Schimb valutar

Ce prețuri au valutele la bănci și cursul BNM pentru astăzi

148
(reînnoit 07:57 21.11.2020)
Vă spunem care sunt prețurile practicate de băncile din Chișinău la convertirea valutelor în acest weekend și care este cursul oficial al Băncii Naționale a Moldovei valabil pe 21 și 22 noiembrie.

CHIȘINĂU, 21 nov – Sputnik. Cele mai importante bănci din Chișinău cumpără astăzi dolarul cu 17,07 lei - 17,09 lei și îl vând cu 17,28 lei – 17,29 lei

Băncile cumpără euro cu 20,26 lei – 20,29 lei și îl vând cu 20,53 lei - 20,56 lei.

Iată și prețurile practicate de unitățile de schimb ale băncilor pentru celelalte principale valute de referință: hrivna ucraineană – 42 bani - 43 de bani la cumpărare și 61 bani - 63 de bani la vânzare, leul românesc – 4,04 lei – 4,06 lei moldovenești la cumpărare și 4,25 lei – 4,26 lei moldovenești la vânzare, rubla rusească – 22 bani – 22,1 bani preț de cumpărare și 23 bani - 23,1 bani preț de vânzare.

La cursul stabilit de Banca Națională a Moldovei (BNM) pentru vineri, 20 noiembrie, și care este valabil și pentru zilele de sâmbătă și duminică, 21 și 22 noiembrie, un dolar american echivalează cu 17,15 lei, un euro – cu 20,30 lei, o hrivnă ucraineană – cu 60,64 de bani, un leu românesc – cu 4,17 lei moldovenești, o rublă rusească – cu 22,47 bani.

Ratele de schimb (curs valutar) BNM pentru 20-22 noiembrie
Ratele de schimb (curs valutar) BNM pentru 20-22 noiembrie

Prețul dolarului a urcat cu 3 bani, iar euro s-a ieftinit cu 3 bani – acestea sunt cele mai importante evoluții în fluctuațiile valutare oficiale anunțate pentru 20-22 noiembrie.

Fluctuațiile de pe piața valutară a Republicii Moldova sunt determinate de cotația euro-dolar pe plan mondial, dar și de raportul dintre cererea și oferta de valută pe piața internă.

Conform ultimei runde de prognoză a BNM, rata inflației medii anuale va constitui 4% în anul 2020 și 2,5% în 2021.
La sfârșitul lunii octombrie, ritmul anual al inflaţiei a constituit a constituit 1,56 la sută.

Rezervele valutare ale BNM sunt acum la un record istoric: au constituit 3 miliarde 536 de milioane și 950 de mii de dolari americani (3 536,95 milioane de dolari SUA) la 31 octombrie 2020.

Rezervele BNM au crescut cu 83,56 milioane de dolari SUA pe parcursul lunii trecute.

În luna octombrie, BNM a cumpărat de pe piața internă valută echivalând cu aproape 69 de milioane de dolari SUA.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

148
Tagurile:
bănci, cursul de schimb al leului moldovenesc în raport cu valutele străine, valute de referinta, BNM
Tematic
Situații neplăcute la punctele de schimb valutar: Iată ce se întâmplă de fapt
Gara, locomotive noi, foto de arhivă

Deputați PSRM: Calea Ferată a Moldovei are restanțe salariale către mii de angajați

52
(reînnoit 20:56 24.02.2021)
Datoriile Căii Ferate a Moldovei au ajuns la 665 de milioane de lei, dintre care 92 de milioane de lei sunt restanțe salariale. Deputați socialiști au declarat că Parlamentul, președintele și Guvernul trebuie să intervină pentru a salva această întreprindere strategică.

CHIȘINĂU, 24 feb – Sputnik. Deputații socialiști (PSRM) Oleg Lipskii și Petru Burduja au susținut miercuri, 24 februarie, un briefing pe tema situației deplorabile în care s-a pomenit Calea Ferată a Moldovei (CFM).

Calea Ferată, „o întreprindere strategică, coloana vertebrală a economiei țării”, a fost prădată, pentru că cei care au gestionat întreprinderea au fost preocupați de îmbogățirea lor personală, dar nu de interesele statului, au menționat parlamentarii. 

„Trebuie să ne amintim de unii miniștri care au primit plicuri prin oficiile Căii Ferate, unii directori. Au făcut toate acestea numai cu intenția de a acumula capital personal, dar nu în interesul statului”, a spus Petru Burduja.

Deputații au vorbit la briefing despre primele acțiuni întreprinse și primele concluzii făcute de membrii comisiei parlamentare de anchetă care investighează situația financiar-economică a CFM în anii 2010-2020.

Comisia, din care fac parte 10 deputați din toate fracțiunile, inclusiv Lipskii și Burduja, a fost creată acum 20 de zile la inițiativa socialiștilor.

În prima sa ședință, din 9 februarie, comisia a redactat și a expediat o serie de demersuri vizând situația de la CFM pe adresa mai multor instituții, printre care Curtea de Conturi, Serviciul de Informații și Securitate (SIS), Ministerul de Interne (MAI), Procuratura Generală, CFM.

Pe baza răspunsurilor deja primite, deputații au concluzionat că datoriile CFM au ajuns la 665 de milioane de lei, dintre care 92 de milioane de lei sunt restanțe salariale. Salariile a șase mii de angajați ai CFM nu au fost achitate din luna octombrie 2020.

„De-a lungul anilor 2010-2019, Calea Ferată a fost deposedată de active prin diverse metode. Este vorba și de achizițiile cu rentabilitatea vânzărilor pieselor materialelor până la 41%. Cine vindea piesele avea câștig de până la 41%. Aceasta este o rentabilitate enormă, având în vedere situația financiară de la CFM”, a spus Oleg Lipskii. 

Potrivit lui, piesele erau cumpărate la prețuri exagerate, fapt ce a prejudiciat enorm CFM.

„Motorina era achiziționată la prețuri mai mari decât cele de pe piață. Au existat și furturi de motorină”, a adăugat Lipskii.

Potrivit parlamentarilor PSRM, CFM a rămas fără o serie de „active, terenuri și chiar bucăți de peron”.

Din contul Căii Ferate din Moldova „a fost realizat un proiect de modernizare a trenurilor la uzina „Remar” din România”, fără să existe un studiu de fezabilitate, documente de proiect, calcule dacă este rentabil sau nu, a afirmat deputatul.

„Nimeni nu poate afla până în prezent cât a costat repararea acestor garnituri de tren. La ora actuală, din cinci garnituri de tren modernizate, doar două sunt în stare bună, trei fiind  inactive”, a spus Lipskii.

Furturile din proprietatea CFM, a mai afirmat deputatul, au luat amploare în 2015-2019, sume uriașe fiind retrase de la întreprindere prin diverse scheme.

Una dintre scheme, potrivit lui Lipskii, „presupunea utilizarea companiilor de expediție”, fiind „stabilite condiții pentru majorarea tarifelor și plata în numerar sau prin transfer către offshore”.

„Cea mai mare problemă, provocată de lăcomia din acea perioadă, este că am pierdut un volum foarte mare de tranzit de mărfuri prin Moldova. Clienții au decis, pur și simplu, că este mai bine să folosească ruta maritimă”, a declarat Oleg Lipskii.

Cea mai recentă lovitură pentru CFM a fost pandemia de COVID-19 – actvitatea întreprinderii a scăzut cu 33%, comparativ cu 2019. 

Deputații PSRM au spus că statul, prin instituțiile sale centrale - Parlament, Președinte și Guvern - trebuie să facă tot posibilul pentru a salva Calea Ferată din Moldova.

Sputnik a relatat că luni, 22 februarie, din cauză că nu și-au primit salariile de mai multe luni, muncitorii nodului feroviar Ocnița au protestat, organizând un miting pe șinele de cale ferată.

Președintele comitetului sindical al nodului feroviar Ocnița, Dmitri Fisiuk, a declarat pentru Sputnik că directorul CFM Adrian Onceanu, într-o conversație telefonică, le-a cerut lucrătorilor să revină la muncă și a promis că va plăti parțial datoriile salariale până la sfârșitul acestei săptămâni.

Angajații nodului feroviar Ocnița, împreună cu sindicatele și muncitorii de la alte stații feroviare, avertizau că se pregătesc de un mare protest la Chișinău, dacă nu le vor fi plătite salariile restante.

Întreprinderea de Stat ”Calea Ferată a Moldovei” are aproximativ 6800 de angajați. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

52
Tagurile:
deputati, salarii, PSRM, Calea Ferată
Tematic
CFM are datorii salariale de milioane: Iată ce au cerut deputații
Va fi sau nu vândută CFM: iată ce spune președintele Dodon - Video
Ioniță: Trebuie să urmărim trei pași pentru ca CFM să devină o instituție profitabilă


Загрузка...
Benzinărie

Explicația ANRE: De ce s-au scumpit din nou carburanții

108
De ce s-au scumpit din nou carburanții și cum se formează prețurile - Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a ținut să facă o serie de precizări.

CHIȘINĂU, 24 feb – Sputnik. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a emis un comunicat de presă referitor la noua scumpire a carburanților, care s-a produs pe 24 februarie.

În primul rând, ANRE „constată o abordare subiectivă și neargumentată, prezentă în spațiul public în raport cu rolul și atribuțiile funcționale ale Agenției la subiectul dat”.

ANRE subliniază că, în conformitate cu cadrul legal în vigoare, nu dispune de competențe și atribuții care i-ar permite să intervină direct în procesul de formare a prețurilor la produsele petroliere. Prețurile sunt stabilite de fiecare companie în parte, în baza principiilor economiei de piață, punctează agenția.

De ce s-au scumpit carburanții? „În prezent, fluctuațiile pe piețele și bursele internaționale atestă o creștere continuă a prețurilor la petrol și produsele petroliere derivate, fapt care influențează conjunctura prețurilor de pe piața internă”, răspunde ANRE.

Agenția își exprimă regretul că „această situație este pe larg utilizată de diverse forțe politice care deseori interpretează tendențios și speculativ atribuțiile și capacitățile de intervenție ale ANRE”.

ANRE precizează că este abilitată cu dreptul de a licenția activitățile din piața produselor petroliere și monitorizarea respectării nivelului de rentabilitate prin efectuarea controalelor tematice și verificarea informațiilor prezentate de operatorii licențiați. Rapoartele trimestriale și anuale de monitorizare a pieței produselor petroliere sunt publicate pe site-ul ANRE și prezentate altor instituții competente.

„Orice situație de monopol sau poziție dominantă pe o anumită piață poate fi subiect de investigare de către Consiliul Concurenței – organ abilitat prin lege cu competențele de rigoare. ANRE a prezentat instituției respective toate informațiile disponibile despre procesele ce au loc pe piața produselor petroliere”, relevă agenția.

ANRE mai informează că a transmis Guvernului, Parlamentului și Președinției un șir de propuneri de modificare și completare a legislației sectoriale în vederea reglementării modului de formare a prețurilor la produsele petroliere pe piața internă. 

Reamintim că, din martie 2019, companiile din domeniu sunt în drept să stabilească de sine stătător preţurile de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere, dar condiția este să nu depăşească rata de rentabilitate anuală de 10%.

La începutul acestui an, Consiliul Concurenţei a admis că preţul carburanţilor va creşte din cauza tendințelor de pe piețele internaționale, dar și ca urmare a majorării cotei accizelor cu până la 9%, conform politicii bugetar-fiscale şi vamale pentru 2021.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

108
Tagurile:
scumpire, prețuri carburanți, director ANRE
Tematic
Sandu, responsabilă de creșterea prețurilor la carburanți
ANRE vine cu explicații și prognoze: Prețurile la carburanți ar putea să mai crească


Загрузка...
Maia Sandu

De ce este în stare Maia Sandu de dragul alegerilor anticipate

69
(reînnoit 09:22 26.02.2021)
Președintele Republicii Moldova Maia Sandu nu are de gând să semneze un nou decret privind desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru. Această decizie este în contradicție cu hotărârea Curții Constituționale din 23 februarie.

CHIȘINĂU, 26 feb - Sputnik. Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, nu va desemna un nou candidat la funcția de prim-ministru.

Aceasta va aștepta data de 23 martie, când expiră cele 45 de zile de la demisia Guvernului Chicu, iar în cazul în care nu va fi votat un nou Guvern, Parlamentul poate fi dizolvat. Mai mult, președintele nu va iniția nici consultări cu fracțiunile parlamentare, așa cum a decis marți, 23 februarie, Curtea Constituțională. În cazul unei emisiuni televizate, Maia Sandu a declarat că va organiza întrevederi cu experții și reprezentanți ai societății civile. 

„Nu văd rostul acestor acțiuni în situația în care am înțeles că majoritatea deputaților de acolo au alte interese decât interesele cetățenilor. Eu o să discut cu reprezentanții societății civile, cu oameni din domeniu, respectiv, specialiști în drept constituțional. Asta o să fac în următoarele zile. Cel mai probabil, începând cu ziua de luni, să vedem cum văd ei această situație”, a declarat Maia Sandu în cadrul emisiunii. 

Aceasta a mai săus că Înalta Curte va trebui să spună dacă s-au întrunit circumstanțele pentru dizolvarea Parlamentului. Amintim, Constituția prevede dizolvarea Parlamentului dacă nu investește un Guvern timp de 3 luni.

Vom nota că decizia președintelui de a nu desemna un nou candidat la funcția de premier este în conradicție cu hotărârea Curții Constituționale din 23 februarie, care, examinând o sesizare a deputaților socialiști, care au cerut abrogarea decretului maiei sandu de desemnare a Nataliei Gavriliță, a stabilit că, "pentru a fi respectat articolul 98 alin. (1) din Constituție, fracțiunile parlamentare și președintele Republicii Moldova trebuie să recurgă la noi consultări", în vederea desemnării candidatului la funcția de premier.  

În aceeași hotărâre, membrii Curții au făcut recurs la jurisprudența Înaltei Instanțe în care a interpretat înțelesul sintagmei „consultarea fracţiunilor parlamentare”.

"În jurisprudența sa, Curtea a interpretat înţelesul sintagmei „consultarea fracţiunilor parlamentare” de la articolul 98 alin. (1) din Constituţie şi a reţinut că scopul consultărilor este de a identifica sprijinul politic al deputaţilor pentru o anumită persoană, capabilă să formeze un Guvern care să se bucure de încrederea Parlamentului. Ceea ce contează în aceste consultări este obţinerea susţinerii politice pentru persoana care ar putea fi desemnată în calitate de candidat pentru funcţia de Prim-ministru. Curtea a mai notat că Preşedintele Republicii poate veni la consultări cu o propunere proprie, care ar putea să fie acceptată. Este, însă, la fel posibil ca în cadrul acestor consultări politice candidatul propus de către Preşedinte pentru funcţia de Prim-ministru să nu fie agreat de partenerii de consultare ai acestuia. În acest sens, Curtea a menţionat că Preşedintele ţării nu-şi poate subordona partenerii de dialog politic pe care îi consultă. În acest rol, Preşedintele Republicii acţionează doar în calitate de reprezentant al statului, căruia îi revine dreptul şi responsabilitatea de a găsi o cale a dialogului şi a evaluării voinţei şi capacităţii deputaţilor consultaţi de a susţine din punct de vedere parlamentar un candidat. Desemnând candidatul pentru funcţia de Prim-ministru, Preşedintele Republicii trebuie să facă dovada imparţialităţii şi a neutralităţii sale politice, a echidistanţei sale faţă de toate grupurile parlamentare. Preşedintele nu are dreptul constituţional de a înlocui fracțiunile parlamentare (HCC nr. 32 din 29 decembrie 2015, §§ 91-94; HCC nr. 23 din 6 august 2020, § 18)", citat din hotărârea Curții Constituționale din 23 februarie. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

69


Загрузка...