Супермаркет.

Ce se va întâmpla cu prețurile la fructe și legume în această vară: ce spun economiștii

316
(reînnoit 11:22 13.06.2020)
În luna mai, inflația a scăzut semnificativ, iar în viitor, prețurile la fructe și legume ar trebui să scadă. Cu toate acestea, situația nu este chiar atât de simplă - este important ca Moldova să aibă și exporturi agricole.

CHIȘINĂU, 13 iun – Sputnik, Iulia Lipovaia. Vara, în Republica Moldova se preconizează o scădere semnificativă a prețurilor la fructe și legume. Acest lucru l-a declarat economistul Veaceslav Ioniță pentru reporterul Sputnik Moldova.

Așa cum a precizat Ioniță, de obicei, prețurile la produsele alimentare scad în perioada de vară și același lucru se va întâmpla și în viitorul apropiat.

Asupra acestui fapt indică și o altă premisă: leul moldovenesc s-a consolidat semnificativ în raport cu alte monede regionale - hrivna ucraineană și lira turcească.

”De ce aceste două monede sunt importante: sunt două țări în care obținem cele mai mari importuri de produse alimentare și alte produse agricole”, a explicat expertul.

Ioniță este convins că, datorită întăririi leului moldovenesc, va exista o presiune pe piața valutară.

”În plus, actuala criză nu permite creșterea prețurilor. Dacă anul trecut a existat o creștere" anormală "a prețurilor la produsele alimentare, cu peste 12%, atunci anul acesta, mai ales până la sfârșitul verii, prețurile vor scădea semnificativ", a declarat Ioniță.

Prețul depind de exporturi

Un alt economist, Galina Șelari, consideră că prețurile vor fi, de asemenea, scăzute, cu toate acestea, scăderea accentuată a acestora, ca și în anii precedenți, nu se va întâmpla.

”Este dificil să facem vreo prognoză. Sfârșitul lunii iunie și mijlocul lunii iulie este perioada în care măsurile restrictive instituite în legătură cu pandemia vor fi ridicate. Totul va depinde dacă se va deschide piața externă pentru produsele moldovenești”, a spus Șelari.

Potrivit interlocutorului, putem spune deja că prețurile la unele pomușoare sunt mai mari decât sunt de obicei în această perioadă.

"Spre exemplu, prețul căpșunilor în Chișinău sunt destul de ridicate pentru mijlocul lunii iunie, de obicei erau mai ieftine. În același timp, pomușoarele moldovenești sunt exportate activ, în principal pe piața rusească", a spus Șelari.

Ea consideră că atunci când situația privind exporturilor va deveni clară (care vor fi cerințele pentru produsele moldovenești, dacă acestea corespund standardelor), atunci va fi clar ce prețuri vor fi stabilite.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

316
Tagurile:
legume, fructe
Tematic
Câte companii moldovenești pot exporta acum fructe și legume în Federația Rusă
Vasile Vulpe

Crearea platformelor industriale multifuncționale: Avantaje

11
(reînnoit 16:35 30.10.2020)
Guvernul a lansat programul-pilot care prevede crearea platformelor industriale multifuncționale. Despre avantajele pentru antreprenori și beneficiile asupra economiei am aflat de la șeful Direcției politici economice din cadrul Ministerului Economiei, Vasile Vulpe.
Crearea platformelor industriale multifuncționale: Avantaje

Statul va susține financiar crearea platformelor industriale, iar autoritățile publice locale vor fi responsabile de întreținerea și dezvoltarea acestora. Platformele vor contribui la dezvoltarea industriei în regiuni și crearea locurilor de muncă, susțin autoritățile.

Potrivit lui Vasile Vulpe, avantajele acestor platforme este că vor fi dotate cu toate rețelele de comunicare – iluminare, apă, canalizare, gaz etc. Racordarea la aceste facilități este una dintre cele mai costisitoare la etapa construcției.

"Atâta timp cât se va oferi o platformă unică, ce va avea o bază și mentenanță unică, atunci agentul economic nu va trebui să-și facă griji de aceste aspecte. Este un aspect foarte important", a subliniat interlocutorul.

Mai mult, odată cu crearea platformelor industrial-multifuncționale vor fi create inclusiv laboratoare de cercetare și renovare. Astfel, va avea loc simbioza dintre necesitățile din punct de vedere tehnologic a întreprinderii și activitățile științifice de cercetare și dezvoltare ale antreprenorilor, a mai adăugat Vasile Vulpe.

Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

11
Tagurile:
economie, industrie, Ministerul Economiei al Republicii Moldova
Tematic
Proiect esențial pentru Moldova: 16 platforme industriale în 16 raioane


Загрузка...
Fotografie simbol: Piața de vechituri

Iată ce ne așteaptă după alegeri, indiferent de rezultatul votării

946
(reînnoit 07:42 30.10.2020)
Să nu ne facem iluzii pornind de la simpatiile și preferințele noastre electorale: indiferent de cine va câștiga alegerile prezidențiale, minuni nu se vor produce, criza economică se va adânci, iar nivelul sărăciei va crește.

Asta o arată datele statistice și analiștii economici care știu se le citească fără părtinire. Printre aceștia este economistul Viorel Gîrbu, care într-o analiză (realizată pentru infodebit.md și bazată pe datele fiscului) constată că de la începutul anului până în prezent s-a înrăutățit evident situația agenților economici din Republica Moldova.

Cresc restanțele agenților economici la plata impozitelor

Și anume, Gîrbu a urmărit indicatorii conținuți în datele făcute publice de Serviciului Fiscal de Stat, care, în opinia lui, "descriu o înrăutățire substanțială a situației agenților economici în anul curent". Și asta pentru că au crescut restanțele agenților economici la plata impozitelor, ceea ce înseamnă că afacerilor acestora merg prost.

"Pe durata primelor 6 luni ale anului, volumul restanțelor la plățile de bază la bugetul public național, aferente plăților administrate de Inspectoratul Fiscal de Stat, a atins valoarea de 1,2 miliarde de lei, față de 0,9 miliarde de lei înregistrate în perioada raportată din anul 2019", constată Viorel Gîrbu.

Au crescut nu doar restanțele la plata impozitelor, dar și numărul infracțiunilor de diminuare a impozitelor la care recurg agenții economici.

"Numărul infracțiunilor de diminuarea a impozitelor s-a majorat, de asemenea, pe durata primelor șase luni ale anului de la 31, în anul 2019, la 48 înregistrate în anul curent, iar suma cazurilor constatate a crescut cu aproape 60% până la valoarea de 109,7 milioane de lei în 2020, față de 68,de milioane de lei cât a fost în perioada vizată a anului 2019", constată economistul.

Veniturile din impozitele pe venit, în scădere cu 300 de milioane de lei 

Și evoluția încasărilor impozitelor pe venit denotă că în economia națională avem o situație dificilă, constată Gîrbu.

"Mărimea încasărilor din această sursă s-a diminuat cu 300 de milioane de lei pe durata primelor nouă luni ale anului față de situația din perioada similară a anului trecut. În acest sens, încasările din aplicarea impozitului pe venit obținut din activitatea de întreprinzător s-au cifrat în această perioadă în sumă de 2,6 miliarde de lei, față de 2,8 miliarde de lei în anul 2019. În primele șase luni ale anului au fost încheiate 43 de contracte de amânare/eșalonare a stingerii obligației fiscale în suma de 3 milioane 278,7 mii de lei, în creștere față de datele anului trecut, când au fost încheiate doar două contracte de amânare/eșalonare a stingerii obligației fiscale în suma de două milioane 674,4 mii lei".

16 miliarde lei, pierderi ale veniturilor potențiale ale întreprinzătorilor și salariaților

Evoluțiile de moment ale încasărilor din aplicarea impozitelor pe venit, față de estimările făcute anterior declanșării crizei epidemiologice, indică asupra unor pierderi ale veniturilor potențiale ale întreprinzătorilor și salariaților din economia națională de ordinul a 16 miliarde de lei.

Viorel Gîrbu afirmă că deocamdată situația complicată în care se află agenții economici nu a dus la creșterea numărului de afaceri care au intrat în faliment. 

"La sfârșitul trimestrului III al anului, un număr total de 2 846 de agenți economici au fost declarați în stare de insolvabilitate. Această cifră este puțin inferioară față de datele anului trecut pentru perioada de raportare, atunci când numărul agenților economici declarați în stare de insolvabilitate a fost de 2 688. Evoluția evenimentelor la acest capitol nu denotă vreo influență negativă a crizei economice din anul curent", constată Gîrbu.

Dar tot el precizează mai jos că numărul afacerilor care intră în faliment ar putea să crească în următoarele luni.

"Este de menționat în acest sens că numărul insolvenților, dat fiind specificului organizării activităților economice, ar putea să crească în perioada următoare. În același timp este de notat că reglementările naționale în acest domeniu nu sunt suficient de flexibile față de necesitățile mediului de afaceri, astfel agenții economici aflați în dificultate își reorientează anevoios resursele în vederea schimbării domeniului de activitate și lansării unei afaceri noi", a spus el.

Criza economică i-a afectat nu doar pe angajatori, dar evident că și pe angajați.

La începutul lunii septembrie, Biroul Național de Statistică a prezentat un raport privind ocuparea forței de muncă în care sunt citate concluziile unei cercetări sociologice.

Potrivit acestei cercetări, peste 217 mii de moldoveni (fiecare a zecea persoană în vârstă de 15 ani și peste) au declarat că munca le-a fost afectată de pandemia COVID-19 în intervalul lunilor aprilie-iunie 2020. Din numărul total, 7% au declarat că au devenit inactivi pe piața muncii din cauza pandemiei.

Numărul persoanelor care au avut un loc de muncă, dar în aprilie-iunie nu au lucrat deloc este de 163 de mii de persoane – aceasta înseamnă o rată a inactivității de 8 ori mai mare, comparativ cu intervalul aprilie-iunie 2019.

În comparație cu al doilea trimestru din 2019, numărul persoanelor aflate în concedii anuale a sporit de 4 ori, iar al celor în concedii fără plată și în șomaj tehnic a crescut cu 90%.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

946
Tagurile:
alegeri, prognoze, economie


Загрузка...
Directorul general al Institutului pentru probleme regionale (Rusia), Dmitri Juravlev

Expert: Este extrem de periculos pentru Moldova cocheteze cu Occidentul

0
Un cunoscut politolog rus a explicat care ar fi cel mai potrivit model de politică externă pentru Moldova și de ce nu ar trebui să ne apropiem prea mult de Occident sau să dăm crezare promisiunilor venite de la Bruxelles și Washington.

CHIȘINĂU, 30 oct - Sputnik. Occidentul nu prietenește, el încearcă să acapareze teritoriile cu care cooperează, structurile UE și SUA încearcă să stoarcă toată seva din țările cu care au fost semnate memorandumurile de cooperare bilaterală. Directorul general al Institutului pentru probleme regionale (Rusia), Dmitri Juravlev, a făcut aceste afirmații în cadrul unei emisiuni realizate în Studioul Radio Sputnik Moldova.

"Prietenia cu Occidentul constă în faptul că trebuie să-i dai totul și sunt fericite țările cărora nu le-a fost luat totul. Doar Rusia caută cu sinceritate prietenia cu țările sale partenere. Rusia mai întâi ajută și doar apoi poate să întrebe: ce voi primi în schimbul acestui lucru?”, susține politologul.

Potrivit lui Juravlev, „interesele pur egoiste ale Uniunii Europene și ale Statelor Unite le permit să dicteze condiții țărilor cu care au semnat acorduri de asociere”. Expertul i-a recomandat Moldovei să se concentreze pe urmărirea unei politici multi-vectoriale, ceea ce nu este ușor de realizat în condițiile geopolitice actuale din lume, dar este totuși posibil. Un exemplu în acest sens este Kazahstanul.

Pentru a dezvolta cooperarea cu Rusia și cu țările Uniunii Economice Eurasiatice și cu Occidentul, politicienii moldoveni trebuie să aibă nervi de oțel, a spus Juravlev. Interlocutorul și-a exprimat îndoiala că Moldova va avea suficiente resurse pentru a stabili o cooperare reciproc avantajoasă nu numai cu Rusia, ci și cu Occidentul, fără a deveni o nouă victimă a proceselor geopolitice globale.

În 2014, când negocierile privind semnarea acordului de asociere intrau în faza finală, fostul prim-ministru Vladimir Filat a promis că, datorită acestui document, Moldova va deveni membru cu drepturi depline al UE în 2020.

Un alt premier, Iurie Leancă, care a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană la Bruxelles, a promis că va solicita aderarea Moldovei la UE în a doua jumătate a anului 2015.

În 2020, perspectivele reale de aderare a țării la UE par complet irealizabile, consideră mulți politologi din țară.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

 

0
Tagurile:
expert, Politica externă, Moldova, Occident
Tematic
Moldova reprezintă o platformă firească pentru negocierile dintre Rusia și Occident


Загрузка...