Teatrul Național ”Mihai Eminescu”

Surpriza Teatrului Național din Chișinău de ziua marelui poet Mihai Eminescu

175
Teatrul Național „Mihai Eminescu” vine cu surprize pentru spectatori, la 170 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu.

CHIȘINĂU, 14 ian – Sputnik. Un concert extraordinar „Al meu nume o să-l poarte”, inspirat din creația poetului Mihai Eminescu va fi pus în scenă la Teatrul Național din Chișinău, care-i poartă numele geniului. Este un cadou pentru spectatori, or intrarea este liberă în limita locurilor disponibile. Spectatorii se vor putea bucura de prestația actorilor și a Orchestrei de cameră a Teatrului, astăzi, la 15:30 și la 18:30. Spectacolul poate fi văzut și pe 20 ianuarie, la ora 18:00.

Istoricul Teatrului Național „Mihai Eminescu”

Teatrul Naţional din Chişinău își începe istoria în 1920, iar inaugurarea oficială are loc pe 6 octombrie 1921. Tot în acea seară, în foaierul Teatrului a fost dezvelit bustul lui Bogdan-Petriceicu Hașdeu și a fost jucată premiera spectacolului „Răzvan şi Vidra” de Hașdeu.

Denumirea legată de numele lui Mihai Eminescu îi este oferită din anul 1988. Până în 1994 instituția a funcționat ca teatru-studio, sub conducerea lui Victor Ciutac, iar din iulie 1994, în urma unui concurs de creație, este oficializat ca Teatru Național.

Clădirea teatrului Național "Mihai Eminescu"

Proiectul clădirii a fost finisat abia în primăvara anului 1954, deși prima încercare de construcție a acestei clădiri a fost la începutul anilor 30. După ce o perioadă de timp a fost conservată, în legătură cu depresia economică, în 1949 s-a revenit la lucrările clădirii cu păstrarea formelor și stilisticii interbelice.

Clădirea teatrului a fost ridicată în trei niveluri. Ultimul nivel este un atic, construit pe un subsol. Acest nivel ocupă colțul unui cartier, care fusese cândva rezervat pentru piața polițienească, mărginit lateral de strada Mihai Eminescu.

  • Teatrul Național „Mihai Eminescu”
    Национальный Театр Михай Еминеску
    © Sputnik / Miroslav Rotari
  • Teatrul Național „Mihai Eminescu”
    Национальный Театр Михай Еминеску
    © Sputnik / Miroslav Rotari
  • Teatrul Național „Mihai Eminescu”
    Национальный Театр Михай Еминеску
    © Sputnik / Miroslav Rotari
  • Teatrul Național „Mihai Eminescu”
    Национальный Театр Михай Еминеску
    © Sputnik / Miroslav Rotari
  • Teatrul Național „Mihai Eminescu”
    Национальный Театр Михай Еминеску
    © Sputnik / Miroslav Rotari
  • Teatrul Național „Mihai Eminescu”
    Национальный Театр Михай Еминеску
    © Sputnik / Miroslav Rotari
  • Teatrul Național „Mihai Eminescu”
    Национальный Театр Михай Еминеску
    © Sputnik / Miroslav Rotari
1 / 7
© Sputnik / Miroslav Rotari
Национальный Театр Михай Еминеску

Planul teatrului este rectangular, cu fațada îngustă perpendiculară bulevardului Ștefan cel Mare. În compoziția spațială a teatrului domină volumul cilindric al sălii de teatru, înconjurată din trei părți de balcoane, spațiile foaierelor și culoarelor, încununată cu o cupolă sferică. Lojele și balcoanele repetă configurația sălii. Sunt amplasate perimetral și se poate ajunge la ele printr-o scară monumentală cu trei rampe și scări. Clădirea Teatrului Național „Mihai Eminescu” are statutul de monument de artă, arhitectură și istorie de însemnătate națională și a fost introdusă în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău la inițiativa Academiei de Științe din Moldova.

Spectacolele Teatrului Național, la cele mai mari Festivaluri

Spectacolele Teatrului Național au cucerit şi continuă să cucerească simpatia publicului şi elogiile criticii de specialitate la numeroase Festivaluri de prestigiu: Festivalul „I. L. Caragiale", București, din 1993 până în prezent; Festivalul Școlilor Europene de Teatru, Târgu-Mureș, 1994; Festivalul de Comedie, București 1995; Festivalul „Zolotoi Liv", Lvov, Ucraina, 1998; Festivalul „A.P. Cehov", Moscova, mai 1998; Festivalul Divadelna Nitra, Slovacia, 1998; Festivalul de Comedie, Vaslui – 2000, 2005, 2008; Gala Teatrelor Naționale, Cluj-Napoca 2000; Festivalul de Teatru Experimental din Cairo, 1996, 2000, 2005, Festivalul Internațional de Teatru Clasic, Arad, 2010.

În acest an s-a desfășurat cea de-a IV-a ediție a Reuniunii, întrunind spectacole produse de teatrele naționale din România și Republica Moldova.

Repertoriul Teatrului Național „Mihai Eminescu”

În prezent pe site-ul oficial al Teatrului sunt incluse în repertoriul 34 de spectacole, în care joacă actori renumiți din țara noastră. Printre acestea este și drama romantică pe tema iubirii și a morții „Anonimul venețian” de Giuseppe Berto. El cântăreț renumit, care se desparte de soție în momentul când află că suferă de o maladie incurabilă... După ce se întâlnesc din nou, ambii înțeleg că se mai iubesc. Rolul cântărețului este interpretat actorul Andrei Porubin, Artist al Poporului. Este un spectacol în care toată atenția publicului cade pe doar doi actori în scenă.

Andrei Porubin Teatrul Național Mihai Eminescu
© Photo : Andrei Porubin, poză din arhiva personal
Andrei Porubin Teatrul Național Mihai Eminescu

„Noi, cu Margareta Pântea, nu avem timp să vedem reacția publicului. Sarcina noastră e de a intra pe deplin în rolul personajelor noastre. Spectatorii din primele rânduri pot vedea cutele de pe frunțile noastre, venele încordate și înfierbântate, orice emoție, orice crispare… Iar noi simțit energia sălii”, ne-a povestit Andrei Porubin.

Andrei Porubin Teatrul Național Mihai Eminescu
© Photo : Andrei Porubin, poză din arhiva personal
Andrei Porubin Teatrul Național Mihai Eminescu

Actorul spune că prin însuși numele pe care îl poartă, Teatrul Național din Chișinău este și ar trebui să fie în fruntea tuturor teatrelor.

„Eminescu este un nume emblematic al culturii, nu doar al literaturii noastre. Al spiritului, al civilizației noastre”, ne-a spus Andrei Porubin.

Andrei Porubin Teatrul Național Mihai Eminescu
© Photo : Andrei Porubin, poză din arhiva personal
Andrei Porubin Teatrul Național Mihai Eminescu

Legătura dintre Teatrul Național „Mihai Eminescu” și actor începe de pe când acesta era student. De atunci a învățat o regulă a „culturii în culise”.

„Veneamin Apostol, un om de o cultură rară, un pedagog prin excelență, ne spunea nouă, studenților gălăgioși în culisele teatrului: „Să nu vă permiteți să vorbiți în voce în culisele teatrului. Numai atunci când ieșiți în scenă să dați glas pustietății”. Veneamin Apostol mereu ne spunea că în acest teatru se vorbește corect și frumos. Mereu ne amintea de versurile lui Vasile Romanciuc: „Să-ți fie-atât de drag cuvântul/Încât atunci când îl rostești/Să crezi că însuși Eminescu/Ascultă ce și cum vorbești”. Această strofă mi-a rămas pentru totdeauna în suflet ca o chemare pentru a avea grijă la ce spui și cum spui. De aceea în Teatrul Național „Mihai Eminescu” se vorbește corect, se trăiește adevărat, se respectă textul autorului și toate legile lui nescrise”, a mai spus Porubin.  

Actorul Andrei Porubin mai spune că denumirea legată de numele poetului Mihai Eminescu obligă. Actorul Valentin Zorilă a spus pentru Sputnik Moldova că a juca într-un teatru, care poartă numele lui Mihai Eminescu, este mai întâi de toate o mare Responsabilitate.

„Nu doar pentru că este un poet crestomatic, pentru care nu-i deloc ușor a scrie versuri, nici pentru că-i un prozator important, ce a căutat întotdeauna cuvântul care exprimă adevărul și nici doar pentru că a scris și piese – de fapt – niște poeme dramatice, ci pentru că a fost o Conștiință Civică, morală și politică a neamului său Românesc, al cărui destin și l-a asumat, l-a trăit și în cele din urmă pentru care s-a și jertfit”, ne-a comunicat Valentin Zorilă.

Actorul vorbește de Mihai Eminescu ca de un „militant pentru prosperarea neamului său, care a devenit unul dintre cei mai reprezentativi eroi, o conștiință combatantă și o autentică Valoare - nu doar estetică, ci, în primul rând, etică. Eminescu a contribuit din plin la eternizarea unui popor, unic în istoria omenirii, precum este poporul Ortodox Român”.

Amintim, astăzi se împlinesc 170 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu. Tot astăzi, marcăm Ziua Națională a Culturii.

175
Tagurile:
teatru, Piese de teatru, Actori, Mihai Eminescu, Teatrul Național „Mihai Eminescu", Teatrul Național
Tematic
Workshop "Actor mood": Învață să depășești frica și să ieși din zona de confort
Dumitru Grosei

Regizor moldovean, premiat la un prestigios festival din Argentina

45
(reînnoit 14:02 30.11.2020)
Regizorul moldovean Dumitru Grosei a primit un premiu special la un festival de film internațional din Argentina. Detalii am aflat chiar de la el în cadrul emisiunii "Sputnik Matinal".
Regizor moldovean, premiat la un prestigios Festival din Argentina

O producție cinematografică în regia lui Dumitru Grosei a obținut Marele Premiu la Categoria „Film de Ficţiune” la un festival de film internațional din Argentina.

Filmările s-au desfășurat timp de o săptămână, în anul 2013, în județul Vâlcea, România. Acesta este un film de scurt-metraj cu o durată de 18 minute.

"Filmul are subtitre în limba spaniolă. A fost solicitat să fie inclus în acest prestigios concurs. Este un premiu important pentru întreaga echipă care a muncit la realizarea acestuia", a declarat în studioul Sputnik Dumitru Grosei.

Potrivit regizorului moldovean, subiectul filmului este unul actual și descrie relația între părinți-copii, viața dinamică și pe alocuri brutală ce creează o maturizare forțată a unui adolescent.

De menționat este că în palmaresul regizorului moldovean sunt zeci de premii obținute în cadrul festivalurilor internaționale.

Printre acestea se numără trofeul "Gagara de Aur" la cea de a XXIII-a ediție a Festivalului Internațional de Film și TV "TO SAVE AND PRESERVE", desfășurat în în Hanti-Mansiisk, Rusia. Dumitru Grosei a mai câștigat premiul pentru "Cel mai bun scenariu" cu proiectul cinematografic "Ionel și Maricica" la International Film Festival Golden Frame din Kharkov, Ukraina. Totodată, peliculele sale au beneficiat de nominalizări oficiale în Italia, China, Maroc, Turcia, Albania, Liban, România ș.a.

Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

45
Tagurile:
film
Tematic
Dumitru Grosei, despre industria cinematografică din Moldova


Загрузка...

Călătorie în timp imagini cu Chișinăul de altădată

161
(reînnoit 20:22 28.11.2020)
  • Chișinăul sovietic de până în anii 1960. Actualul bulevard Grigore Vieru se numea bulevardul Tineretului.
  • Intersecția actualelor străzi București și Pușkin. Clădirea fostului gimnaziu pentru fete al Zemstvei s-a păstrat până în zilele noastre – din albumul fotografului M. Condrațchi ”Chișinăul și împrejurimile sale”, anul 1889.
  • Creat inițial сa Muzeu Agricol, acum Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, a fost fondat în 1889, în baza colecției de exponate a primei expoziții agricole din Basarabia.
  • Turnul de apă – acum aici este amplasat un muzeu, iar alături se înalță clădirile Universității de Stat.
  • Încă un gimnaziu pentru fete – al principesei Natalia Dadiani (începutul sec. XX), fotografie din perioada Rusiei țariste. Actualmente aici se află Muzeul Național de Arte Plastice.
  • Monumentul lui Ștefan cel Mare, anii 1930. Pe postamentul original era prezentă stema Moldovei cu o stea cu cinci colțuri, care a fost schimbată la sfârșitul anilor 1980 cu una cu opt colțuri.
  • Arcul de triumf – monument de arhitectură. A fost ridicat în 1846 pentru a comemora victoria în războiul riso-turc (1828-1829). Arcul de Triumf este un simbol al Chișinăului contemporan.
  • Clădirea fostei Judecătorii de district. S-a păstrat până în zilele noastre, acum acolo se află Direcția Căilor Ferate - strada Vlaicu Pârcălab, colț cu strada Veronica Micle. Foto de arhivă din albumul ”Chișinăul și împrejurimile sale”.
  • Clădirea Magazinului Universal Central, intersecția străzilor Lenin (acum bulevardul Stefan cel Mare) și Pușkin. Mai târziu aici a fost Magazinul ”Lumea Copiilor”, iar acum – centru comercial
  • Clădirea Dumei orășenești. 1920. Bijuterie arhitecturală a arhitecților Bernardazzi și Elladi - acum aici se află Primăria Chișinău.
  • Actuala Sală cu Orgă este amplasară în clădirea fostei Bănci orășenești, construită în stil clasic, cu elemente de romantism. Recent aceasta a fost restaurată.
  • Strada Lenin, acum bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt – a fost întotdeauna o arteră aglomerată de transport.
  • Și tramvaiele circulau – Fosta stradă Lenin, acum bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, intersecție cu strada Mihai Eminescu.
  • Hotelul ”Ralas”, începutul sec. XX. Clădirea nu s-a păstrat, ea era amplasată la intersecția actualei străzi Alecsandri cu bulevardul Ștefan cel mare.
  • Casa Inglezi – clădire aflată la intersecția străzilor  Mihai Eminescu și Veronica Micle. Primul proprietar a fost  nobilul A.D. Inglezi.
  • Catedrala romano-catolică, anul 1889.  Clădirea s-a păstrat şi este amplasată pe actuala stradă Mitropolit Dosoftei.
  • Gara Feroviară, anii 1930. În timpul celui de Al Doilea Război Mondial a fost deteriorată și a fost demolată. Actuala clădire a fost construită după proiectul arhitectului Alexei Șciusev.
  • Clădirea Teatrului ”Mihai Eminescu”, construită la sfârșitul anilor 30 ai secolului trecut. În perioada sovietică aici era amplasat Teatrul Muzical-Dramatic de Stat ”A.S. Pușkin”
Capitala Moldovei acum și cu ani în urmă: compararea fotografiilor vechi și noi ale orașului oferă oportunități inedite.

Puteți să vă transferi în alte epoci și decoruri istorice, dar și să observați detalii.

Chișinăul are ce le povesti celor care se interesează și vor să asculte.

Ziua orașului Chișinau 2020
© Sputnik / Mihai Caraus

Multe lucruri mai puțin cunoscute pot fi aflate din surse deschise. Noi însă vă propunem să pătrundeți în atmosfera mai multor perioade și să încercați să vă imaginați că sunteți locuitor al orașului din secolul trecut sau și mai de demult…

Cu puțin timp în urmă, pe 14 octombrie, Chișinăul a aniversat 583 de ani. Ne dorim ca orașul nostru să fie tânăr întotdeauna.

”Răsfoiți” galeria foto, savurați. Și când aveți ocazia, primblați-vă pe străzile Capitalei – posibil că ele mai păstrează încă taine nedescoperite.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

161
  • Chișinăul sovietic de până în anii 1960. Actualul bulevard Grigore Vieru se numea bulevardul Tineretului.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Chișinăul sovietic de până în anii 1960. Actualul bulevard Grigore Vieru se numea bulevardul Tineretului.

  • Intersecția actualelor străzi București și Pușkin. Clădirea fostului gimnaziu pentru fete al Zemstvei s-a păstrat până în zilele noastre – din albumul fotografului M. Condrațchi ”Chișinăul și împrejurimile sale”, anul 1889.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Intersecția actualelor străzi București și Pușkin. Clădirea fostului gimnaziu pentru fete al Zemstvei s-a păstrat până în zilele noastre – din albumul fotografului M. Condrațchi ”Chișinăul și împrejurimile sale”, anul 1889.

  • Creat inițial сa Muzeu Agricol, acum Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, a fost fondat în 1889, în baza colecției de exponate a primei expoziții agricole din Basarabia.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Creat inițial сa Muzeu Agricol, acum Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, a fost fondat în 1889, în baza colecției de exponate a primei expoziții agricole din Basarabia.

  • Turnul de apă – acum aici este amplasat un muzeu, iar alături se înalță clădirile Universității de Stat.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Turnul de apă – acum aici este amplasat un muzeu, iar alături se înalță clădirile Universității de Stat.

  • Încă un gimnaziu pentru fete – al principesei Natalia Dadiani (începutul sec. XX), fotografie din perioada Rusiei țariste. Actualmente aici se află Muzeul Național de Arte Plastice.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Încă un gimnaziu pentru fete – al principesei Natalia Dadiani (începutul sec. XX), fotografie din perioada Rusiei țariste. Actualmente aici se află Muzeul Național de Arte Plastice.

  • Monumentul lui Ștefan cel Mare, anii 1930. Pe postamentul original era prezentă stema Moldovei cu o stea cu cinci colțuri, care a fost schimbată la sfârșitul anilor 1980 cu una cu opt colțuri.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Monumentul lui Ștefan cel Mare, anii 1930. Pe postamentul original era prezentă stema Moldovei cu o stea cu cinci colțuri, care a fost schimbată la sfârșitul anilor 1980 cu una cu opt colțuri.

  • Arcul de triumf – monument de arhitectură. A fost ridicat în 1846 pentru a comemora victoria în războiul riso-turc (1828-1829). Arcul de Triumf este un simbol al Chișinăului contemporan.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Arcul de triumf – monument de arhitectură. A fost ridicat în 1846 pentru a comemora victoria în războiul riso-turc (1828-1829). Arcul de Triumf este un simbol al Chișinăului contemporan.

  • Clădirea fostei Judecătorii de district. S-a păstrat până în zilele noastre, acum acolo se află Direcția Căilor Ferate - strada Vlaicu Pârcălab, colț cu strada Veronica Micle. Foto de arhivă din albumul ”Chișinăul și împrejurimile sale”.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Clădirea fostei Judecătorii de district. S-a păstrat până în zilele noastre, acum acolo se află Direcția Căilor Ferate - strada Vlaicu Pârcălab, colț cu strada Veronica Micle. Foto de arhivă din albumul ”Chișinăul și împrejurimile sale”.

  • Clădirea Magazinului Universal Central, intersecția străzilor Lenin (acum bulevardul Stefan cel Mare) și Pușkin. Mai târziu aici a fost Magazinul ”Lumea Copiilor”, iar acum – centru comercial
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Clădirea Magazinului Universal Central, intersecția străzilor Lenin (acum bulevardul Stefan cel Mare) și Pușkin. Mai târziu aici a fost Magazinul ”Lumea Copiilor”, iar acum – centru comercial

  • Clădirea Dumei orășenești. 1920. Bijuterie arhitecturală a arhitecților Bernardazzi și Elladi - acum aici se află Primăria Chișinău.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Clădirea Dumei orășenești. 1920. Bijuterie arhitecturală a arhitecților Bernardazzi și Elladi - acum aici se află Primăria Chișinău.

  • Actuala Sală cu Orgă este amplasară în clădirea fostei Bănci orășenești, construită în stil clasic, cu elemente de romantism. Recent aceasta a fost restaurată.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Actuala Sală cu Orgă este amplasară în clădirea fostei Bănci orășenești, construită în stil clasic, cu elemente de romantism. Recent aceasta a fost restaurată.

  • Strada Lenin, acum bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt – a fost întotdeauna o arteră aglomerată de transport.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Strada Lenin, acum bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt – a fost întotdeauna o arteră aglomerată de transport.

  • Și tramvaiele circulau – Fosta stradă Lenin, acum bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, intersecție cu strada Mihai Eminescu.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Și tramvaiele circulau – Fosta stradă Lenin, acum bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, intersecție cu strada Mihai Eminescu.

  • Hotelul ”Ralas”, începutul sec. XX. Clădirea nu s-a păstrat, ea era amplasată la intersecția actualei străzi Alecsandri cu bulevardul Ștefan cel mare.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Hotelul ”Ralas”, începutul sec. XX. Clădirea nu s-a păstrat, ea era amplasată la intersecția actualei străzi Alecsandri cu bulevardul Ștefan cel mare.

  • Casa Inglezi – clădire aflată la intersecția străzilor  Mihai Eminescu și Veronica Micle. Primul proprietar a fost  nobilul A.D. Inglezi.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Casa Inglezi – clădire aflată la intersecția străzilor Mihai Eminescu și Veronica Micle. Primul proprietar a fost nobilul A.D. Inglezi.

  • Catedrala romano-catolică, anul 1889.  Clădirea s-a păstrat şi este amplasată pe actuala stradă Mitropolit Dosoftei.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Catedrala romano-catolică, anul 1889. Clădirea s-a păstrat şi este amplasată pe actuala stradă Mitropolit Dosoftei.

  • Gara Feroviară, anii 1930. În timpul celui de Al Doilea Război Mondial a fost deteriorată și a fost demolată. Actuala clădire a fost construită după proiectul arhitectului Alexei Șciusev.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Gara Feroviară, anii 1930. În timpul celui de Al Doilea Război Mondial a fost deteriorată și a fost demolată. Actuala clădire a fost construită după proiectul arhitectului Alexei Șciusev.

  • Clădirea Teatrului ”Mihai Eminescu”, construită la sfârșitul anilor 30 ai secolului trecut. În perioada sovietică aici era amplasat Teatrul Muzical-Dramatic de Stat ”A.S. Pușkin”
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Clădirea Teatrului ”Mihai Eminescu”, construită la sfârșitul anilor 30 ai secolului trecut. În perioada sovietică aici era amplasat Teatrul Muzical-Dramatic de Stat ”A.S. Pușkin”

Tagurile:
istorie, Chișinău, Imagini
Tematic
Târg cu produse moldovenești, organizat de Hramul Chișinăului


Загрузка...
Vladimir Putin

Putin, îngrijorat de situația din Belarus

0
(reînnoit 20:03 02.12.2020)
Putin speră că poporul belarus va avea suficientă maturitate politică pentru a stabili un dialog intern, fără presiuni și imixtiuni din afară.

BUCUREȘTI, 2 dec – Sputnik. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, speră că poporul Belarusului va da dovadă de o suficientă maturitate politică pentru a stabili cu calm un dialog politic intern și va rezolva toate problemele interne fără presiuni și imixtiuni din afară.

“Sper foarte mult că poporul belarus va avea suficientă maturitate politică pentru a stabili, fără mișcări bruște, un dialog politic intern între toate forțele politice și să-și rezolve toate problemele interne de sine stătător, fără nicio presiune sau imixtiune din afară. Nu-i nicio îndoială că acest lucru va reuși, luând în considerație experiența politică a președintelui belarus”, a declarat Putin la sesiunea Consiliului pentru Securitatea Colectivă a OTSC, desfășurată într-un regim de conferință video.

Totodată, liderul rus și-a exprimat convingerea că „popoarelor trebuie să li se ofere posibilitatea să-și rezolve propriile probleme, care reprezintă pentru ei un interes deosebit” și a adus drept exemplu negativ evenimentele așa-numitei “primăveri arabe” și altor revoluții colorate.

Situația din Belarus în perioada campaniei electorale a îngrijorat Rusia, pentru că ea este deranjată de imixtiunile externe în problemele statelor, a mai declarat Putin.

“Situația cu care se confruntă Belarus nu ne poate lăsa indiferenți. Firește, în orice țară, în special în perioada campaniilor electorale și în situațiile postelectorale, deseori apar diverse mișcări și chiar conflicte… S-a întâmplat și în Belarus. Nu asta ne îngrijorează. În realitate, suntem îngrijorați de imixtiunile din afară, de alimentările financiare, de campaniile informaționale, susținerea politică și altele”, a declarat Vladimir Putin.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Belarus, popor, Putin
Tematic
“Scenariul belarus” pentru Polonia: Efectul bumerangului


Загрузка...