Extragerea petrolului

Piaţa petrolului: extracţiile scad în pofida eşecului de la Doha

46
(reînnoit 14:57 21.04.2016)
Chiar dacă statisticile din SUA arată că rezervele americane de petrol au crescut, totuşi preţul petrolului a crescut pe parcursul zilei de miercuri din cauza informaţiilor despre faptul că volumele de extracţie au scăzut până la minimumul din 2014

CHIŞINĂU, 21 apr – Sputnik. Pe parcursul zilei de miercuri, preţul petrolului Brent a ajuns să coste până la 46,02 dolari. Dar acesta continuă să fie variabil. Despre asta informează Ria Novosti.

Tot miercuri, Ministerul Energeticii al SUA a anunţat că rezervele de petrol comercial din ţară au crescut până la 15 aprilie curent cu 2,1 milioane de barili (au ajuns la 538,6 milioane de barili).

Între timp însă a scăzut substanţial extracţia de petrol în SUA. Astfel, pe parcursul unei săptămâni, volumul extracţiei a scăzut cu 24 de mii de barili, până la nivelul de 8,953 de barili în 24 de ore, ceea ce constituie cel mai jos nivel din octombrie 2014.

Anterior, experţii au atenţionat că ieftinirea petrolului va duce la falimentarea sau cel puţin la suspendarea activităţii multor companii mici.

46
Tagurile:
Extracţie, Doha, Cotaţie, Petrol, Rezerve, Qatar, SUA
Tematic
Preţul petrolului, încotro, după ce Rusia şi Arabia Saudită au bătut palma
Gara, locomotive noi, foto de arhivă

Deputați PSRM: Calea Ferată a Moldovei are restanțe salariale către mii de angajați

33
(reînnoit 20:56 24.02.2021)
Datoriile Căii Ferate a Moldovei au ajuns la 665 de milioane de lei, dintre care 92 de milioane de lei sunt restanțe salariale. Deputați socialiști au declarat că Parlamentul, președintele și Guvernul trebuie să intervină pentru a salva această întreprindere strategică.

CHIȘINĂU, 24 feb – Sputnik. Deputații socialiști (PSRM) Oleg Lipskii și Petru Burduja au susținut miercuri, 24 februarie, un briefing pe tema situației deplorabile în care s-a pomenit Calea Ferată a Moldovei (CFM).

Calea Ferată, „o întreprindere strategică, coloana vertebrală a economiei țării”, a fost prădată, pentru că cei care au gestionat întreprinderea au fost preocupați de îmbogățirea lor personală, dar nu de interesele statului, au menționat parlamentarii. 

„Trebuie să ne amintim de unii miniștri care au primit plicuri prin oficiile Căii Ferate, unii directori. Au făcut toate acestea numai cu intenția de a acumula capital personal, dar nu în interesul statului”, a spus Petru Burduja.

Deputații au vorbit la briefing despre primele acțiuni întreprinse și primele concluzii făcute de membrii comisiei parlamentare de anchetă care investighează situația financiar-economică a CFM în anii 2010-2020.

Comisia, din care fac parte 10 deputați din toate fracțiunile, inclusiv Lipskii și Burduja, a fost creată acum 20 de zile la inițiativa socialiștilor.

În prima sa ședință, din 9 februarie, comisia a redactat și a expediat o serie de demersuri vizând situația de la CFM pe adresa mai multor instituții, printre care Curtea de Conturi, Serviciul de Informații și Securitate (SIS), Ministerul de Interne (MAI), Procuratura Generală, CFM.

Pe baza răspunsurilor deja primite, deputații au concluzionat că datoriile CFM au ajuns la 665 de milioane de lei, dintre care 92 de milioane de lei sunt restanțe salariale. Salariile a șase mii de angajați ai CFM nu au fost achitate din luna octombrie 2020.

„De-a lungul anilor 2010-2019, Calea Ferată a fost deposedată de active prin diverse metode. Este vorba și de achizițiile cu rentabilitatea vânzărilor pieselor materialelor până la 41%. Cine vindea piesele avea câștig de până la 41%. Aceasta este o rentabilitate enormă, având în vedere situația financiară de la CFM”, a spus Oleg Lipskii. 

Potrivit lui, piesele erau cumpărate la prețuri exagerate, fapt ce a prejudiciat enorm CFM.

„Motorina era achiziționată la prețuri mai mari decât cele de pe piață. Au existat și furturi de motorină”, a adăugat Lipskii.

Potrivit parlamentarilor PSRM, CFM a rămas fără o serie de „active, terenuri și chiar bucăți de peron”.

Din contul Căii Ferate din Moldova „a fost realizat un proiect de modernizare a trenurilor la uzina „Remar” din România”, fără să existe un studiu de fezabilitate, documente de proiect, calcule dacă este rentabil sau nu, a afirmat deputatul.

„Nimeni nu poate afla până în prezent cât a costat repararea acestor garnituri de tren. La ora actuală, din cinci garnituri de tren modernizate, doar două sunt în stare bună, trei fiind  inactive”, a spus Lipskii.

Furturile din proprietatea CFM, a mai afirmat deputatul, au luat amploare în 2015-2019, sume uriașe fiind retrase de la întreprindere prin diverse scheme.

Una dintre scheme, potrivit lui Lipskii, „presupunea utilizarea companiilor de expediție”, fiind „stabilite condiții pentru majorarea tarifelor și plata în numerar sau prin transfer către offshore”.

„Cea mai mare problemă, provocată de lăcomia din acea perioadă, este că am pierdut un volum foarte mare de tranzit de mărfuri prin Moldova. Clienții au decis, pur și simplu, că este mai bine să folosească ruta maritimă”, a declarat Oleg Lipskii.

Cea mai recentă lovitură pentru CFM a fost pandemia de COVID-19 – actvitatea întreprinderii a scăzut cu 33%, comparativ cu 2019. 

Deputații PSRM au spus că statul, prin instituțiile sale centrale - Parlament, Președinte și Guvern - trebuie să facă tot posibilul pentru a salva Calea Ferată din Moldova.

Sputnik a relatat că luni, 22 februarie, din cauză că nu și-au primit salariile de mai multe luni, muncitorii nodului feroviar Ocnița au protestat, organizând un miting pe șinele de cale ferată.

Președintele comitetului sindical al nodului feroviar Ocnița, Dmitri Fisiuk, a declarat pentru Sputnik că directorul CFM Adrian Onceanu, într-o conversație telefonică, le-a cerut lucrătorilor să revină la muncă și a promis că va plăti parțial datoriile salariale până la sfârșitul acestei săptămâni.

Angajații nodului feroviar Ocnița, împreună cu sindicatele și muncitorii de la alte stații feroviare, avertizau că se pregătesc de un mare protest la Chișinău, dacă nu le vor fi plătite salariile restante.

Întreprinderea de Stat ”Calea Ferată a Moldovei” are aproximativ 6800 de angajați. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

33
Tagurile:
deputati, salarii, PSRM, Calea Ferată
Tematic
CFM are datorii salariale de milioane: Iată ce au cerut deputații
Va fi sau nu vândută CFM: iată ce spune președintele Dodon - Video
Ioniță: Trebuie să urmărim trei pași pentru ca CFM să devină o instituție profitabilă


Загрузка...
Benzinărie

Explicația ANRE: De ce s-au scumpit din nou carburanții

102
De ce s-au scumpit din nou carburanții și cum se formează prețurile - Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a ținut să facă o serie de precizări.

CHIȘINĂU, 24 feb – Sputnik. Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a emis un comunicat de presă referitor la noua scumpire a carburanților, care s-a produs pe 24 februarie.

În primul rând, ANRE „constată o abordare subiectivă și neargumentată, prezentă în spațiul public în raport cu rolul și atribuțiile funcționale ale Agenției la subiectul dat”.

ANRE subliniază că, în conformitate cu cadrul legal în vigoare, nu dispune de competențe și atribuții care i-ar permite să intervină direct în procesul de formare a prețurilor la produsele petroliere. Prețurile sunt stabilite de fiecare companie în parte, în baza principiilor economiei de piață, punctează agenția.

De ce s-au scumpit carburanții? „În prezent, fluctuațiile pe piețele și bursele internaționale atestă o creștere continuă a prețurilor la petrol și produsele petroliere derivate, fapt care influențează conjunctura prețurilor de pe piața internă”, răspunde ANRE.

Agenția își exprimă regretul că „această situație este pe larg utilizată de diverse forțe politice care deseori interpretează tendențios și speculativ atribuțiile și capacitățile de intervenție ale ANRE”.

ANRE precizează că este abilitată cu dreptul de a licenția activitățile din piața produselor petroliere și monitorizarea respectării nivelului de rentabilitate prin efectuarea controalelor tematice și verificarea informațiilor prezentate de operatorii licențiați. Rapoartele trimestriale și anuale de monitorizare a pieței produselor petroliere sunt publicate pe site-ul ANRE și prezentate altor instituții competente.

„Orice situație de monopol sau poziție dominantă pe o anumită piață poate fi subiect de investigare de către Consiliul Concurenței – organ abilitat prin lege cu competențele de rigoare. ANRE a prezentat instituției respective toate informațiile disponibile despre procesele ce au loc pe piața produselor petroliere”, relevă agenția.

ANRE mai informează că a transmis Guvernului, Parlamentului și Președinției un șir de propuneri de modificare și completare a legislației sectoriale în vederea reglementării modului de formare a prețurilor la produsele petroliere pe piața internă. 

Reamintim că, din martie 2019, companiile din domeniu sunt în drept să stabilească de sine stătător preţurile de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere, dar condiția este să nu depăşească rata de rentabilitate anuală de 10%.

La începutul acestui an, Consiliul Concurenţei a admis că preţul carburanţilor va creşte din cauza tendințelor de pe piețele internaționale, dar și ca urmare a majorării cotei accizelor cu până la 9%, conform politicii bugetar-fiscale şi vamale pentru 2021.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

102
Tagurile:
scumpire, prețuri carburanți, director ANRE
Tematic
Sandu, responsabilă de creșterea prețurilor la carburanți
ANRE vine cu explicații și prognoze: Prețurile la carburanți ar putea să mai crească


Загрузка...
Bancnote, valute

Cât costă euro și dolarul: Cursul valutar BNM din 25 februarie

0
(reînnoit 21:13 24.02.2021)
Leul moldovenesc se apreciază în cotațiile oficiale în raport cu toate principalele valute de referință, cu excepția rublei, care urcă ușor. Dolarul a pierdut 5 bani, iar prețul euro a scăzut cu 3 bani. 

CHIȘINĂU, 25 feb – Sputnik. La cursul Băncii Naționale a Moldovei (BNM) pentru joi, 24 februarie, un dolar american este cotat cu 17,48 lei, un euro – cu 21,27 lei, o hrivnă ucraineană – cu 62,56 bani, un leu românesc – cu 4,36 lei moldovenești, o rublă rusească – cu 23,78 bani. 

Ratele de schimb (curs valutar) BNM pentru 25 februarie 2021
© Screenshot / BNM
Ratele de schimb (curs valutar) BNM pentru 25 februarie 2021

Fluctuațiile de pe piața valutară a Republicii Moldova sunt determinate de cotația euro-dolar pe plan mondial, dar și de raportul dintre cererea și oferta de valută pe piața internă. 

În luna ianuarie 2021, gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenților economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit 93,7% (105,6% în luna decembrie 2020). În prima lună a anului curent, oferta netă de valută de la persoanele fizice a scăzut cu 75,2 milioane USD (-30,0%), iar cererea netă de valută din partea agenților economici - cu 49,9 milioane USD (-21,0%).

La sfârșitul lunii ianuarie, rezervele valutare ale BNM au constituit 3 miliarde 763 de milioane 780 de mii de dolari americani (3 763,78 mil. dolari SUA).

BNM a informat săptămâna aceasta că, în ianuarie 2021, leul moldovenesc s-a depreciat cu 0,5% în raport cu dolarul SUA”.

Ritmul anual al inflaţiei a fost de 0,22% în ianuarie 2021, potrivit Băncii Naționale a Moldovei (BNM). Este o rată a inflației la un nivel fără precedent de redus, în scădere față de decembrie 2020, când a constituit 0,39%. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
curs valutar pentur azi, curs valutar BNM
Tematic
Scădere la ambele capitole: Cât a exportat și cât a importat Moldova în 2020 – expert
Cine decide prețul euro și dolarului în Moldova – explicația expertului
Mare țeapă! Banii moldovenilor sunt folosiți de alții


Загрузка...