Recoltare

Securitatea alimentară a țării, asigurată de grâul autohton

86
(reînnoit 19:16 10.08.2016)
Asigurarea țării cu grâne va fi garantată. Declarația a fost făcută de ministrul agriculturii Eduard Grama, după anunţarea datelor privind încheierea perioadei de recoltare a culturilor cerealiere.

CHIȘINĂU, 10 aug – Sputnik. Miercuri au fost anunțate datele operative privind încheierea perioadei de recoltare a culturilor cerealiere și leguminoase de grupa I-a. În cadrul unei conferințe de presă, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eduard Grama, a declarat că asigurarea țării cu grâu alimentar va fi garantată.

”În acest an, aproximativ 55 la sută din cantitatea totală de grâu recoltat constituie grâu alimentar, adică circa 760-800 de mii de tone de grâu alimentar. Astfel asigurarea securității alimentare a țării cu grâne va fi garantată, necesarul fiind de aproximativ 400 de mii de tone”, a declarat Eduard Grama.

Potrivit datelor operative prezentate de către Șeful Direcției Politici de Producție și Reglementări de Calitate a Produselor Vegetale, Mihai Suvac, a fost recoltat un volum global de un milion 283 de mii de tone de grâu, cu 39 la sută mult decât în anul precedent, și cu aproximativ 45% mai mult decât media pentru ultimii 5 ani de zile, media fiind în acest an de 3,1 tone la hectar. La recoltarea orzului de toamnă a fost obținut un rezultat de 260 de mii de tone, cu 44% mai mult decât în anul precedent și cu 38% mai mult decât media pentru ultimii 5 ani.

Rezultatele recoltării culturilor leguminoase se află la un nivel comparabil cu rezultatele de anul trecut, cifra fiind de aproximativ 25 de mii de tone. În acest an au fost recoltată o cantitate de 55 de mii de tone de rapiță, ceea ce arată o dublare a cantității în raport cu 2015. Rezultate mai bune au fost înregistrate la grâul de toamnă, în Zona de Nord, raioanele Florești, Dondușeni, dar şi în zona de Centru, unde avem o productivitate de peste 4 tone la hectar. În raioanele Florești și Dondușeni au fost obținute aproape 5 tone de pe un hectar.

În raioanele de centru a fost înregistrat un rezultat de aproximativ 3,57 tone la hectar. Acest fapt a fost determinat de condițiile climaterice favorabile, astfel că în raionul Șoldănești a obținut un rezultat de 4 tone de pe un hectar. O productivitate mai joasă, în comparaţie cu media pe republică, s-a înregistrat în raioanele Comrat și Vulcănești cu o medie de 3,45 tone la hectar.

86
Tagurile:
recoltare, grâu, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eduard Grama
Tematic
Un ministru recunoaşte mâna Lui Dumnezeu în agricultură
Felinare pe care sunt desenate albine

Noul „aur moldovenesc” pentru export: Despre ce este vorba

330
(reînnoit 21:34 24.11.2020)
Un apicultor a vorbit în studioul Sputnik Moldova despre ce ar trebui să facă producătorii moldoveni pentru a exporta mai multă miere peste hotare.

CHIȘINĂU, 24 nov - Sputnik. Apicultura este acea ramură a agriculturii din Moldova care ar putea împleti între ele grădinăritul, viticultura, cultivarea culturilor de câmp. Expertul economic Anatol Ignat a vorbit despre acest aspect în studioul Sputnik Moldova.

Анатолий Игнат
© Sputnik / Mihai Caraus
Анатолий Игнат

„În întreaga lume, populația de albine este în scădere de la an la an. Aceasta este o tendință foarte periculoasă. În China, de exemplu, au ajuns să recurgă la polenizarea manuală a livezilor. Având în vedere că mierea este acum singurul produs animalier ce poate fi exportat în UE, sectorul apicol ar trebui să devină una dintre priorități, iar Guvernul să contribuie la dezvoltarea lui”, a spus Anatol Ignat.

Expertul a menționat că, anul trecut, Cabinetul de Miniștri a adoptat o strategie pentru dezvoltarea acestui sector, care conține măsuri clare de popularizare a industriei apicole din țară.

Din punct de vedere economic, stupinele din țară sunt destul de mici.

Există doar câteva ferme mari care au dorit să unească întregul sector, să consolideze fermierii cu stupine mici, dar până acum nu s-au înregistrat progrese în această direcție.

„Deocamdată, acest grup de inițiativă este în căutare de sponsori, dar între timp Moldova trebuie să creeze asociații mari pentru exportul de miere”, a adăugat Ignat.

Potrivit expertului, la nivel de stat, este necesar să se adopte un Cod de reguli pentru apicultorii care ar produce miere în conformitate cu standarde stricte de calitate, astfel încât acest produs să devină un adevărat „aur moldovenesc” pentru străinătate.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

330
Tagurile:
export, miere
Tematic
Benefic pentru sănătate: Proceduri cu miere de albini
Moldova, fără miere: Cum supraviețuiesc apicultorii


Загрузка...
Полиция получила 52 машины

Halucinant - Iată cât ne va costa importul automobilelor de peste 10 ani

501
(reînnoit 20:37 24.11.2020)
Vom putea importa automobile mai vechi de zece ani, dar vom fi nevoiți să plătim un acciz aproape cât valoarea mașinii aduse. Un proiect în acest sens a fost supus consultărilor publice și urmează să fie adoptat de către Parlament. 

CHIȘINĂU 24 nov - Sputnik. Ministerul Finanțelor a supus consultărilor publice măsurile de politică fiscală și vamală pentru anul 2021.

Astfel, printre proiectele ce necesită o examinare suplimentară se numără și majorarea accizului suplimentar stabilit pe valoarea autoturismelor. În cadrul emisiunii „Contrapunct”, de la postul de radio Sputnik Moldova, secretarul de stat al ministerului Finanțelor, Dorel Noroc a menționat că valoarea accizelor ar putea ajunge la costul automobilului importat în Republica Moldova.

„Poate ajunge și mai mult de 80 la sută, în funcție de capacitatea cilindrică. Cu cât capacitatea cilindrică a motorului e mai mare și respectiv vârsta, cu atât crește și suma accizelor pentru mașină,” a conchis secretarul de stat al Ministerului Finanțelor Dorel Noroc.

Astfel, dacă proiectul va fi votat în plenul Parlamentului, atunci de anul viitor, moldovenii vor putea importa mașini cu o vârstă de peste zece ani, dar taxele vor fi mai mari. 

„Prin sistemul de accizare urmează să rezolvăm problema ce ține de mediu înconjurător și ecologie. De aceea, începând cu anul șapte, accizele urmează să crească și deja anul 11, 12, 13 etc. va fi o creștere și mai pronunțată. Astfel, persoanele vor fi stimulate să aducă mașini cât mai noi. Dar noi am exclus prohibițiile și pentru autoturisme, și pentru camioane, și pentru autobuze,” a conchis secretarul de stat al Ministerului Finanțelor Dorel Noroc.

Totodată, autorii proiectului de lege privind măsurile de politică fiscală și vamală au renunțat la una din prevederi și anume includerea taxelor rutiere în accizele pentru produsele petroliere. Potrivit secretarului de stat al ministerului Finanțelor Dorel Noroc, responsabilii de proiect au discutat cu trasportatorii de mărfuri și pasageri, care sunt vizați direct în noua măsură propusă. Astfel, aceștia și-au manifestat dezacordul referitor la această măsură și au motivat că vor fi nevoiți să suporte cheltuieli mult mai mari. 

„Pentru a nu pune presiune pe domeniul de transporturi, având în vedere că poate nu a fost pregătit și un mecanism de compensare, s-a renunțat la această propunere și ea nu este inclusă în proiect. (…) Am discutat și cu agricultorii, dar în cazul lor noi din start am prevăzut un mecanism de compensare pentru agricultori, de aceea vocea transportatorilor a fost una decisivă,” a precizat secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Dorel Noroc.

În același timp, analistul economic Roman Chircă susține că ideea de a include taxele rutiere în accize la produsele petroliere este una inovatoare, dar crudă, deoarece transportatorii și agricultorii vor avea de sferit. Totodată, el spune că sumele incasate de pe urma acestei decizii ar fi unele destul de bune pentru dezvoltarea economiei. 

„Impunerea acestui acciz nu ar fi descurajat circuitul cu transportul de către cetățeni și ar fi o măsură bună de camuflare de majorare a accizului pentru carburanți. Puteau să o facă mai direct fără ca să o lege cu taxa rutieră, pentru că asta, de fapt, este în esență. În cazul dat ar suferi agricultorii, trasnportatorii de mărfuri și pasageri. Asta ar fi avut un efect și asupra inflației. Deci, asta este mai degrabă o măsură ambiguă, dar sumele ar fi fost relativ importante,” a menționat analistul economic Roman Chircă.

Potrivit Ministerului Finanțelor, măsurile de politică fiscală și vamală pentru anul viitor sunt orientate să contribuie la dezvoltarea economiei naționale prin susținerea mediului de afaceri și consolidarea veniturilor bugetare în vederea finanțării cheltuielilor publice. Totodată, în urma unor consultări, proiectul de lege a fost completat cu mai multe prevederi printre care revizuirea condițiilor de dare în locațiune a imobilelor de către persoane fizice, altor persoane fizice, reducerea cotei TVA de la 15% la 12% pentru sectorul HoReCa, dar și diminuarea contribuției de la 2,5% la 1,5%  din venitul din vânzări aferente serviciilor de telefonie mobilă începând cu anul 2022.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

501
Tagurile:
economie, Ministerul Finanțelor, mașini, taxe vamale, accize mașini


Загрузка...
Drapelul Moldovei

Are oare Moldova un lider național sau ce șanse sunt ca acesta apară

0
(reînnoit 22:25 24.11.2020)
Veteranul politicii moldovenești Serafim Urechean a analizat de ce așa și nu apare la noi o figură carismatică, în măsură să reprezinte Moldova pe arena internațională și să apere interesele cetățenilor țării.

CHIȘINĂU, 24 nov – Sputnik. În cadrul campaniei electorale, ambii candidați la fotoliul prezidențial care s-au confruntat în turul doi de scrutin au afirmat în repetate rânduri că se vor strădui să devină ”un președinte al tuturor”.

Deocamdată nu este cazul să vorbim despre apariția unui lider național în Moldova și este puțin probabil că acest lucru va fi posibil într-o perspectivă ni prea îndepărtată, deoarece politicienii autohtoni acționează deliberat spre divizarea societății, folosind această dezbinare în propriile interese. Aceste declarații au fost făcute în studioul Sputnik Moldova de către ex-primarul Chișinăului Serafim Urechean.

”Apariția unui ”președinte al tuturor” în Moldova este imposibilă deoarece încă nu s-a născut acel lider național care ar putea să-i unească pe toți cetățenii. Uitați-vă ce se întâmplă: unii vor să divizeze această țară, alții vor să instaleze frontiera pe Nistru, fără a se gândi ce se va întâmpla cu restul teritoriului Moldovei și cu sutele de mii de oameni care locuiesc acolo”, a afirmat interlocutorul.

Veteranul politicii moldovenești a subliniat că, la etapa actuală, stabilitatea și coerența activității statului depind de interacțiunea clară pe verticala parlament – guvern – președinte. Să vorbești despre stabilitate în țară fără un astfel de triumvirat este extrem de dificil, consideră Urechean.

”Țara trebuie să aibă la putere o echipă bine coordonată,  una ”de adunătură” nu va duce la nimic bun”, a conchis invitatul studioului.

Turul doi al alegerilor prezidențiale în Moldova a avut loc pe 15 noiembrie. Prezența la vot a fost de 52,78%. După prelucrarea a 100% din procesele verbale, Comisia Electorală Centrală a anunțat luni următoarele rezultate preliminare: Maia Sandu, desemnată de Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate” a obținut 57,75% din voturi, iar Igor Dodon, desemnat de adunarea cetățenilor – 42,25%. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Moldova, Lider naţional, alegeri prezidențiale
Тема:
Studioul Sputnik Moldova: Opinii, declarații, comentarii
Tematic
Alegeri prezidențiale, turul doi: Ce au remarcat experții


Загрузка...