Mașina se alimentează la pompă

Scumpiri în ajun de Revelion: Ce a dus la majorarea prețurilor la combustibil

91
(reînnoit 19:46 30.12.2020)
Este oare justificată ultima creștere a prețurilor la produsele petroliere, a explicat expertul economic Veaceslav Ioniță.

CHIȘINĂU 30 dec - Sputnik. La începutul acestei săptămâni, în Republica Moldova s-au scumpit carburanții. Acest lucru se întâmplă la o diferență de două săptămâni de la ultimele majorări. 

Expertul economic Veaceslav Ioniță a declarat pentru Sputnik Moldova că piața petrolieră din țara noastră poate fi clasificată în următorul fel: motorina - 72%, benzina A95 - 20%, alte produse - 8%. 

Care este cea mai ieftină benzină? 

Expertul a analizat piața petrolieră, în special benzina A95, care, potrivit lui Ioniță, este cel mai des folosit combustibil de către șoferi. 

„În acest an, datorită unei conjuncturi favorabile, cetățenii Republicii Moldova cumpără cea mai ieftină benzină din ultimii zece ani. În pofida scumpirilor, care au avut loc acum câteva zile, prețul mediu în acest an constituie 15,96 de lei pentru un litru”, a precizat Ioniță. 

Analistul a observat că prețurile la benzinării sunt în medie cu 2,3 - 2,5 la sută mai mari și constituie 16,34 lei pentru un litru. 

„Dacă excludem prețul pentru import și impozitele, atunci câștigul companiilor petroliere din țară va fi cel mai mare din istorie și va constitui 3,53 lei pentru un litru, ceea ce e cu 70 de bani mai mult decât în ultimii șase ani”, a menționat Veaceslav Ioniță. 

Expertul consideră că volumul benzinei vândute în acest an nu diferă de cantitățile comercializate anul trecut, ceea ce înseamnă că în condiții de criză companiile au un câștig cu 25% mai mare decât în ultimii șase ani.

„În vânzările cu amănuntul de benzină A95 înseamnă o suplimentare de 100 de milioane de lei în primele nouă luni ale anului”, a explicat expertul. 

Cu motorina situația este mai dramatică 

După cum a menționat Ioniță, adaosul comercial al companiilor petroliere este de 3,2 lei pentru un litru, în comparație cu 1,88 pentru un litru de motorină în ultimii patru ani. 

„Adică, pentru fiecare litru vândut, companiile primesc suplimentar 1,32 lei, în comparație cu indicatorul mediu din ultimii patru ani”, a precizat Veaceslav Ioniță. 

Acest lucru înseamnă un venit suplimentar de 370 de milioane de lei doar pentru motorină, pentru primele zece luni ale anului 2020. Potrivit lui Ioniță, vânzările cu amănuntul ale motorinei au scăzut cu 15%, iar cele angro au crescut cu 9%, ceea ce compensează diferența. 

„Cel mai mare adaos companiile l-au avut în al doilea semestru, atunci când a început criza. Atunci adaosul era de 3,7 lei pentru un litru de motorină, ceea ce e dublu față de ultimii patru ani”, a spus Ioniță. 

Potrivit expertului, din cauza scumpirilor din acest an, moldovenii au plătit cu 840 de milioane de lei mai mult decât în anul 2019. 

„Aceste majorări sunt legate de adaosul nejustificat pentru motorină, care e cu 1,32 lei mai mult pentru un litru, comparativ cu ultimii ani. Respectiv, agricultorii și transportatorii, care sunt cei mai mari consumatori, vor achita suplimentar 740 de milioane de lei”, a conchis economistul. 

El a precizat că ceilalți șoferi vor plăti 100 de milioane de lei mai mult.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

91
Tagurile:
Veaceslav Ioniță, expert economic, carburanți, prețuri carburanți
Gara, locomotive noi, foto de arhivă

Deputați PSRM: Calea Ferată a Moldovei are restanțe salariale către mii de angajați

49
(reînnoit 20:56 24.02.2021)
Datoriile Căii Ferate a Moldovei au ajuns la 665 de milioane de lei, dintre care 92 de milioane de lei sunt restanțe salariale. Deputați socialiști au declarat că Parlamentul, președintele și Guvernul trebuie să intervină pentru a salva această întreprindere strategică.

CHIȘINĂU, 24 feb – Sputnik. Deputații socialiști (PSRM) Oleg Lipskii și Petru Burduja au susținut miercuri, 24 februarie, un briefing pe tema situației deplorabile în care s-a pomenit Calea Ferată a Moldovei (CFM).

Calea Ferată, „o întreprindere strategică, coloana vertebrală a economiei țării”, a fost prădată, pentru că cei care au gestionat întreprinderea au fost preocupați de îmbogățirea lor personală, dar nu de interesele statului, au menționat parlamentarii. 

„Trebuie să ne amintim de unii miniștri care au primit plicuri prin oficiile Căii Ferate, unii directori. Au făcut toate acestea numai cu intenția de a acumula capital personal, dar nu în interesul statului”, a spus Petru Burduja.

Deputații au vorbit la briefing despre primele acțiuni întreprinse și primele concluzii făcute de membrii comisiei parlamentare de anchetă care investighează situația financiar-economică a CFM în anii 2010-2020.

Comisia, din care fac parte 10 deputați din toate fracțiunile, inclusiv Lipskii și Burduja, a fost creată acum 20 de zile la inițiativa socialiștilor.

În prima sa ședință, din 9 februarie, comisia a redactat și a expediat o serie de demersuri vizând situația de la CFM pe adresa mai multor instituții, printre care Curtea de Conturi, Serviciul de Informații și Securitate (SIS), Ministerul de Interne (MAI), Procuratura Generală, CFM.

Pe baza răspunsurilor deja primite, deputații au concluzionat că datoriile CFM au ajuns la 665 de milioane de lei, dintre care 92 de milioane de lei sunt restanțe salariale. Salariile a șase mii de angajați ai CFM nu au fost achitate din luna octombrie 2020.

„De-a lungul anilor 2010-2019, Calea Ferată a fost deposedată de active prin diverse metode. Este vorba și de achizițiile cu rentabilitatea vânzărilor pieselor materialelor până la 41%. Cine vindea piesele avea câștig de până la 41%. Aceasta este o rentabilitate enormă, având în vedere situația financiară de la CFM”, a spus Oleg Lipskii. 

Potrivit lui, piesele erau cumpărate la prețuri exagerate, fapt ce a prejudiciat enorm CFM.

„Motorina era achiziționată la prețuri mai mari decât cele de pe piață. Au existat și furturi de motorină”, a adăugat Lipskii.

Potrivit parlamentarilor PSRM, CFM a rămas fără o serie de „active, terenuri și chiar bucăți de peron”.

Din contul Căii Ferate din Moldova „a fost realizat un proiect de modernizare a trenurilor la uzina „Remar” din România”, fără să existe un studiu de fezabilitate, documente de proiect, calcule dacă este rentabil sau nu, a afirmat deputatul.

„Nimeni nu poate afla până în prezent cât a costat repararea acestor garnituri de tren. La ora actuală, din cinci garnituri de tren modernizate, doar două sunt în stare bună, trei fiind  inactive”, a spus Lipskii.

Furturile din proprietatea CFM, a mai afirmat deputatul, au luat amploare în 2015-2019, sume uriașe fiind retrase de la întreprindere prin diverse scheme.

Una dintre scheme, potrivit lui Lipskii, „presupunea utilizarea companiilor de expediție”, fiind „stabilite condiții pentru majorarea tarifelor și plata în numerar sau prin transfer către offshore”.

„Cea mai mare problemă, provocată de lăcomia din acea perioadă, este că am pierdut un volum foarte mare de tranzit de mărfuri prin Moldova. Clienții au decis, pur și simplu, că este mai bine să folosească ruta maritimă”, a declarat Oleg Lipskii.

Cea mai recentă lovitură pentru CFM a fost pandemia de COVID-19 – actvitatea întreprinderii a scăzut cu 33%, comparativ cu 2019. 

Deputații PSRM au spus că statul, prin instituțiile sale centrale - Parlament, Președinte și Guvern - trebuie să facă tot posibilul pentru a salva Calea Ferată din Moldova.

Sputnik a relatat că luni, 22 februarie, din cauză că nu și-au primit salariile de mai multe luni, muncitorii nodului feroviar Ocnița au protestat, organizând un miting pe șinele de cale ferată.

Președintele comitetului sindical al nodului feroviar Ocnița, Dmitri Fisiuk, a declarat pentru Sputnik că directorul CFM Adrian Onceanu, într-o conversație telefonică, le-a cerut lucrătorilor să revină la muncă și a promis că va plăti parțial datoriile salariale până la sfârșitul acestei săptămâni.

Angajații nodului feroviar Ocnița, împreună cu sindicatele și muncitorii de la alte stații feroviare, avertizau că se pregătesc de un mare protest la Chișinău, dacă nu le vor fi plătite salariile restante.

Întreprinderea de Stat ”Calea Ferată a Moldovei” are aproximativ 6800 de angajați. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

49
Tagurile:
deputati, salarii, PSRM, Calea Ferată
Tematic
CFM are datorii salariale de milioane: Iată ce au cerut deputații
Va fi sau nu vândută CFM: iată ce spune președintele Dodon - Video
Ioniță: Trebuie să urmărim trei pași pentru ca CFM să devină o instituție profitabilă


Загрузка...
Benzinărie

Explicația ANRE: De ce s-au scumpit din nou carburanții

107
De ce s-au scumpit din nou carburanții și cum se formează prețurile - Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a ținut să facă o serie de precizări.

CHIȘINĂU, 24 feb – Sputnik. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a emis un comunicat de presă referitor la noua scumpire a carburanților, care s-a produs pe 24 februarie.

În primul rând, ANRE „constată o abordare subiectivă și neargumentată, prezentă în spațiul public în raport cu rolul și atribuțiile funcționale ale Agenției la subiectul dat”.

ANRE subliniază că, în conformitate cu cadrul legal în vigoare, nu dispune de competențe și atribuții care i-ar permite să intervină direct în procesul de formare a prețurilor la produsele petroliere. Prețurile sunt stabilite de fiecare companie în parte, în baza principiilor economiei de piață, punctează agenția.

De ce s-au scumpit carburanții? „În prezent, fluctuațiile pe piețele și bursele internaționale atestă o creștere continuă a prețurilor la petrol și produsele petroliere derivate, fapt care influențează conjunctura prețurilor de pe piața internă”, răspunde ANRE.

Agenția își exprimă regretul că „această situație este pe larg utilizată de diverse forțe politice care deseori interpretează tendențios și speculativ atribuțiile și capacitățile de intervenție ale ANRE”.

ANRE precizează că este abilitată cu dreptul de a licenția activitățile din piața produselor petroliere și monitorizarea respectării nivelului de rentabilitate prin efectuarea controalelor tematice și verificarea informațiilor prezentate de operatorii licențiați. Rapoartele trimestriale și anuale de monitorizare a pieței produselor petroliere sunt publicate pe site-ul ANRE și prezentate altor instituții competente.

„Orice situație de monopol sau poziție dominantă pe o anumită piață poate fi subiect de investigare de către Consiliul Concurenței – organ abilitat prin lege cu competențele de rigoare. ANRE a prezentat instituției respective toate informațiile disponibile despre procesele ce au loc pe piața produselor petroliere”, relevă agenția.

ANRE mai informează că a transmis Guvernului, Parlamentului și Președinției un șir de propuneri de modificare și completare a legislației sectoriale în vederea reglementării modului de formare a prețurilor la produsele petroliere pe piața internă. 

Reamintim că, din martie 2019, companiile din domeniu sunt în drept să stabilească de sine stătător preţurile de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere, dar condiția este să nu depăşească rata de rentabilitate anuală de 10%.

La începutul acestui an, Consiliul Concurenţei a admis că preţul carburanţilor va creşte din cauza tendințelor de pe piețele internaționale, dar și ca urmare a majorării cotei accizelor cu până la 9%, conform politicii bugetar-fiscale şi vamale pentru 2021.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

107
Tagurile:
scumpire, prețuri carburanți, director ANRE
Tematic
Sandu, responsabilă de creșterea prețurilor la carburanți
ANRE vine cu explicații și prognoze: Prețurile la carburanți ar putea să mai crească


Загрузка...
Lumânări

Doliu în sistemul sănătății: Un fost ministru a murit

0
Fostul ministru al Sănătății Andrei Gherman s-a stins din viață joi, 25 februarie. El a condus ministerul în perioada 2001-2005.

CHIȘINĂU, 25 feb - Sputnik. Informația despre decesul lui Andrei Gherman a fost confirmată de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, dar și de mulți colegi de breaslă ai fostului oficial. Ex-ministrul suferea de o boală incurabilă de mai mulți ani. 

„În calitatea Sa de Ministru al Sănătății, Andrei Gherman a contribuit substanțial la promovarea schimbărilor în sistemul de sănătate, având un rol aparte în pregătirea politicilor și coordonarea implementării asigurărilor obligatorii de asistență medicală. Datorită acestei reforme, a fost posibilă revitalizarea sistemului sănătății, schimbarea cardinală a paradigmei de finanțare, ceea ce a stimulat alte numeroase reforme, a dus la îmbunătățirea accesului și calității serviciilor prestate”, se precizează în comunicatul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. 

Andrei Gherman s-a născut la data de 4 octombrie 1941, în satul Dumeni, raionul Râșcani. A absolvit Institutul de Stat de Medicină din Chișinău. Între 1971-1972 a fost profesor de medicină. În perioada 1972-1975 lucrează în calitate de medic ordinator, medic-șef adjunct la Dispensarul de dermatovenerologie. Între 1975 și 1979 a fost șef-adjunct al Direcției cadre a Ministerului Sănătății.

În perioadele 1979-1986 și 1991-2001 a fost medic-șef al Dispensarului dermatovenerologic. În perioada 1986-1991 a fost șef al Direcției principale cadre, instituții de învățământ, dezvoltare socială și relații externe a Ministerului Sănătății, iar între 19 aprilie 2001 – 19 aprilie 2005 a deținut funcția de Ministru al Sănătății al Republicii Moldova.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
ministrul Sănătății, ocrotirea sănătăţii, Ministrul Sănătății, Sistem de sănătate
Tematic
Doliu mondial, a murit unul dintre cei mari muzicieni – mesaj superb înainte de moarte


Загрузка...