime de aproximativ 20 de metri, un diamentru de 1,8 metri și o masă de 100 de tone. Raza de acțiune este practic nelimitată, adâncimea de funcționare este de 1000 de metri, viteza este de 100 de noduri (185 km/h) – parametri practic inaccesibili pentru toate torpilele moderne ale unui potențial inamic. În plus, drona subacvatică cu focos termonuclear are inteligență computerizată și este capabilă să acționeze independent la o distanță de câteva mii de kilometri de la transportator. Drona alege adâncimea și viteza în funcție de situație. Mai mult, viteza maximă permite evitarea oricărei amenințări. Urmărirea unei astfel de ținte, prin intermediul hidroacusticii, este aproape imposibilă.

«Poseidon» se poate mișca orientându-se după relieful fundului mării, la o distanță de până la 10 mii de km, iar atunci când ajunge la destinație se poate așeza într-o poziție orizontală și poate aștepta luni de zile semnalul de luptă sau de întoarcere la bază (valurile lungi pot depăși coloana de apă). Capacitatea focosului «Poseidonului» este de 100 de megatone în echivalent TNT. Mai mult, focosul cu o secțiune de cobalt a fost conceput pentru a maximiza contaminarea radioactivă a teritoriului.

Presupun că aceste detalii au fost dezvăluite special pentru «partenerii» care intenționează să vorbească cu Rusia «dintr-o poziție de forță». Capacitățile unice ale submarinelor-transportatoare nucleare și ale torpilelor strategice garantează o lovitură nucleară devastatoare drept răspuns inamicilor, chiar dacă în viitorul îndepărtat un potențial adversar reușește să creeze o «cupolă impenetrabilă» de apărare antirachetă deasupra pământului și a mării.

Patru submarine-transportoare planificate – 24 de drone «Poseidon» desfășurate în Oceanul Planetar, capabile, potrivit Forbes, să «reducă la zero» apărarea de coastă a oricărui inamic, să distrugă grupurile de atac ale portavioanelor ale Marinei și «să provoace daune ireparabile coastei de est sau celei de vest ale Statelor Unite» – cu toate că «este puțin probabil ca alte marine să poată crea ceva similar».

Revoluția rusă în strategia Marinei Militare Ruse

Washingtonul, în politica sa externă destul de agresivă, se bazează puternic pe marină, încearcă să controleze planeta, bazându-se pe o rețea vastă de baze aflate după hotarele țării.

Rusia a reacționat asimetric și astăzi este pregătită să se apere pe mare, nu numai cu submarine strategice și multifuncționale. De fapt, și experții americani își dau seama de faptul că «Poseidonul» este un răspuns la crearea sistemelor antirachetă și a unei întregi armate de crucișătoare, distrugătoare și submarine americane înarmate cu rachetele de croazieră «Tomahawk», care au o rază de acțiune de până la 2500 km.

Partea americană este foarte preocupată de apariția dronelor rușești «Poseidon» și este chinuită de întrebarea: va fi posibilă utilizarea acestora în timpul unui conflict militar în conformitate cu normele dreptului internațional? Întrebarea este retorică.

Dronele rusești «Poseidon» privează Statele Unite de securitate și impunitate, care anterior erau «garantate» de cele două oceane. Dronele subacvatice «inteligente» cu «argumente» termonucleare, doar prin simplul fapt al existenței lor, constrâng la timpuri pașnice, sporind negociabilitatea americanilor. O alternativă pot fi cheltuielile financiare uriașe ale Washingtonului pentru crearea unor sisteme fundamental noi de contracarare a «torpilelor Judecății de Apoi», cu toate acestea, chiar și pe această cale, decalajul tehnologic vizibil dintre Statele Unite și Rusia în domeniul militar nu garantează succesul SUA.

Iar în viitor transportatori de torpile nucleare pot deveni și navele de suprafață mare –  militare sau mascate drept hidrografice, comerciale. Sistemul «Poseidon» nu intră sub incidența tratatelor de limitare a armelor, are un mare potențial de export și poate fi vândut pe piața internațională cu un focos convențional. Cred că India și China ar cumpăra acest sistem fără să se gândească prea mult. Experții chinezi au afirmat deja că astfel de tehnologii sunt ideale pentru cercetările la adâncimi mari. Într-adevăr, puterea corpului dronei «Poseidon» îi permite să se scufunde la o adâncime de până la 14 kilometri.

În orice caz, drona intercontinentală strategică de mare adâncime rusă cu o unitate auxiliară de alimentare nucleară are un viitor extraordinar. Iar Moscova, dintr-o «poziție de forță» umanistă, este întotdeauna pregătită pentru negocieri egale și pașnice cu partenerii mai incomodați.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

102
Tagurile:
Rusia, Poseidon, submarin, dronă
Tematic
"Semnal Rusiei": De ce SUA au trimis un submarin secret spre țărmul Norvegiei


Загрузка...
Laborator

Moldova intenționează procure teste rapide pentru COVID-19

0
(reînnoit 15:48 20.01.2021)
Autoritățile din sănătate intenționează să procure 300 de mii de teste rapide pentru identificarea noului coronavirus. Astfel, săptămâna viitoare ar urma să fie deschisă licitația pentru achiziționarea testelor.

CHIȘINĂU 20 ian - Sputnik. Ministerul Sănătății vrea să suplinească stocul de teste și să procure instrumente rapide pentru detectarea COVID-19. 

În cadrul ședinței Guvernului, secretarul de stat al Ministerului Sănătății Tatiana Zatîc a anunțat că în săptămâna care urmează va fi lansată licitația. 

„În prezent în stoc avem 140 de mii de teste. Săptămâna viitoare urmează să fie deschisă licitația pentru procurarea a 300 de mii de teste rapide. Permanent monitorizăm care este disponibilitatea stocului de teste și avem planificat procurarea a încă 300 de mii de teste clasice”, a precizat secretarul de stat Tatiana Zatîc. 

Ea a precizat că în prezent numărul de infectări a scăzut cu opt la sută, comparativ cu săptămâna trecută, dar a îndemnat oamenii să respecte în continuare normele sanitare. Zatîc a mai menționat că Agenția Medicamentului este gata să înregistreze vaccinul împotriva COVID-19 și că Ministerul Sănătății a expediat solicitările de rigoare instituțiilor abilitate pentru furnizarea vaccinului și în Republica Moldova. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
COVID-19, pandemie, vaccin
Tematic
Comitet consultativ științific internațional pentru vaccinul Sputnik V


Загрузка...