Valută

Cursul valutar pentru weekend: Ce se întâmplă cu leul

115
(reînnoit 21:38 23.10.2020)
Banca Națională a Moldovei a stabilit cursul valutar pentru zilele de weekend - iată cât costă euro și dolarul în acest sfârșit de săptămână.

CHIȘINĂU, 24 oct - Sputnik. În weekend se menține cursul valutar stabilit pentru ziua de vineri. Astfel, un dolar american echivalează astăzi cu 17,04 lei, un euro costă 20,16 lei, hrivna ucraineană valorează 60 de bani, leu românesc – 4,13 lei moldovenești, iar o rublă rusească costă 22 de bani.

Ratele de schimb (curs valutar)
Ratele de schimb (curs valutar)

În comparație cu ziua de joi, leul s-a depreciat cu un ban față de dolarul american și leul românesc și s-a întărit cu patru bani în raport cu euro. Chiar și așa leul nu și-a restabilit pozițiile pierdute pe parcursul ultimelor zile în raport cu cele mai importante valute de referință. Dacă la începutul săptămânii un dolar american echivala cu 16,96 lei acum vedem că este cu tocmai 8 bani mai puternic. La fel, luni, un euro costa 19,87 lei, iar în timp de cinci zile s-a întărit cu tocmai 29 de bani. 

Fluctuațiile de pe piața valutară a Republicii Moldova sunt determinate de cotația euro-dolar pe plan mondial, dar și de raportul dintre cererea și oferta de valută pe piața internă.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

115
Tagurile:
euro, dolar, leu, curs
Tematic
Curs valutar BNM pentru 4 octombrie: Ce se întâmplă cu euro și dolarul
Euro continuă să piardă din preț: Curs valutar 24 septembrie
Dorel Noroc

De ce Guvernul a renunțat la ideea de a percepe taxa pentru drumuri la pompă

103
(reînnoit 11:55 25.11.2020)
Secretarul de Stat la Ministerul Finanțelor Dorel Noroc a declarat pentru Sputnik Moldova că una din cauzele pentru care Guvernul a renunțat la includerea taxei de drum în accizul la petrol a fost poziția critică a asociațiilor de transportatori.
De ce Guvernul a renunțat la includerea taxelor rutiere în accizul la benzină

Taxa pentru folosirea drumurilor urma să fie inclusă în acciza la carburanți, potrivit proiectului inițial al politicii bugetar-fiscale pentru anul 2021. Însă după mai multe discuții cu asociațiile mediului de afaceri, Guvernul renunță la aplicarea acestei măsuri fiscale. Unii experți consideră că includerea acestei taxe în prețul la carburanți ar putea fi percepută ca PR electoral în contextul unor eventuale alegeri parlamentare anticipate.

„Noi am renunțat la această idee ca urmare a discuțiilor pe care le-am avut cu toate asociațiile mediului de afaceri, inclusiv cele care reprezintă domeniul transporturilor. Ei au fost mai reticenți față de implementarea acestor măsuri fiscale, pentru că trebuiau să suporte un cost mai mare. La ora actuală ei achită taxe rutiere relativ mici, iar introducerea accizei la produsele petroliere în taxa de drum le-ar fi creat probleme transportatorilor”, a precizat Dorel Noroc.

Funcționarul mai spune că transportatorii utilizează, la ora actuală, infrastructura drumurilor într-o proporție destul de mare, iar o eventuală majorare a preturilor la carburanți ar fi însemnat că statul ar pune presiune pe ei.

„Pentru a nu pune presiune pe transportatori, s-a renunțat la această propunere în politica bugetar-fiscală pentru anul viitor. Trebuie să vă mai spun că statul încă nu a pregătit și un mecanism de compensare a cheltuielilor în cazul în care s-r fi aplicat această măsură fiscală”, a punctat Dorel Noroc.

Proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2021 urmează să fie aprobat de Guvern și adoptat de către Parlament.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

103
Tagurile:
petrol taxe, Produse petroliere
Tematic
Expert economic, despre politica fiscală și vamală din 2021


Загрузка...
Colete

Proiect: Coletele poștale mai scumpe de 100 de euro vor fi impozitate

106
(reînnoit 16:49 25.11.2020)
Autoritățile din Moldova reduc din nou limita de import neimpozabil al mărfurilor. Dacă anul trecut au coborât-o până la 200 de euro, începând cu 1 ianuarie 2021 plafonul va fi redus în jumătate și va constitui 100 de euro.

CHIȘINĂU, 25 nov — Sputnik. Pentru trimiterile poștale internaționale în valoare de peste 100 de euro vor trebui achitate taxe vamale începând cu 1 ianuarie curent. Propunerile de revizuire a regimului de impozitare pentru mărfurile care sosesc în Moldova în colete poștale au fost incluse în proiectul de politică fiscală și vamală, care urmează să fie aprobat de Parlament în viitorul apropiat.

Conform propunerii Ministerului Finanțelor, pragul de scutire de impozite de la 1 ianuarie 2021 ar trebui să fie de 100 de euro. Aceasta este de două ori mai puțin decât în prezent, când se percep taxe pentru coletele care au o valoare de peste 200 de euro.

Potrivit notei informative a proiectului, propunerea este formulată în conformitate cu practicile europene, unde „plafonul” fără taxe este de 22 de euro. Ministerul Finanțelor raportează că obiectivul pe termen lung este de a uniformiza dimensiunea „plafonului” fără taxe cu țările Uniunii Europene.

În plus, potrivit Ministerului Finanțelor, creșterea rapidă a comerțului electronic a dus la o concurență neloială cu producătorii locali și cu importatorii rezidenți, care "reprezintă o amenințare pentru baza impozabilă".

În cazul coletelor transmise de cetățenii de peste hotare, plafonul rămâne neschimbat la nivelul de 430 de euro pe cale aeriană și 300 de euro pe cale terestră.

Modificarea vizează asigurarea veniturilor bugetare pentru a oferi sprijin financiar pentru nevoi sociale și economice importante, se menționează în document.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

106
Tagurile:
impozit, 100, colete
Тема:
Activitatea Parlamentului Moldovei - știri de ultimă oră
Tematic
Poșta Moldovei: Măsuri de prevenire a răspândirii coronavirusului prin colete
În ce țări pot fi expediate colete: “Poșta Moldovei” a redeschis traficul poștal


Загрузка...
Sistemul HIMARS

De ce sistemul HIMARS este un pericol pentru România, dar nu Rusia

0
(reînnoit 16:33 26.11.2020)
Statele Unite și aliații lor din NATO nu deține arme care cu adevărat și în mod ultimativ ar amenința Rusia în peninsula Crimeea și regiunea Kaliningrad, menționează analistul militar.

Numărul aliaților NATO nu poate fi convertită în calitatea operațiunilor militare, măcar și în Afganistan (talibanii nu sunt adversarul vel mai dotat cu tehnologii).

Americanii nu sunt deranjați de rămânerea în urmă față de Rusia la capitolul tehnologiilor militare (rachete hipersonice, sisteme de apărare antiaeriană și luptă radioelectronică, sisteme submarine robotizate). Exersând tactica “desfășurării războiului hi-tech”, trupele terestre ale SUA au transferat, săptămâna trecută, în câteva ore, pe calea aerului din Germania în România două sisteme de lansare multiplă a rachetelor HIMARS (High Mobility Artillery Rocket System), au efectuat câteva lansări de rachetă de antrenament în direcția Mării Negre și, operativ, au readus lansatoarele la baza Ramstein.

Potrivit publicației Forbes, scurta misiune cu lansări de rachetă în România s-a dorit o demonstrare de forță a armatei americane, „un mesaj pentru Moscova” și o „surpriză cu rachete” pentru grupul de forțe ale armatei rusești din Crimeea. Altfel nici nu se putea, pentru că Marea Neagră „se transformă rapid într-un lac rusesc”, fapt care amenință interesele Statelor Unite.

Evident, două lansatoare HIMARS nu schimbă mult lucrurile în regiune, însă în 2018 în Germania a revenit brigada americană 41 de artilerie, în dotarea căreia sunt două baterii ale HIMARS (36 de lansatoare cu o sumă de 216 salve cu rachete de 227 milimetri).

Americanii consideră că vitează mare de desfășurare a HIMARS va complica contraatacul inamicului: “E dificil să lovești un lansator care se află la sol doar câteva ore” și efectuează atacuri asupra câtorva puncte.

Exerciții similare Rail Gunner Rush, cu sistemul HIMARS, au avut loc mai devreme în Estonia, la o distanță de 110 de kilometric de frontiera rusă. În acest fel, în septembrie 2020, SUA și-au demonstrate “adeziunea față de securitatea regiunii Baltice”. Moscova, la rândul ei, a calificat Rail Gunner Rush drept “provocatoare și extrem de periculoasă pentru stabilitatea regională”.

Spectacol pentru Europa

Armata SUA din Europa are tendința de a ignora interesele aliaților și chiar geografia. Publicația Forbes menționează: “De la țărmul românesc, până în Crimeea sunt doar 250 de mile (400 kilometri) pe Marea Neagră. Sistemele HIMARS, transferate în România reprezintă o amenințare serioasă și imprevizibilă pentru trupele rusești din regiune”.

Comandantul trupelor terestre ale României, generalul maior Iulian Berdilă, confirmă: “Forța fatală demonstrată astăzi la distanță, utilizată în exercițiile de la Marea Neagră, vorbește de la sine înțeles”. De altfel, România se află în plin proces de achiziționare din SUA a propriilor sisteme HIMARS și planifică să încheie procesul de pregătire a exploatării armei în 2022.

S-ar părea că în România a avut loc o demonstrație reușită a compatibilității operative cu sistemele românești, NATO și-a format un mediu operațional și a exersat o variantă eficientă a unei descurajări în teatrul de acțiuni militare. În realitate, personalul american al două M142 High Mobility Artillery Rocket (HIMARS) din cadrul brigăzii 41 de artilerie s-a ambarcat în avioanele MC-130J, a sosit pe baza aeriană românească Kogălniceanu, au interacționat formal cu militarii unității 352 a operațiunilor speciale ale SUA și cu unitățile trupelor terestre ale României. Au tras în gol în Marea Neagră și au revenit în Germania.

Probabil, observăm doar exersarea logisticii, iar într-o luptă reală, brigada de artilerie 41 a armatei SUA va ateriza în Georgia sau Ucraina, mai aproape de inamic.

Chiar și în acest caz, sistemele HIMARS pot fi distruse în aer sau în aerodromuri, în timpul descărcării, mijloacele rusești de spionaj spațial, sistemele de apărare antiaeriene S-400 și sisteme operativ-tactice de rachetă “Iskander-M” nu vor permite acest lucru.

În orice situație, astfel de operațiuni (spectacole) ale armatei SUA în Europa amenință nu atât Rusia, cât România, Statele Baltice și alte platforme de amplasare temporară sau permanentă a sistemelor HIMARS, ale căror muniții reactive și rachete pot fi dotate cu focoase tactice nucleare. Moscova este nevoită să reacționeze, elaborând măsuri de răspuns.

Posibilitățile reale

În condiții de război, sistemul american HIMARS a fost testat pentru prima dată în februarie 2010, în Afganistan. Au fost efectuate două lansări de rachete, care s-au abătut semnificativ de la traiectoria stabilită și au căzut departe de țintă (fapt care a provocat decese în rândul civililor).

Pe perioada de anchetă, exploatarea HIMARS a fost suspendată, însă astăzi armata SUA are în dotare peste 400 de lansatoare.

În Irak, sistemele HIMARS au fost utilizat în luptele cu teroriștii începând cu noiembrie 2015. Au fost efectuate câteva sute de lansări de rachete de diverse tipuri asupra mai multor obiective. Nu există informații cu privire la eficiența acestor acțiuni.

High-Mobility Artillery Rocket System reprezintă un sistem de artilerie cu rachetă de o mobilitate înaltă a armatei SUA, plasat pe șasiurile FMTV, poate transporta șase proiectile reactive de 227 milimetri (similare sistemelor rusești „Uragan” și „Smerch”) sau o rachetă operativ-tactică ATACMS (similară rachetei rusești “Tocika-U”). Poate fi transportat cu avionul C-130 Hercules.

Lipsa propriilor dispozitive de orientare mașina o compensează cu un spectru de containere cu proiectile reactive de diverse tipuri și calibre. Sistemul autopropulsat de lansare poate purta rachete cu diverse caracteristici (neghidate și ghidate). La întreprinderile producătoare, proiectilele și rachetele sunt amplasate în containere de transportare și lansare ermetice, deservirea tehnică nu este prevăzută până la tragere.

Masa de luptă a sistemului autopropulsat de lansare cu setul de muniții este de aproximativ 11 tone. Mașina are capacitatea să atingă o viteză de până la 85 kilometri pe oră, să parcurgă până la un punct de alimentare până la 480 de kilometri. Sistemul este dirijat de un echipaj din trei persoane care se află în interiorul cabinei. Tragerea este posibilă în orice direcție, din unghiuri de până la +60 de grade.

0
Tagurile:
Crimeea, NATO, pericol, SUA, România, rachete
Tematic
România: Rachete Patriot pentru o țară fără lideri patrioți?


Загрузка...