Sediul OPEC

Noul acord OPEC+ le este convenabil tuturor

97
(reînnoit 11:11 11.06.2020)
Rusia a căzut de acord să fie prelungită perioada de reducere maximă, pornind de la un șir de considerente de ordin politic și economic, a scris pentru Sputnik expertul Fundației pentru Securitatea Energetică Națională Igor Iușkov.

CHIȘINĂU, 8 iun - Sputnik. În cadrul reuniunii din 6 iunie, semnatarii acordului OPEC+ au făcut bilanțul primei perioade de reducere a producției de petrol și-au decis asupra acțiunilor din perioada următoare.

Prima perioada a decurs bine

Actualul acord, numit OPEC+ 2.0, a fost încheiat la mijlocul lunii aprilie, după negocieri în cadrul G20 și membrii OPEC+. Atunci a fost luată decizia cu priviure la diminuarea cantităților cu 9,7 milioane de barili pe zi. Această decizie a fost luată în contextul unei prăbușiri fără precedent a consumului de petrol din cauza pandemiei coronavirusului. Aproape toate statele au adoptat măsuri similare în lupta cu extinderea infecției - a fost limitată circulația oamenilor pentru a reduce riscurile de transmitere a COVID-19. În cele din urmă, în toate regiunile lumii au fost suspendate cursele aeriene, automobilele nu mai circulau, și-au suspendat activitatea întreprinderile industriale. Respectiv, s-a redus și consumul de hidrocarburi, însă producția a rămas la nivelul de până la pandemie.

Mai mult decât atât, din cauza diferenței de interpretare a problemei reducerii suplimentare a producției de către Rusia și Arabia Saudită, acordul OPEC+ pentru cel de-al doilea trimestru al anului 2020 a fost suspendat. La reuniunea participanților OPEC+ din 4-6 martie, regatul a propus reducerea producției de petrol cu 1,5 milioane de barili de către toți membrii, suplimentar la cotele existente. Motivul unei astfel de acțiuni a devenit diminuarea cererii în China (la începutul lunii martie, cele mai dure măsuri funcționau preponderent în China, în Europa au fost impuse un pic mai târziu). Rusia a fost de părere că producția nu trebuie redusă în acel moment, ci să se mai aștepte, urmărind evoluția situației, pentru că nu era clar cât va dura carantina în China și dacă virusul va ajunge în alte țări.

După o reuniune nereușită OPEC+ în martie, Arabia Saudită a declanșat un „război al prețurilor”: regatul le-a propus reduceri semnificative cumpărătorilor și a anunțat despre majorarea producției de petrol din 1 aprilie (când expira perioada limitării producției) cu 2 milioane de barili pe zi. Ceilalți participanți la acord au considerat de asemenea că nu mai au nicio obligație, intenționând la rândul lor să purceadă la o majorare a producției.

În cele din urmă, două tendințe – prăbușirea consumului de petrol și creșterea producției au dus la o “furtună perfectă” pe piață și prăbușirea prețurilor. Anume pe acest fundal a fost încheiat actualul acord OPEC+ 2.0.

Această introducere este importantă pentru înțelegerea adevăratelor scopuri ale înțelegerii pentru prima perioadă: cel puțin până în luna mai. Un exces al ofertelor de petrol în martie-aprilie a creat problema supraîncărcării depozitelor petroliere din întreaga lume. Tot excesul de petrol era direcționată anume acolo.

Iar oferta mult mai mare decât cererea a fost evaluată de la 20 la 35 milioane de barili pe zi. Iată de ce noul acord OPEC+ și-a propus în primul rând să nu permită supraîncărcarea depozitelor de petrol.

În cazul realizării celui mai negativ scenariu, toți producătorii ar fi fost puși în situația de a reduce cu un volum mult mai mare producția decât în condițiile OPEC+, iar prețurile ar fi coborât până la zero.

Anume prin asta actuala înțelegere între statele producătoare de petrol se deosebește de primul acord OPEC+, încheiat în 2016. Atunci era vorba de reglementarea volumelor producției pentru a majora prețul la petrol, care nu convenea niciunui membru al cartelului, inclusiv Rusiei.

Consumul s-a restabilit, s-au restabilit și prețurile

Către începutul lunii iunie, riscul supraîncărcării depozitelor de petrol s-a redus semnificativ, acum un astfel de scenariu nu se mai ia în calcul. Iată de ce am putea spune că înțelegerea OPEC+ în actuala formulă și-a îndeplinit misiunea. Doar aceasta presupunea că în mai-iunie statele membre își vor reduce la maxim volumul producției de petrol, iar din 1 iulie vor putea să-l majore un pic și așa mai departe: o reducere cu 9,7 milioane de barili pe zi în mai-iunie, cu 7,7 milioane de barili în iulie-decembrie, și cu 5,8 milioane de barili până în aprilie 2021. Însă acordul OPEC+ depinde întotdeauna de conjunctura existentă. Participanții se reunesc cu regularitate și ajustează deciziile luate anterior. Așa s-a întâmplat și de această dată. OPEC+ a convenit că perioada reducerii maxime a producției va fi prelungită până în iulie. Însă motivul unei astfel de decizii nu este dorința de a prevenit supraîncărcarea depozitelor. Consumul se restabilește cu o viteză bună. Acum membrii OPEC+ revin la vechea strategie de a sălta prețurile.

Probabil, asupra prelungirii reducerii maxime până în iulie a insistat Arabia Saudită. Ultimele luni au arătat că, în pofida tuturor declarațiilor regatului prin care afirmau că nu sunt îngrijorați de prețurile la petrol și că sunt cei mai eficienți producători, în realitate el are nevoie de un petrol mai scump chiar mai mult decât Rusia sau alte țări. Doar bugetul de stat al saudiților se formează fără deficit, potrivit aprecierilor FMI, în condițiile unui preț de 80 de dolari pentru un barili.

De asemenea, asupra Arabiei Saudite exercită presiuni SUA, care au nevoie de o majorare a prețurilor pentru a-și salva producătorii săi de petrol de șist. În condițiile prețurilor de aproximativ 30 de dolari pentru un barili, toate aceste proiecte devin nerentabile. În SUA acum are lor o reducere rapidă a producției de petrol, care a scăzut cu aproximativ 2 milioane de barili pe zi. Iar acest lucru a devenit posibil din motive economice, nu din cauza unor indicații ale autorităților.

Rusia a căzut de acord asupra prelungirii perioadei de reducere maxime din câteva motive.

În primul rând, pentru buget este convenabilă majorarea prețurilor deoarece anume din prețurile mondiale sunt calculate taxele de export și impozitul la extragerea resurselor minerale. Cu cât este mai scump petrolul, cu atât sunt mai mari veniturile la buget. Totuși companiile de petrol și-ar dori probabil să producă mai mult, pentru că adausul la preț, în mai parte, va fi “înghițit” de stat sub formă de taxe și impozite.

În al doilea rând, Rusia a evitat un conflict cu Arabia Saudită pentru a nu reveni la situația din luna martie, când renunțarea la acordul OPEC+ a dus la o prăbușire a prețurilor. Refacerea economiei după pandemie va necesita resurse financiare suplimentare, iată de ce autoritățile ruse au decis să nu supună riscului veniturile la buget.

Statele din spațiul ex-sovietic au de câștigat de pe urma actualei înțelegeri OPEC+.

Pentru Kazahstan și Azerbaidjan, majorarea prețurilor la petrol este mai importantă decât posibilitatea de a spori cât mai rapid volumul producției acestuia. Belarus, de asemenea, are nevoie de petrol scump. Țara a revenit la procurarea masivă a petrolului rusesc, ceea ce îi permite să-și asigure la maxim cu materie primă întreprinderile de prelucrare a petrolului. Iar scumpirea petrolului, evident, presupune și creșterea prețurilor la produsele petroliere în Europa, fapt care va duce la creșterea veniturilor din exportul belarus al produselor petroliere în alte țări.

Iată de ce tuturor statelor le este convenabilă existența acordului OPEC+ și decizia de prelungire a perioadei de reducere maximă a producției în scopul menținerii prețurilor la un nivel înalt. Iar companiile petroliere care se pronunță împotriva acestei decizii nu se confruntă cu urmări grave pentru că dispun de rezerve financiare suplimentare.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

97
Tagurile:
preț, petrol, OPEC, acord
Tematic
OPEC+ a făcut publice detalii ale noului acord privind producția de petrol
Putin i-a cerut ministrului Energeticii detalii despre OPEC+
Undated photo of gold ingots in the strongroom of the Swiss national bank in Bern. The Swiss government on Wednesday, April 12, 2000

Rusia deschide cea mai mare mină de aur din lume

206
(reînnoit 07:43 26.10.2020)
Cea mai mare companie minieră rusească, Polyus, a anunțat că lucrează pentru a-și securiza proprietatea de sută la sută a depozitului de aur Sukhoi Log din Siberia.

BRUXELLES, 26 oct - Sputnik. Depozitul de aur Sukhoi Log din Siberia are rezerve estimate de 540 de milioane de tone de mineral aurifer, conținând 40 de milioane de uncii de aur, arată RT.

Potrivit companiei Polyus, depozitul siberian încă neexploatat este cel mai mare din lume.

“În 31 mai 2020, rezervele de minereu erau estimate la 540 de milioane de tone, cu un conținut de 2.3 grame de aur pe tonă. Aceasta este echivalentul a 40 de milioane de uncii”, a spus directorul executiv al Polyus, Pavel Grachev, care a adăugat că ”acest lucru confirmă statutul Sukhoi Log de cea mai mare nouă mină activă din lume”.

Grachev a explicat că noul depozit asigură poziția Polyus ca a doua companie de minerit aur din lume pe criteriul rezervelor atribuite. Luna trecută, Polyus a fost de acord să plătească 1,282 miliarde de dolari pentru a cumpăra ultimele 22 de procente ale depozitului gigantic de minereu de aur.

Polyus este cel mai mare producător de aur din Rusia, cu proprietăți în teritoriile Krasnoyarsk, Irkutsk și Magadan, precum și în Republica Sakha (Iakuția). În 2019, compania a produs 2,8 milioane de uncii de aur și plănuiește să producă aceeași cantitate și în 2020.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

206
Tagurile:
Aur, mină, Rusia


Загрузка...
Valută

Cursul valutar pentru weekend: Ce se întâmplă cu leul

100
(reînnoit 21:38 23.10.2020)
Banca Națională a Moldovei a stabilit cursul valutar pentru zilele de weekend - iată cât costă euro și dolarul în acest sfârșit de săptămână.

CHIȘINĂU, 24 oct - Sputnik. În weekend se menține cursul valutar stabilit pentru ziua de vineri. Astfel, un dolar american echivalează astăzi cu 17,04 lei, un euro costă 20,16 lei, hrivna ucraineană valorează 60 de bani, leu românesc – 4,13 lei moldovenești, iar o rublă rusească costă 22 de bani.

Ratele de schimb (curs valutar)
Ratele de schimb (curs valutar)

În comparație cu ziua de joi, leul s-a depreciat cu un ban față de dolarul american și leul românesc și s-a întărit cu patru bani în raport cu euro. Chiar și așa leul nu și-a restabilit pozițiile pierdute pe parcursul ultimelor zile în raport cu cele mai importante valute de referință. Dacă la începutul săptămânii un dolar american echivala cu 16,96 lei acum vedem că este cu tocmai 8 bani mai puternic. La fel, luni, un euro costa 19,87 lei, iar în timp de cinci zile s-a întărit cu tocmai 29 de bani. 

Fluctuațiile de pe piața valutară a Republicii Moldova sunt determinate de cotația euro-dolar pe plan mondial, dar și de raportul dintre cererea și oferta de valută pe piața internă.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

100
Tagurile:
euro, dolar, leu, curs
Tematic
Curs valutar BNM pentru 4 octombrie: Ce se întâmplă cu euro și dolarul
Euro continuă să piardă din preț: Curs valutar 24 septembrie


Загрузка...
Serghei Lavrov

Lavrov a comentat sancțiunile UE legate de cazul Navalnîi

0
(reînnoit 16:50 27.10.2020)
Sancțiunile antirusești ale Bruxellesului în legătură cu cazul lui Navalnîi arată incapacitatea UE de a aprecia la justa valoare ceea ce se întâmplă, consideră Lavrov.

BUCUREȘTI, 27 oct – Sputnik. Sancțiunile initiate de Germania și Franța din cauza incidentului cu Aleksei Navalnîi demonstrează incapacitatea Uniunii Europene de a aprecia la justa valoare ceea ce se întâmplă, a declarat ministrul Afacerilor Externe al Rusiei, Serghei Lavrov.

Pe 15 octombrie, Bruxellesul a adoptat o serie de măsuri restrictive împotriva a șase ruși și a unui institut de cercetare, iar Moscova a promis că va reacționa simetric.

Lavrov a amintit de “refuzul arogant” al Berlinului de a oferi răspunsuri la o multitudine de solicitări ale Procuraturii Generale a Rusiei în cazul lui Navalnîi. În opinia șefului diplomației ruse, acest comportament contravine angajamentelor Germaniei în cadrul Convenției Europene cu privire la ajutorul reciproc în cazurile penale.

“În loc să respecte acest document juridic internațional, reprezentanții Germaniei și Franței au inițiat o nouă porție de sancțiuni nelegitime ale UE în raport cu niște cetățeni ruși. Acest lucru este regretabil și demonstrează în mod evident (...) dorința (Bruxellesului n. r.) de a se plasa în afara legii”, a declarat Lavrov într-un interviu oferit ziarului croat “Večernji list”.

Potrivit lui, atacurile antirusești ale colegilor occidentali care au uitat ce înseamnă diplomația și care au decăzut la nivelul unei grosolănii banale nu vor fi trecute cu vederea de Moscova.

Diplomatul a menționat că Washingtonul și Bruxellesul și-au dublat eforturile de frânare a dezvoltării Rusiei. În același timp, nu oferă niciun fel de probe în sprijinul acuzațiilor aduse Moscovei.

Lavrov și-a exprimat speranța că partenerii europeni vor da dovadă de rațiune și capacitate de a aprecia consecințele pe termen lung pentru reluarea unui dialog.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Aleksei Navalnîi, caz, UE, sancțiuni
Tematic
De ce Lavrov a promis că va întrerupe comunicarea cu liderii europeni


Загрузка...