Supermarket

Război la raft: De ce produsele moldovenești pierd în fața celor de import

409
(reînnoit 14:30 18.02.2020)
Unii producătorii autohtoni acuză rețelele comerciale din Moldova că îi constrâng să le vândă marfa la un preț derizoriu. Subiectul a fost dezbătut astăzi în cadrul Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe.

CHIȘINĂU, 18 feb - Sputnik. La ședința din această dimineață a Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe au fost invitați mai mulți oameni de afaceri, reprezentanți ai patronatelor, ai asociațiilor de producători și reprezentanți ai rețelelor comerciale.

În cadrul întrevederii a fost dezbătut proiectul care prevede că pe rafturile magazinelor moldovenești trebuie să fie expuse cel puțin 50% produse autohtone. 

Producătorii locali se plâng că marile rețele comerciale preferă produsele de import, care sunt mai ieftine, pentru a putea adăuga în voie taxe suplimentare. În aceste condiții de concurență acerbă, marfa locală își face cu greu loc pe rafturi. 

”Vine un producător la un comerciant să încheie un contract. Comerciantul îi spune - dacă îmi faci atâtea procente reducere - semnăm, dacă nu - n-am nevoie de tine. Sau, la un moment dat, poate să îți scoată marfa de pe raft”, a declarat reprezentantul Asociației Producătorilor de Conserve Ştefan Golubciuc.

El s-a arătat nedumerit de declarațiile unor oficiali europeni la acest subiect. ”Ce are ambasadorul UE cu legile interne care reglementează relația dintre producător și comercianți? În ultimii ani, tot ascult discursurile investitorilor europeni și tot ne fac din deget, să luăm seama că am semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Să luăm seama, că suntem membri ai Organizației Mondiale a Comerțului. Ce e asta? Nu suntem un stat suveran? Nu putem primi niște reglementări interne? Uitați-vă la balanța comercială. Ce facem? Unde ne ducem? Vom ajunge la aceea că o să cumpărăm din magazine numai produse de import”, a remarcat reprezentantul Asociației Producătorilor de Conserve.

La rândul său, directorul unei întreprinderi de lactate, Gheorghe Angheluță, susține că rețelele comerciale cu o prezență mai mare pe piață cer reduceri semnificative de la producători. ”Dacă menținem adaosul comercial mai mic, avem o concurență neloială între magazine, care va duce la falimentul magazinelor mici”.

”Am văzut cum plângea o doamnă care a dezvoltat o afacere și nu poate ajunge la tejghele cu produsele sale. Te duci în multe supermarketuri nu poți găsi un pachet de suc moldovenesc - totul e de import”, a menționat președintele asociației Moldova Fruct, Vitalie Gorincioi.

Despre concurența neloială a vorbit în cadrul ședinței Comisiei economie, buget și finanțe și directorul financiar al S.A ”Bucuria”, Ecaterina Cechina.

”Toată Europa își apără piața locală. La noi însă foarte multe bomboane sunt de import pentru că prețurile lor sunt mai mici. Trebuie să apărăm piața internă de importurile masive. Noi, o companie atât de mare, și nu putem concura cu importurile, dar ce să mai zicem de cele mici și mijlocii” a menționat Ecaterina Cechina.

”Producătorii noștri treptat o să dispară, pentru că nu au unde se mișca. Au fost ani buni în care procesatorii de carne au avut rentabilitate zero sau chiar au lucrat în minus. Industria trebuie susținută, pentru că noi nu ținem piept la ceea ce vine din exterior”, a declarat președintele Asociației Patronatelor Întreprinderilor Prelucrătoare de Carne, Sergiu Grădinaru. La rândul său, reprezentantul unei mari rețele comerciale lansată recent pe piața din Moldova a declarat în cadrul ședinței că o soluție ar fi ca micii producători să se asocieze.

”Producătorii mici nu au infrastructură și nici capacitate de livrare. Avem în comerț 3.000 de articole moldovenești. Suntem deschiși pentru această oportunitate de a oferi producătorilor locali piață de desfacere. Producătorii mici care au capacități reduse trebuie să se unească.”

”Nu este admisibil ca produsele autohtone să se strice. 70 la sută dintre produsele din coșul de consum sunt importate. Mii de tone de produse alimentare au fost importate din considerente politice din exterior, ceea ce este inadmisibil. Este clar spre ce ne îndreptăm - datoriile cresc, producția scade, ne distrugem propria industrie. O bază solidă pentru soluționarea problemelor sociale, care sunt foarte acute în Moldova, poate fi doar o economie puternică, iar o economie puternică este cea care produce”, a declarat președintele Comisiei economie, buget și Finanțe, socialistul Vladimir Golovatiuc.

În prezent, în Parlament se află un proiect de lege care prevede că cel puțin 50% dintre mărfurile expuse pe rafturile magazinelor trebuie să fie autohtone. Inițiativa a fost votată în primă lectură încă în legislatura precedentă, iar ulterior proiectul s-a împotmolit.

409
Tagurile:
produse autohtone, audieri, comisia economie, buget și finanțe
Tematic
Otravă în magazine: Un produs foarte des folosit de moldoveni - pericol pentru sănătate
Noi reguli în comerțul interior: Mai multe produse autohtone în magazinele din țară
Producători locali

Reacții la amendarea Legii Comerțului Interior: ”Autoritățile s-o lase mai moale”

59
(reînnoit 20:54 22.10.2020)
Statul intenționează să reglementeze comerțul pe care îl desfășoară cei care își cresc producția în gospodăriile casnice. La ce ar trebui să se aștepte oamenii de la țară în aceste condiții de criză economică. Sputnik Moldova a aflat opinia experților.

CHIȘINĂU, 22 oct - Sputnik. Guvernul Republicii Moldova a aprobat recent un proiect cu privire la amendarea Legii Comerțului Interior, astfel că producătorii casnici își vor putea vinde produse la piață sau chiar de acasă. Totodată, proiectul stabilește modelul, procedura de completare, înregistrare și evidență a declarației de producător, precum și modul de generalizare și analiză a datelor pe care le conține, utilizând Sistemul informațional automatizat „Stingerea obligațiilor fiscale prin intermediul Serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale” (SIA SCITL).

Ținem să precizăm că produsele scoase la vânzare trebuie să fie cultivate pe terenul propriu sau în grădină. Ori dacă vorbim de produsele de origine animalieră, acestea trebuie să provină de la animalele pe care le deține producătorul în propria gospodărie.

O condiție pentru a putea desfășura o astfel de activitate este ca producătorii să respecte cerințele sanitar-veterinare.

De asemenea, trebuie să subliniem faptul că în condițiile unei crize economice profunde, provocată în mare parte de măsurile restrictive impuse odată cu declanșarea epidemiei de coronavirus, singura sursă de existență pentru producătorii casnici este chiar comercializarea produselor obținute din activitatea în propriile gospodării. Un moment sensibil în acest proiect ține de impunerea impozitării acestui gen de activitate, care ar putea împovăra și mai mult oamenii de la țară, mai ales în cazul în care statul ar putea recurge la noi restricții din cauza pandemiei.

Ce spun experții

Pentru a ne lămuri cum stau lucrurile de fapt în acest domeniu, am solicitat opinia economistului Viorel Gârbu, care consideră că autoritățile trebuie să se axeze pe fluxurile mari de mijloace financiare și să nu creeze impedimente administrative pentru producătorii mici.

”Proiectul în cauza s-a aflat o perioadă lungă în faza de elaborare, prea lunga fata de rezultatele atinse. Consider ca autorii acestui proiect puteau să abordeze teme mai sensibile din domeniul comerțului, or, așa cum arată proiectul, sunt vizate doua dimensiuni majore - producătorii casnici și vânzările la preț redus”, explică Gîrbu.

Potrivit expertului, cea de a doua dimensiune merita a fi abordată, iar în partea ce tine de producătorii casnici - ar putea deveni o povară pentru micii producători.

”În partea ce tine de producătorii casnici se conturează opinia privind râvna autorităților să impoziteze si sa creeze impedimente administrative pentru cei mici, care și așa nu dețin o pondere prea mare in PIB-ul țării, deci în valoarea adăugată creată pe durata unui an. În opinia mea, autoritățile trebuie sa fie axate pe fluxurile mari de mijloace financiare. Or, nu este clar cum vor suporta povara administrativă cei care își vând produsele din propria gospodărie, pusa pe seama acestora, dar și cum vor fi suportate costurile suplimentare de către autoritățile locale, daca aceste costuri vor fi acoperite din taxele colectate. Problema comerțului cu produse din gospodăria casnică exista, dar această problema este o consecință a condițiilor precare în care trăiește o bună parte din populația țării, si nu este în acest sens o dimensiune fireasca a vieții social-economice a unei țări. Din acest motiv, pentru autorități ar fi mai bine sa o ”lase mai moale” cu cerințele administrative fata de aceasta categorie socială și să se uite de exemplu la comerțul făcut de marii actori, de exemplu în magazinele mari să se indice nu doar marca comercială, dar și deținătorul acestei mărci. S-ar vedea atunci că nu prea exista competiție ci mai degrabă marketing evoluat”, punctează expertul economic Viorel Gîrbu.

Se pare că aceeași teamă o au și producătorii locali. Deși militează pentru reglementarea acestui proces, totuși vor să fie pus accentul pe protejarea producătorului autohton, iar o astfel de reglementare să nu fie împovărătoare pentru producătorii casnici. O opinie în acest sens a fost exprimată de președintele Asociației Consumatorilor și Producătorilor Eco și Artizanali, Tamara Șchiopu.

”Vânzarea produselor de casă, inclusiv carne, conserve, țuică, etc., a fost întotdeauna un proces real, firesc în orice țară. Era cazul să fie legiferată și susținută de către stat, pentru că este o parte considerabilă a economiei naționale și a alimentației tradiționale pe care nimeni nu vrea să o ia în considerare. În realitate, în lume, 70% din mâncarea consumată de omenire este produsă de producătorii casnici și ÎMM, nu de conglomeratele mari. Asta este confirmat de către Națiunile Unite. Important este ca procedura să nu depășească scopul, să nu fie umilitoare, greoaie atât pentru casnici cât și pentru primării, care și așa nu au resurse pentru administrare eficientă. Rămâne de văzut ce mecanisme de aplicare a legii vor fi elaborate și dacă ele vor susține idea sau vor fi, de fapt, împovărătoare pentru oamenii simpli”, a declarat pentru Sputnik Moldova, Tamara Șchiopu.

Proiectul de lege prevede că producătorii casnici nu vor fi obligați să se înregistreze la stat în calitate de întreprinzător și depunerii notificării privind inițierea activității de comerț. Totodată, taxa pentru unitatea comercială din piață sau amplasament pentru producătorul casnic nu poate depăși 0,5% din cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real stabilit de Guvern. Mărimea taxei sau scutirea de la achitarea acesteia urmează a fi stabilită de autoritatea administrației publice locale.

În cazul în care proiectul va fi aprobat de Parlament, Guvernul va urma să creeze și să administreze o resursă informațională de stat în domeniul comerțului, care să asigure printre altele și depunerea notificării privind inițierea activității de comerț on-line prin intermediul unui ghișeu unic.

Potrivit notei informative, studiul de analiză a reglementărilor din domeniul comerțului interior este elaborat în cadrul proiectului Consilierea Guvernului Republicii Moldova în Politici Economice, GIZ Moldova, la solicitarea Ministerului Economiei și Infrastructurii.

Considerăm că acest proiect trebuie supus unor ample dezbateri publice cu participarea nemijlocită a producătorilor mici și mijlocii, dar și a celor casnici, astfel încât noile reglementări să nu complice situația oamenilor de la țară, care și așa este destul de dificilă, mai ales în contextul pandemiei de coronavirus.

Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu poziția redacției.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

59
Tagurile:
Tamara Șchiopu, Viorel Gîrbu, experți, Reacție, comerț interior
Тема:
Viața în Moldova
Tematic
Ce trebuie să facă statul pentru a preveni colapsul: Răspunsurile lui Slusari și Oleinic
Noi reguli în comerțul interior: Mai multe produse autohtone în magazinele din țară


Загрузка...
Alexandr Stoianoglo

Stoianoglo: Loteria Națională favorizează interese străine

153
(reînnoit 11:41 22.10.2020)
Procuratura Generală susține că deține probe ce ar demonstra că în 2016-2019 guvernarea de atunci a favorizat companii străine să obțină beneficii pe piața jocurilor de noroc din Moldova, prejudiciind astfel bugetul statului cu sute de milioane de lei.

CHIȘINĂU, 22 oct - Sputnik. Procurorul general Alexandru Stoianoglo declară că bugetul țării a fost prejudiciat în proporție deosebit de mare prin intermediul unei scheme puse în aplicare prin intermediul Loteriei Moldovei.

”Astăzi vreau să prezint atenției dumneavoastră detalii despre un alt fenomen al economiei moldovenești: loteria și jocurile de noroc. Vă amintiți probabil epopeea de la finele anului 2016, atunci când liderii neformali ai guvernării de la acea vreme, au decis să ”asaneze moral” națiunea și au anunțat despre interzicerea industriei jocurilor de noroc. Mai târziu, însă, s-au răzgândit și au decis că domeniul trebuie să devină monopol de stat. S-a sfârșit toată epopeea cu trecerea acestui sector al economiei către un parteneriat public-privat. Prin urmare, au fost operate anumite modificări legislative. După care, la nivel de Guvern și instituții cointeresate, a fost aprobată toata baza normativă corespunzătoare”, atenționează Stoianoglo.

Potrivit procurorului general, factori de decizie din cadrul Ministerului Economiei și Infrastructurii au ”aranjat” condițiile tehnice pentru potențialii parteneri, astfel încât, de la bun început, să fie excluse din acest sector companiile autohtone, iar toate condițiile au fost ajustate pentru o companie concretă, rezultatele concursurilor fiind previzibile.

Procuratura Generală a investigat, în cadrul unui proces penal, traiectoria acțiunilor care au permis prejudicierea bugetului public ca urmare a transmiterii, prin diferite scheme dubioase, unor companii străine, a controlului în domeniul jocurilor de noroc.

Oamenii legii au stabilit că anumiți factori de decizie ai Ministerului Economiei și Infrastructurii, Agenției Proprietății Publice, precum și alte persoane deocamdată neidentificate, au abuzat de atribuțiile de serviciu și au favorizat unii agenți economici ca cei din urmă să obțină controlul în domeniul jocurilor de noroc. Suspecții ar fi creat premise pentru preluarea afacerii în beneficiul unui cerc restrâns de persoane, prin intermediul Loteriei Naționale a Moldovei, elaborând și promovând cadrul normativ necesar. Stoianoglo susține că în baza acestei scheme au fost trucate mai multe proceduri legale. 

Procurorul-șef a remarcat că în 2016 a fost instituit monopolul de stat în domeniu, fiind împuternicită cu organizarea și desfășurarea activității respective Loteria Națională a Moldovei - agent economic cu cotă integrală de stat, iar activitatea agenților economici în domeniul jocurilor de noroc a fost sistată, fiind suspendate toate licențele.

Ulterior, Guvernul a propus să fie încheiate parteneriate public-private în domeniile gestionate de Loteria Națională a Moldovei.

Apoi, factorii de decizie ai Ministerului Economiei și Infrastructurii, în pofida avizului negativ al Ministerului Justiției, au elaborat o hotărâre de Guvern care a fost adoptată pe 14 august 2017. În baza acestor modificări a fost favorizat un cerc îngust de companii. Iată ce acțiuni au fost întreprinse:

  • agenților economici din țară le-au fost retrase licențele;
  • cifra de afaceri a participantului la concurs trebuia să fie de minim 500 milioane de euro pentru ultimii trei ani cumulativ;
  • dezvoltarea rețelei de distribuție a activităților, cu puncte de vânzare a biletelor pentru loterii momentane, într-o rețea cu cel puțin un punct de vânzare la 500 de locuitori;
  • prezența unui contract valabil pentru ultimii 3 ani cu un post de televiziune cu acoperire națională pentru difuzarea de publicitate şi emisiuni televizate în domeniul vizat
  • dispunerea de cel puțin 5 mii de automate de joc în operare în diferite state europene.

Astfel, Comisia de selectare a partenerilor privați, instituită prin ordinul Ministerului Economiei și Infrastructurii din 10 octombrie 2017, a adjudecat dreptul de negociere a contractelor pentru sectorul loteriilor și pariurilor la competițiile sportive și s-a asociat apoi cu agenții economici NEW Games AD, National Lottery AD și NGM SPC Limited, iar pentru sectorul automatelor de joc cu câștiguri bănești - cu Asocierea operatorilor economici: Novo Gaming M Tehnologies GmbH, Novomatic Gaming Industries GmbH și Novomatic AG.

La 20 și 23 aprilie 2018, grupul de lucru a aprobat formal proiectele contractelor negociate și, respectiv, a abilitat Agenția Proprietăți Pubice și Loteria Națională a Moldovei să le semneze, fapt care a fost realizat în aceiași zi.

Prejudicierea bugetului național

Deși, conform clauzelor contractuale, la repartizarea veniturilor din implementarea parteneriatului public- privat, Loteria Națională a Moldovei urma să beneficieze de 75% din venituri, iar partenerul privat 25%, în realitate, conform estimărilor specialiștilor, raportul de repartizare a profitului din activitatea de organizare și desfășurare a loteriei, este de 11,4% pentru stat și de 89,6% - pentru partenerul privat, deoarece Loteria Națională a Moldovei suportă costul serviciilor de distribuție și cheltuieli pentru fondul de câștiguri.

”În intervalul 1 noiembrie 2018 - luna mai 2019 din vânzarea biletelor de loterie au fost încasate mijloace bănești în sumă de 325,98 milioane de lei, din care, 39,5 milioane de lei au revenit Loteriei Naționale a Moldovei, iar partenerului privat circa 81,5 milioane de lei”, precizează Stoianoglo.

Totodată, procurorul atenționează că Loteria Națională a Moldovei a fost dezavantajată și în sectorul automatelor de joc, fiindu-i atribuit un volum mai mare de obligații și cheltuieli comparativ cu cele ale partenerului privat, iar cota-parte din totalul venitului brut al jocului care revine Loteriei Naționale a Moldovei de 51%.

”Favorizarea intereselor terțelor persoane în detrimentul intereselor statului este evidentă și rezultă din acțiunile reprezentanților autorităților publice privind modificarea cadrului legal, soldat cu diminuarea sau eliminarea taxelor pentru activitățile în domeniul jocurilor de noroc”, susține procurorul General.

Ulterior, autoritățile au exclus taxele pentru exploatarea automatelor de joc cu câștiguri bănești în sumă de 23 100 lei pentru fiecare unitate și 28% din suma totală a mizelor acceptate pentru depunerea mizelor la competiții sportive și de altă natură.

A suferit modificări și Codul fiscal. În acest fel, partenerii privați au beneficiat de scutiri la plata TVA în sumă de 36 de milioane de lei pentru perioada noiembrie 2018 - septembrie 2019. 

Apoi a fost micșorat de la 18% până la 12% impozitul de venit pentru fiecare plătitor din câștigurile de la jocurile de noroc, cu excepția celor de la loterii și pariuri sportive.

Prin angajarea răspunderii Guvernului față de Parlament, în martie 2019 au fost scutite de taxe unitățile comerciale și cele de prestări servici.

Până atunci sumele achitate sub formă de taxă de licență la Bugetul public național, în perioada anilor 2010-2015 au crescut de la 60,7 milioane de lei până la 101,6 milioane de lei.

Potrivit datelor Serviciului Fiscal de Stat, suma încasărilor sub formă de taxe și impozite pentru anii 2014-2015 s-a estimat la 119,2 milioane de lei și 132,4 milioane de lei, pe când suma investițiilor preconizată pentru sectorul loteriilor și pariurilor la competițiile sportive se estimează la circa 63 de milioane lei, iar pentru sectorul automatelor de joc cu câștiguri bănești constituie circa 30 milioane de lei.

”Raportând încasările din anii 2014 – 2015 la acest compartiment, rezultă că, pentru anii 2017-2019, bugetul public a ratat venituri de circa 400 milioane de lei”, informează Stoianoglo.

Astfel, autoritățile constată că direcționarea mijloacelor financiare acumulate sub formă de taxe și impozite din activitatea jocurilor de noroc până la instituirea monopolului de stat în domeniul dat, erau suficiente pentru dezvoltarea sectorului doar de către Loteria Națională a Moldovei, fără cedarea unei cote importante din venituri partenerilor privați.

Procuratura Generală a inițiat o cauză penală pe faptul abuzului de serviciu inclusiv de către persoane publice în interes material personal sau în interesul terților, manifestat prin atribuirea în beneficiul unor companii străine, conform schemelor dubioase, a domeniului jocurilor de noroc, soldat cu prejudicierea bugetului public național.

”Ca rezultat al acestui parteneriat public-privat, circa 65 de companii autohtone și-au stopat activitatea, mii de oameni au rămas fără locuri de muncă, zeci de companii și persoane au fost ilegal trase la răspundere penală, zeci de întreprinderi își revendică până în prezent de la Ministerul Finanțelor despăgubirile estimate la milioane de lei în legătură cu sistarea licențelor, pe care le-au plătit în avans. În același timp, firmele cu ”afacere privilegiată” achită milioane de lei pentru a-și face publicitate la posturile radio și TV afiliate cetățeanului Plahotniuc”, anunță procurorul general.

Procurorii întreprind o serie de acțiuni de urmărire penală pentru identificarea și tragerea la răspundere penală a tuturor celor implicați în această schemă criminală.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

153
Tagurile:
Alexandr Stoianoglo
Tematic
Important: Cine nu va mai achita impozite


Загрузка...
București

Alegeri prezidențiale: Lista secțiilor de votare din România

0
(reînnoit 22:55 22.10.2020)
Moldovenii stabiliți în România sunt așteptați în data de 1 noiembrie pentru a alege președintele Republicii Moldova. Pentru conaționalii noștri vor fi deschise 13 secții de votare.

În România vor fi deschise 13 secții de votare pentru scrutinul prezidențial din 1 noiembrie, în cadrul căruia cetățenii moldoveni vor alege președintele Republicii Moldova. Ambasada țării noastre a publicat lista adreselor la care vor fi deschise secțiile de votare pe teritoriul statului vecin în ziua alegerilor. Iată adresele: 

  • Secţia de votare nr.1/406 București, sediul Ambasadei, Aleea Alexandru 40
  • Secţia de votare nr.1/407 București, str. Stavropoleos 6, în incinta Autorității Electorale Permanente
  • Secţia de votare nr.1/408 Iași, sediul Consulatului General, Aleea Grigore Ghica Vodă 60A
  • Secţia de votare nr.1/409 Timișoara, Colegiul Național de Artă “Ion Vidu”, str. Cluj 12
  • Secţia de votare nr.1/410 Cluj Napoca, Casa de Cultură a Studenților, Piața “Lucian Blaga” 1-3
  • Secția de votare nr.1/411 Galați, Universitatea “Dunărea de Jos”, str. Domnească 47
  • Secția de votare nr.1/412 Brașov, Casa de Cultură a Studenților, str. Memorandumului 39
  • Secția de votare nr.1/413 Constanța, Universitatea “Ovidius”, bd. Mamaia 124, Aleea Universității 1
  • Secția de votare nr.1/414 Bacău, Universitatea “Vasile Alecsandri”, Calea Mărășești 158
  • Secția de votare nr.1/415 Suceava, Universitatea “Ștefan cel Mare”, str. Universității 13
  • Secția de votare nr.1/416 Sibiu, Școala Gimnazială “Regina Maria”, str. Zaharia Boiu 1
  • Secția de votare nr.1/417 Craiova, Universitatea din Craiova, str. Alexandru Ioan Cuza 13
  • Secția de votare nr.1/418 Oradea, Universitatea din Oradea, Facultatea de Construcții, Cadastru și Arhitectură, parter, str. B.Ș. Delavrancea, nr.4, clădirea D+4E

Secțiile de votare vor fi deschise între ora 07:00 și 21.00. Dacă va fi înregistrat un flux mare de alegători la unele secții de votare din străinătate, programul de lucru va putea fi prelungit, astfel încât toată lumea să aibă posibilitatea să voteze, a spus anterior președintele Comisiei Electorale Centrale, Dorin Cimil.

APCE
© Sputnik / Владимир Федоренко
Cetățenii își vor exercita votul în baza următoarelor acte de identitate: pașaportul (valabil sau expirat), buletinul de identitate valabil, livretul de marinar. Participanții la vot urmează să respecte măsurile de prevenire a infecției  COVID-19. Astfel, vor purta măști de protecție, vor respecta distanța fizică menționată pe indicatoarele vizuale, își vor dezinfecta mâinile la intrarea în secția de votare și vor fi supuși termometriei. De asemenea, alegătorii sunt încurajați să meargă la urnele de vot cu pixul personal. 

CEC a înregistrat opt candidați pentru cursa prezidențială.

Este vorba de Renato Usatîi, desemnat de Partidul Politic „Partidul Nostru”, Andrei Năstase, desemnat de Partidul Politic ”Platforma Demnitate și Adevăr”, Tudor Deliu, desemnat de Partidul Liberal Democrat din Moldova, Igor Dodon, candidat independent, Violeta Ivanov, desemnată de Partidul Politic „Șor”, Maia Sandu, desemnată de Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, Octavian Țîcu, desemnat de Partidul Politic „Partidul Unității Naționale” și Dorin Chirtoacă, desemnat de Blocul electoral UNIREA.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
scrutin prezidenţial, scrutin, alegeri
Tematic
Filip spune cum va acționa Partidul Democrat după alegeri
A început numărătoarea inversă! Ce trebuie să știm despre alegeri


Загрузка...