lei moldovenești

Economia Moldovei în 2020: Exporturile au scăzut semnificativ

41
(reînnoit 20:30 31.05.2021)
Anul 2020 a fost unul plin de provocări pentru Republica Moldova. Un raport al expertului Veaceslav Ioniță arată că atât exporturile, cât și importurile au scăzut.

CHIȘINĂU, 1 iunie – Sputnik. Exporturile Moldovenești au înregistrat o scădere semnificativă de aproape 296 de milioane de dolari sau 11% în comparație cu anul 2019, când a fost atinsă maxima istorică a exporturilor moldovenești. Se întâmplă pentru a patra oară de la independență încoace. Expertul economic Veaceslav Ioniță a realizat un raport la acest subiect, în care menționează că reducerea exporturilor de fiecare dată a fost determinată de criza economică, însă în 2020 factorul de bază a fost pandemia de COVID-19, seceta și reducerea fără precedent a producției agricole globale.

Exporturile Republicii Moldova
© Photo : VEACESLAV IONIȚĂ
Exporturile Republicii Moldova

Principalele ramuri ale economiei moldovenești în care s-a resimțit diminuarea exporturilor a fost cerealele și semințe – cu 157 de milioane de dolari, automotive – cu 100 de milioane de dolari, produsele farmaceutice – cu 41 de milioane de dolari, îmbrăcăminte – cu 33 de milioane de dolari, tutun – cu 13,8 milioane de dolari.

În același timp, Veaceslav Ioniță precizează că în condițiile unui an de criză, totuși, Moldova a reușit în anumite ramuri să înregistreze creșteri ale exporturilor, în special la uleiuri, care s-au majorat cu 33,6 milioane de dolari și au fost cu 60% mai mari decât în 2019, ajungând la 98 de milioane de dolari de la 61 de milioane de dolari. Urmează utilajele aeronautice – 15,6 milioane de dolari, fructele și nucile – 14,5 milioane de dolari, vehiculele terestre – 6,6 milioane de dolari și reziduurile alimentare – 6,4 milioane de dolari.

 

Produsele care au influențat exporturile în 2020
© Photo : VEACESLAV IONIȚĂ
Produsele care au influențat exporturile în 2020

De asemenea, au fost afectate și importurile, cu circa 426 de milioane de dolari. Economistul a explicat și această situație.

"Anul trecut, Republica Moldova a plătit pentru importul de resursele energetice 590 de milioane de dolari, minimum din ultimii 15 ani și a făcut o economie de 330 de milioane de dolari comparativ cu 2019. În 2020, într-o perioadă de criză, consumul de resurse energetice a înregistrat cea mai mare scădere din istoria produselor petroliere. Petrolul a ajuns la prețul minimum din ultimii 25 de ani. Scăderea prețului la petrol a dus la ieftinirea gazului, energiei electrice, a petrolului, s-au ieftinit prețurile de import, însă reglementarea proastă a dus la ceea că în Republica Moldova prețurile au rămas relativ ridicate, iar cetățenii nu s-au bucurat pe deplin ieftinire", precizează Veaceslav Ioniță.

Expertul economic mai spune că majoritatea moldovenilor se odihnesc peste hotare și cheltuie anual circa 500 de milioane de dolar, însă din cauza pandemiei de COVID-19, anul trecut au fost nevoiți să stea acasă și acești 500 de milioane și 330 de milioane de dolari de la ieftinirea resurselor energetice a dus la aceea că, anul trecut, Republica Moldova a economisit cel puțin 830 de milioane de dolari, bani care au rămas pe piața valutară și au provocat un exces de valută.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

41
Tagurile:
economie, raport
Tematic
Comisia parlamentară economie, buget și finanțe are un nou președinte
Anatol Usatîi, realizările în economie pe parcursul anului
Banca Națională

BNM, despre chemarea în judecată a Gazprombank: „Nu am înaintat o astfel de cerere”

78
(reînnoit 17:51 15.06.2021)
Reprezentanții Băncii Naționale a Moldovei au venit cu o reacție după ce în presă au apărut informații potrivit cărora BNM a acționat în judecată Gazprombank pentru a recupera 100 de milioane de dolari.

CHIȘINĂU, 15 iun – Sputnik. În urma mai multor solicitări venite din partea reprezentanților mass-media cu privire la faptul că BNM ar urma să expedieze săptămâna viitoare în instanța de judecată o cerere pentru încasarea de la Gazprombank a 100 de milioane de dolari, reprezentanții Băncii Naționale au venit cu o reacție în care precizează următoarele: 

"BNM nu a pregătit sau înaintat o astfel de cerere de chemare în judecată. Totodată, Banca de Economii în proces de lichidare, împreună cu procurorii, examinează posibilitatea pornirii sau exercitării unor acțiuni în privința Gazprombank", menționează BNM.

Precizăm că astăzi în presă a apărut informația că Banca Națională a Moldovei urmează să expedieze, săptămâna viitoare, în instanța de judecată cererea de chemare pentru încasarea de la Gazprombank a 100 de milioane de dolari. Acțiunea urma să fie efectuată în cadrul unui presupus dosar penal pe faptul sustragerii prin delapidare din fondul corespondent al Banca de Economii din cadrul Gazprombank.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

78
Tagurile:
Alexandr Stoianoglo, guvernatorul BNM, BNM, Bancă
Tematic
Banca Națională a Moldovei a semnat un nou acord cu Banca Națională a României - VIDEO
Cum răspunde Banca Națională la cererea avocaților lui Șor


Загрузка...
imagine din arhivă

Vom rămâne fără benzină - șantajul la care vor recurge petroliștii

663
(reînnoit 16:50 15.06.2021)
Nu am pretenția că înțeleg mare lucru în modul de funcționare a pieței carburanților din Republica Moldova, în metodologiile de calculare a prețurilor cu amănuntul, cu ridica la benzină, motorină și gaz lichefiat.

Totuși reacțiile care au venit de la petroliști și de la unii experții după ce ANRE a aprobat luni noua metodologie de calculare a prețului la carburanți m-au dat jos.

Auzi, domnule, ni se spune că dacă vrem și insistăm pe prețuri mai mici, atunci, în general, o să rămânem fără benzină și motorină, iar de luxul de a face plinul vor beneficia doar echipajele de poliție și cele ale medicilor de urgență. Respectiva declarație sună mai curând ca o amenințare și un îndemn la sabotaj al consumatorilor, economiei naționale și al statului, decât ca un pronostic al evoluției pieței după aprobare noii metodologii de către ANRE.

Fără a avea studii în domeniul economic sau energetic, pot să afirmi cu siguranță că petroliștii sunt una dintre puținele categorii de business care înregistrează supraprofituri în Republica Moldova, în felul acesta subminând, prin prețurile exagerate impuse pe piață, întreaga economie națională.

Nu trebuie să fii expert în energetică ca să observi luxul, opulența în care o duc aceștia datorită prețurilor umflate la carburanți. În același timp petroliștii umblă cu acte de sărăcie la ANRE, prezentând în mod denaturat cheltuielile și ascunzând adevăratele profituri.

Și văd dau doar câteva exemple, care nu pot fi puse la îndoială și pe care în ședința ANRE petroliștii nici măcar nu le-au contestat. 

În ședința de luni, Ștefan Creangă, unul dintre directorii ANRE, a prezentat o informație extrem de interesantă. Potrivit lui, în medie, cheltuielile pentru chiria anuală a unei stații de comercializare a carburanților este de 50 de mii de euro. Este o cifră enormă, chiar halucinantă, dacă ținem cont că costul pentru construcția unei astfel de stații este de 100 - 150 de mii de euro. Deci, proprietarii acestor benzinării au făcut o investiție pe care și-o recuperează în maximum 4 ani, după care bagă în buzunar, în fiecare an, câte 50 de mii de euro fără a mișca măcar un deget. Iar petroliștii care arendează benzinăria respectivă includ cu nonșalanță aceste cheltuieli în cost. Bună treabă! Așa business și-ar dori fiecare dinte noi: niciun risc și un profit gras asigurat an de an.

Directorul ANRE, Ștefan Creangă, le-a cerut petroliștilor, care nu au avut nicio replică la acest argument, să reducă cheltuielile care sunt mult prea exagerate, să-și eficientizeze activitatea ca să se încadreze în marja de profitabilitate stabilită de Agenție.

Și tot Ștefan Creangă a venit cu alte exemple care, în opinia mea, probează faptul că petroliștii exagerează cheltuielile pe care le înregistrează și ascund profiturile.

Tot el a spus că, în medie, o singură stație comercializează o tonă - o tonă și jumătate de carburant timp de 24 de ore. Înțelegeți ce înseamnă asta? Dacă rezervorul unui automobil are o capacitate de 45 de litri, asta înseamnă că, în medie, în 24 de ore, o stație deservește între 22 și 33 de clienți. Maximum, 33 de clienți! Asta înseamnă că petroliștii nu muncesc, ci practic stau degeaba și oricum o duc atât de bine, foarte bine! Vă imaginați ce rată de profitabilitate au? Și oricum majorează de la săptămâna la săptămână prețurile.

Un alt director ANRE, Andrei Adam, a prezentat volumul de gaz lichefiat comercializat în medie de către o benzinărie. Acesta este de doar de 500 de litri în 24 de ore. "Unele stații vând mai multă cafea decât carburant", a constatat Andrei Adam.

Încă un argument în susținerea ideii că petroliștii jăcmănesc întreaga economie și populația este faptul că avem foarte multe cazuri în care au fost construite două benzinării în același loc și, culmea, acele două benzinării nu reprezintă două firme concurente, ci aceeași companie. Asta este cea mai grăitoare dovadă că pentru ei cheltuielile nu contează, că ele sunt minuscule față de profiturile înregistrate de petroliști. Adică realitatea este cu totul alta decât ceea ce raportează petroliștii la ședința ANRE.

Disputa, ca să nu spunem războiul, dintre ANRE și petroliști are loc în plină campanie electorală. Mă miră un lucru - de ce acesta nu este un subiect electoral, de ce unii concurenți au luat apă-n gură, de ce nu-l exploatează electoral? Doar e mană cerească! Sau poate unii au niște angajamente pe care vor să nu le mai știe poporul? Nu?

Acum nu mai deschidem alte paranteze…  

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

663
Tagurile:
ANRE, prețul la produsele petroliere, Companii petroliere, companie petrolieră, Produse petroliere, petrolier


Загрузка...
Specialiștii Departamentului Anesteziologie şi Terapie Intensivă de la Spitalului Clinic Republican „Timofei Moşneaga”

De ce a scăzut numărul de cazuri noi de COVID-19: Cum explică specialiștii acest lucru