CHIȘINĂU, 18 oct – Sputnik. Guvernul a anunțat prioritățile Bugetului Solidarității 2020, printre acestea fiind creșteri salariale pentru bugetari, suport mai consistent pentru oamenii cu venituri mici pe perioada rece a anului, indemnizații pentru consumul de electricitate, creșterea indemnizației pentru veteranii războiului de pe Nistru și mai multă autonomie financiară pentru administrația publică locală.
Astfel, creșterile salariale pentru bugetari vor constitui de la 6% la 10% din salariul de bază. Guvernul precizează că de aceste majorări vor beneficia cea mai mare parte a bugetarilor, însă cu excepția deputaților, judecătorilor și procurorilor. Totodată, în proiect sunt corectate unele inegalități create de guvernarea precedentă în ceea ce ține de salariile angajaților din educație, din instituțiile penitenciare, din domeniul apărării și altele.
Potrivit proiectului de buget pentru anul 2020, indemnizația pentru perioada rece a anului va fi majorată de la 350 la 500 de lei pe lună, de asemenea, va crește și numărul de persoane care va beneficia de această indemnizație.
Guvernul propune și introducerea unui nou program de asistență socială pentru a compensa o parte din cheltuielile pentru consumul energiei electrice, program de care vor beneficia aproximativ 400.000 de pensionari cu venituri mici.
Indemnizația pe care o primesc veteranii conflictului de pe Nistru ar urma să crească de la 100 la 300 de lei pe lună.
Bugetul Solidarității 2020 va spori autonomia financiară locală, prin majorarea până la 100% a cotei de impozite rămase la APL din impozitele pe venit a persoanelor fizice din localitățile rurale și creșterea până la 50% a aceleiași cote pentru orașe.
După definitivarea proiectul Bugetului pentru 2020, acesta urmează să fie aprobat de Guvern și promovat în Parlament.
Majorarea preţului produselor petroliere, înregistrată în ultimele zile, este justificată, spune expertul economic Veaceslav Ioniță. Potrivit fostului deputat, la baza acestor scumpiri stă creșterea accizei pentru produsele petroliere, precum și creșterea prețurilor pe piețele internaționale.
„În acest an s-au întâmplat două lucruri negative, din punctul nostru de vedere, care au afectat prețurile la produsele petroliere. Unu – anul acesta, la fel ca și în fiecare an din ultimii 10 ani de zile, Guvernul majorează accizele la produsele petroliere. În acest an, pentru un litru de benzină pe care îl cumpărați, plătiți 4,87 acciza. Anul trecut a fost 4,47 acciza. Să nu uităm și de TVA-ul care constituie 48 de bani. Deci avem 48 de bănuți impozite achitate suplimentar pentru fiecare litru de benzină. Acesta este primul factor legat de creșterea prețurilor la produsele petroliere”, a declarat Veaceslav Ioniță într-un interviu pentru Sputnic Moldova.
Și creșterea prețului petrolului pe piețele internaționale a dus la scumpirea benzinei și a motorinei.
„Dacă în luna septembrie-octombrie a anului trecut prețului unui barrel de petrol a fost de 40 USD, ceea ce tradus în lei moldovenești înseamnă 4 lei și 30 de bănuți, în decembrie el s-a scumpit cu 25% până la 50 USD, iar în prezent a mai crescut cu 10% până la 55 USD/barrel. Ceea ce înseamnă o scumpire de 50 de bănuți a litrului de petrol doar în ultimele zile”, a adăugat Veaceslav Ioniță.
Expertul spune că petroliștii au profitat de pe urma ieftinirii petrolului în vara anului trecut, când prețul la petrol a scăzut dramatic, ajungând la minimul din ultimii 25 ani, dar acum nu fac decât să se adapteze condițiilor de pe piață.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
CHIȘINĂU, 20 ian – Sputnik. În Republica Moldova existau, la 1 ianuarie 2021, 1141 de unități de schimb valutar.
Dintre acestea, 377 de unități erau case de schimb valutar independente, iar 756, de două ori mai multe, erau birouri de schimb valutar ale băncilor licențiate (în total: 1133). Mai există, de asemenea, 8 puncte de schimb valutar ale unor hoteluri.
Atunci când oamenii doresc să convertească lei în valută ori să cumpere valută în numerar, interacționează cu aceste 1141 de unități de schimb valutar.
Atunci când vă prezentăm în știri cursul valutar stabilit de Banca Națională a Moldovei (BNM), menționăm, din partea autorului, că fluctuațiile de pe piața valutară a Republicii Moldova sunt determinate de cotația euro-dolar pe plan mondial, dar și de raportul dintre cererea și oferta de valută pe piața internă.
Și, totuși, cum anume se formează prețul valutelor pe piața internă, care dintre jucători are o influență mai mare: unitățile de schimb valutar sau BNM?
L-am solicitat pe expertul economic Viorel Gîrbu să explice cum funcționează acest mecanism, cum sunt stabilite cotațiile valutare oficiale pe care le anunță BNM.
Nu casele de schimb decid prețul valutei, dar BNM, deși nu în mod direct, ne-a spus interlocutorul. Pentru unitățile de schimb contează să fie numeroase operațiunile de convertire a valutei sau leilor – astfel câștigă, din decalajul dintre prețul de vânzare și cel de cumpărare, potrivit explicației expertului.
„Prețul valutei nu este decis de casele de schimb valutar. Aceste entități sunt interesate de profit, adică de marja dintre ratele de cumpărare și vânzare, care nu are legătură cu cursul de schimb - marja există la fiecare curs, important este să fie cerere de valută”, a explicat Viorel Gîrbu.
„Se poate afirma că cursul este dictat de BNM, dar nu în mod direct. Aceasta, deoarece conform aranjamentelor legale și internaționale, care reies din memorandumul cu FMI, BNM aplanează fluctuațiile mari, dar nu țintește un curs”, a spus expertul economic.
În ceea ce privește aplanarea fluctuațiilor mari, Viorel Gîrbu a spus că „totuși, BNM, pe termen mediu, folosește și acest instrument în vederea atingerii unei rate dorite a inflației”. Atunci când consideră necesar, BNM intervine pe piața valutară pentru a procura valută sau pentru a o plasa.
O jumătate din piața valutară internă este în numerar – euro, dolarii, rublele etc. sunt trimise acasă de moldovenii care lucrează peste hotare. Prin urmare, acești cetățeni „alimentează” constant volumul valutei în numerar aflat în circulație – de un car de ani nu există deficit de valută în Moldova.
„În rest, cam jumătate din piața valutară din Moldova este în numerar – deci, valuta provine de la cetățeni care lucrează peste hotare, o trimit rudelor care vând această valută, pentru a se întreține. Acesta este un factor determinant, dacă nu ar fi aceste influxuri, situația ar fi în Moldova cu totul alta”.
Piața valutară internă a Moldovei este dinamică, iar oferta acoperă practic în totalitate cererea, la un nivel de peste 99,9% chiar.
Rulajul pieţei valutare interne în numerar (cumpărările și vânzările de valută) a atins și valori de aproape 450 de milioane de dolari pe lună. Oferta persoanelor fizice a tins și către 200 de milioane de dolari pe lună. BNM prezintă echivalentele în dolari americani ale tranzacțiilor cu alte valute, pentru o mai bună claritate a indicatorilor statistici.
Cea mai solicitată valută este euro.
Moldovenii mai mult cumpără valută decât o vând, din cauză că-și primesc salariile în lei, dar fac economii în euro cu gândul la achiziții/investiții importante, cum ar fi o casă, o mașină, un lot de pământ etc. sau achită chiriile în euro.
Vând valută în principal moldovenii care o câștigă peste hotare sau cei care o primesc de la rudele aflate în străinătate.
La 31 decembrie 2020, activele oficiale de rezervă ale BNM se cifrau la 3 miliarde 783 de milioane 540 de mii de dolari americani (3 783,54 mil. dolari SUA).
Astfel, rezervele valutare ale BNM erau în creștere cu aproape 104 milioane de dolari în comparație cu 30 noiembrie 2020.
În 2020, rezervele valutare ale BNM au crescut constant, înregistrând record după record.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
CHIȘINĂU, 21 ian - Sputnik. La cursul Băncii Naționale a Moldovei (BNM) pentru joi, 21 ianuarie, un dolar american este cotat cu 17,41 lei, un euro – cu 21,09 lei, o hrivnă ucraineană – cu 61,65 bani, un leu românesc – cu 4,33 lei moldovenești, o rublă rusească – cu 23,67 bani.
Prețul dolarul a crescut cu 7 bani, iar al euro a urcat cu 6 bani la cursul BNM pentru 21 ianuarie. Pe 20 ianuarie, euro a sărit peste „pragul psihologic” de 21 de lei, scumpindu-se cu 16 bani, iar dolarul s-a scumpit cu 4 bani.
Fluctuațiile de pe piața valutară a Republicii Moldova sunt determinate de cotația euro-dolar pe plan mondial, dar și de raportul dintre cererea și oferta de valută pe piața internă.
BNM a anunțat că ritmul anual al inflaţiei a constituit 0,39% în luna decembrie 2020.
La 31 decembrie 2020, activele oficiale de rezervă ale BNM se cifrau la 3 miliarde 783 de milioane 540 de mii de dolari americani (3 783,54 mil. dolari SUA). Astfel, rezervele valutare ale BNM erau în creștere cu aproape 104 milioane de dolari în comparație cu 30 noiembrie 2020.
În 2020, rezervele valutare ale BNM au crescut constant, înregistrând record după record.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova