Curs valutar BNM

Curs valutar BNM pentru 9 august: Cât costă euro și dolarul

200
(reînnoit 23:52 08.08.2020)
Pentru ziua de duminică, 9 august, este valabil cursul valutar anunțat de BNM pentru vineri, ultima zi lucrătoare a săptămânii.

CHIȘINĂU, 8 aug - Sputnik. La cursul valutar anunțat de Banca Națională a Moldovei (BNM) pentru acest sfârșit de săptămână, un dolar american echivalează cu 16,61 lei, un euro – cu 19,68 lei, o hrivnă ucraineană – cu 60 de bani, un leu românesc – cu 4,07 lei moldovenești, o rublă rusească – cu 23 de bani.

Curs valutar BNM pentru 8 august
Curs valutar BNM pentru 8 august

Vineri, 7 august, moneda națională s-a apreciat în raport cu toate principalele valute de referință.

Prețul dolarului a scăzut cu 3 bani. Euro s-a ieftinit cu un bani, după ce joi se scumpise cu 10 bani. 

Au un trend descrescător în cotații și leul românesc, hrivna ucraineană și rubla rusească. Scăderea este însă nesemnificativă, astfel încât aceste valute rămân la prețul anterior.

Fluctuațiile de pe piața valutară a Republicii Moldova sunt determinate de cotația euro-dolar pe plan mondial, dar și de raportul dintre cererea și oferta de valută pe piața internă.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

200
Tagurile:
9 august, curs.md, curs valutar BNM
Tematic
Luptă dură între euro și leu pe piața valutară: Ce curs de referință a stabilit BNM
Porumb

Video: Problema semințelor ce a promis Ion Chicu 

34
(reînnoit 20:30 27.10.2020)
Premierul Ion Chicu a promis astăzi că Guvernul va avea printre priorități revigorarea sectorului semincer, astfel încât să avem semințe de calitate pentru uz intern, dar și pentru export.

CHIȘINĂU, 27 oct – Sputnik. De mulți ani specialiștii bat alarma că sectorul semincer al Republicii Moldova trebuie revigorat. Prim-ministrul Ion Chicu a promis că această problemă va fi o prioritate pe agenda Guvernului.

Șeful Executivului a efectuat astăzi o vizită de lucru la Institutul de Fitotehnie „Porumbeni”, împreună cu ministrul Agriculturii, Ion Perju, unde a discutat cu cercetătorii și colaboratorii instituției.

Printre problemele relatate de angajații institutului se numără lipsa unui frigider pentru a menține fondul genetic, dar și colecțiile importante ale institutului.

De asemenea, institutul are nevoie de un sistem modern de irigare, de dotarea laboratorului cu utilaj modern.

„Restabilirea ramurei semincere este o prioritate pentru noi, un patrimoniu care trebuie dezvoltat. Continuăm să exportăm semințe pe unele piețe tradiționale, însă este necesar să sporim aceste capacități. Vom revedea Regulamentul privind subvenționarea în agricultură, astfel încât producerea de semințe să fie susținută de stat. Vom consolida baza tehnico-materială a Institutului din Porumbeni”, a promis premierul Ion Chicu.

În cadrul vizitei, șeful Guvernului și reprezentanții institutului au discutat și despre necesitatea de a opri „exodul” tinerilor cercetători din domeniu.

„Este necesar de susținut cadrele tinere și aici o să modificăm hotărârea de Guvern, ca să aplicăm și pentru tinerii cercetători acele măsuri care le aplicăm pentru pedagogi și medici privind indemnizația de 120 mii de lei”, a menționat premierul Ion Chicu, potrivit unui comuniat de presă oficial.

Porumbul – singura cultură agricolă ce conține aur

Potrtivit administrației întreprinderii, Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” a elaborat în ultimii ani 73 de specii noi de hibrizi, 49 dintre care au fost incluse în registrele oficiale de stat.

„Hibrizii pe care îi producem sunt destul de toleranți la secetă, de aceea se bucură de succes la producătorii autohtoni. Porumbul este singura cultură agricolă care conține aur - ceea ce creștem aici este o bogăție în tot sensul cuvântului, care ne asigură securitatea alimentară a statului”, a menționat directorul institutului, Anatol Spivarenco, citat într-un comunicat de presă al Guvernului.  

Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” produce anual 120-150 de tone de forme parentale, din care se obțin vreo 4.000 de tone de semințe.

Aproximativ 50% din cantitățile de semințe rămân pe piața internă, iar restul sunt exportate în Belarus, Rusia și Kazahstan.

În cadrul Institutului de la Porumbeni activează acum 120 de specialiști, dintre care 25 sunt cercetători științifici.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

34
Tagurile:
Ion Chicu, Semințe
Tematic
Lovitură grea pentru economia Moldovei: A scăzut exportul
Prunele moldovenești: În ce țări le exportăm anul acesta


Загрузка...
Omletă și cafea

Impactul secetei și COVID: Mai puține ouă și lapte

55
(reînnoit 19:21 27.10.2020)
Tradițional, gospodăriile populației produc și mai mult lapte, și mai multe ouă decât gospodăriile agricole. Dar în 2020 gospodăriile populației au cu 9,2% mai puține vite şi păsări decât în 2019, din cauza secetei și pandemiei.  

CHIȘINĂU, 27 oct – Sputnik. Producţia de lapte a scăzut cu 13,1%, iar cea de ouă s-a diminuat cu 7,1% în ianuarie-septembrie 2020, comparativ cu intervalul corespunzător din 2019. Datele reflectă o medie a situației din gospodăriile de toate categoriile, precizează Biroul Național de Statistică (BNS).  

De remarcat că producția de lapte a scăzut mai accentuat în gospodăriile populației (cu 13,8%), în timp ce în îtreprinderile agricole a scăzut mai pronunțat producția de ouă (cu 13,2%).

În intervalul menționat, întreprinderile agricole au produs 17,5 mii de tone de lapte, iar gospodăriile populației - 251,8 mii de tone de lapte, totalul constituind 269,3 mii de tone de lapte.

În ianuarie-septembrie 2020, întreprinderile agricole au produs 206,5 milioane de bucăți de ouă, iar gospodăriile populației - 329,1 milioane de bucăți de ouă, totalul fiind de 535,6 milioane de bucăți de ouă.

Referitor la producția de carne, BNS informează că producția (creşterea) vitelor şi păsărilor (în masă vie) în ianuarie-septembrie 2020 a crescut cu 1,7% față de intervalul respectiv din 2019, datorită majorării volumului producţiei animale cu 16% în întreprinderile agricole, generată de majorarea producției de porcine cu 30%. Totodată, în gospodăriile populației creşterea vitelor şi păsărilor a scăzut cu 9,2%.        

Mai puține vaci și găini, din lipsă de nutreț și furaje

Experții semnalau încă la începutul verii că, din cauza secetei devastatoare din acest an, gopodarii își sacrifică vacile de lapte și renunță să crească păsări de curte, pentru că nu au cu ce le hrăni.

Iar cel de-al doilea motiv, potrivit lor, l-a constituit pandemia COVID-19, pentru că multe planuri ale fermierilor, inclusiv cele de desfacere a mărfurilor, au fost date peste cap de restricțiile instituite din cauza virusului.  

Producătorii de lactate își făceau griji încă în vară că mulți țărani își vor duce vacile de lapte la abator. Ne-am alege cu o mare problemă în acest caz: în Republica Moldova cea mai mare parte a vacilor de lapte aparțin gospodăriilor țărănești, apoi fermelor, unde, din fericire, situația în privința asigurării cu hrană a bovinelor este ceva mai bună, după cum a relatat Carolina Linte, directorul executiv al Asociației naționale a producătorilor de lapte și produse lactate, invitată în studioul Sputnik Moldova.

Carolina Linte
© Sputnik / Rodion Proca
Carolina Linte

Republica Moldova nu este asigurată cu suficientă materie primă pentru industria produselor lactate din producția internă.

Aproximativ 5.000 de tone de lapte pasteurizat și frișcă sunt cumpărate anual din țările Uniunii Europene – este vorba de cota pe care o putem importa fără plata impozitelor, a spus Carolina Linte. Aproximativ 50% din cantitatea de lapte prelucrat în Republica Moldova este de import, potrivit ei.

Statul ar fi trebuit să adopte o strategie pentru dezvoltarea sectorului produselor lactate, însă criza provocată de pandemia de COVID-19 a spulberat aceste planuri, a adăugat Carolina Linte.  

Invitata Sputnik a mai explicat că investițiile sunt atrase cu greu în sectorul produselor lactate, din motivul că sunt necesari mulți bani la etapa inițială, iar profitul începe să apară peste vreo 5 ani.

Mai notăm că, la sfârșitul lunii septembrie curent, producția agricolă a Republicii Moldova era în scădere cu 31,3%, comparativ cu situația de la finalul trimestrului trei din 2019.

Producția vegetală a scăzut cu 36%, iar cea animalieră – cu 9,3%, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

55
Tagurile:
lapte, ouă, seceta, COVID-19
Tematic
Râuri de lapte și maluri de cașcaval: Cum să cucerim Europa cu produsele noastre
Agricultor din raionul Orhei: Chiar de plouă cu lapte, grâul nu mai poate fi salvat


Загрузка...
natura

Cod galben! Ce fenomene meteo se așteaptă mâine

0
Meteorologii moldoveni au emis o avertizare cod galben de ceață, care va intra în vigoare la noapte și va fi valabil inclusiv mâine dimineață.

CHIȘINĂU, 28 oct - Sputnik. Potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat, pe 29 octombrie, în timpul nopții și dimineața se prevede ceață cu o vizibilitate de 200 de metri și mai puțin. 

În decursul zilei de mâine se așteaptă și ploi slabe în regiunea de nord. Temperatura maximă va fi de +16 grade Celsius în nordul țării, +17 grade în centru și +18 grade în raioanele sudice.

Presiunea atmosferică va fi normală, iar vântul va sufla cu o viteză de până la 5 metri pe secundă, din direcția est.

Ninsori și viscol în România

În țara vecină vremea se va răci simțitor. Se așteaptă o masă de aer rece din nord-vestul Europei, care va face ca temperaturile să înceapă să scadă.

Vineri, vremea se va răci accentuat, astfel că, în cea mai mare parte a României, valorile termice se vor apropia de cele normale pentru sfârșitul lunii octombrie, informează observatornews.ro. Pe arii extinse, va ploua în majoritatea regiunilor. Cerul va avea înnorări.

În jumătatea de est a României ploile vor fi mai frecvente ziua și spre finalul intervalului. În schimb, în regiunile intracarpatice aria ploilor va fi în extindere seara și noaptea.

Local se vor acumula cantități de apă de peste 15… 25 l/mp. La munte, la altitudini de peste 1500 m, ziua vor fi precipitații mixte, în schimb, noaptea vor predomina ninsorile.

Vântul va sufla cu putere. Vor fi rafale de 80, chiar 90 de kilometri pe oră pe crestele munților. Nici celelalte zone nu vor scăpa de rafale de vânt, unde acesta va sufla cu 55…60 de kilometri pe oră, în sudul Banatului și în Oltenia.

Temperaturile maxime se vor încadra între 10 şi 17 grade, cu cele mai ridicate valori în sudul Olteniei şi sud-vestul Munteniei, iar cele minime vor fi cuprinse între 1 şi 9 grade.

 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Cod galben, meteo, fenomen
Tematic
Vreme posomorâtă și ploi: Prognoza meteo a fost revăzută  


Загрузка...