Gala Premiilor anuale ale Ministerului Educației, Culturii și Cercetării în domeniul Culturii, ediția 2019

Gala Premiilor anuale în domeniul culturii: Cine sunt câștigătorii din acest an

414
(reînnoit 17:46 15.01.2019)
Cu prilejul Zilei Naționale a Culturii, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova a organizat festivitatea de premiere a laureaților ediției 2019 a Galei Premiilor anuale în domeniul Culturii.

CHIȘINĂU, 15 ian – Sputnik. Personalități din domeniul literaturii, teatrului, muzicii, coregrafiei, cinematografiei, artelor plastice, biblioteconomiei, restaurării, conservării patrimoniului cultural şi al muzeografiei au fost premiate pe 15 ianuarie, în cadrul ediției 2019 a Galei Premiilor în domeniul Culturii, organizată al șaselea an consecutiv de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Această acţiune are ca scop susţinerea şi promovarea capacităţilor creative și perfecţionarea măiestriei oamenilor de cultură din țară.

La eveniment au participat premianții ediției curente și invitații acestora, membri ai Guvernului, alți oficiali, reprezentanți ai corpului diplomatic acreditat în Republica Moldova, invitați de onoare și oameni de cultură.

Laureații ediției din acest an sunt:

Premiul „Ştefan Ciobanu” în domeniul conservării patrimoniului cultural i-a revenit grupului de restauratori format din arhitectul Gheorghe Bulat, inginerul Petru Druță și companiei „Eurostil Construct” în persoana Angelei Scerbina.

Premiul „Gavriil Muzicescu” în domeniul muzicii le-a fost acordat compozitorului Marian Stârcea, director artistic al Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”, intepretei Nelly Ciobanu și conducătorului muzical, prim-dirijorului orchestrei Ansamblului de dansuri populare „Joc”, Vasile Goia.

Premiul „Mihai Grecu” în domeniul artelor plastice a fost obținut de către ceramistul Valeriu Vânagă, pentru activitate de creație excepțională, dezvoltarea și promovarea artelor plastice.

La inițiativa Monicăi Babuc, ministru degrevat al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, în acest an s-a instituit o nouă distincție și anume, Premiul în domeniul educației artistice, care i-a revenit Nataliei Corcodel, director la Liceul Internat Republican ,Serghei Rahmaninov”. Premiul în domeniul educației artistice i-a mai fost acordat Larisei Jar, profesoară de pian și șefă de catedră la Liceul-Internat Republican de Muzică „Ciprian Porumbescu" din Capitală, pentru succese remarcabile în educarea tinerilor pianiști, și Irinei Bogataia, directoarea Școlii de Arte „Alexei Stîrcea” din Chișinău.

  • Gala Premiilor anuale ale Ministerului Educației, Culturii și Cercetării în domeniul Culturii, ediția 2019
    Gala Premiilor anuale ale Ministerului Educației, Culturii și Cercetării în domeniul Culturii, ediția 2019
    © Sputnik / Miroslav Rotari
  • Gala Premiilor anuale ale Ministerului Educației, Culturii și Cercetării în domeniul Culturii, ediția 2019
    Gala Premiilor anuale ale Ministerului Educației, Culturii și Cercetării în domeniul Culturii, ediția 2019
    © Sputnik / Miroslav Rotari
  • Gala Premiilor anuale ale Ministerului Educației, Culturii și Cercetării în domeniul Culturii, ediția 2019
    Gala Premiilor anuale ale Ministerului Educației, Culturii și Cercetării în domeniul Culturii, ediția 2019
    © Sputnik / Miroslav Rotari
  • Gala Premiilor anuale ale Ministerului Educației, Culturii și Cercetării în domeniul Culturii, ediția 2019
    Gala Premiilor anuale ale Ministerului Educației, Culturii și Cercetării în domeniul Culturii, ediția 2019
    © Sputnik / Miroslav Rotari
  • Gala Premiilor anuale ale Ministerului Educației, Culturii și Cercetării în domeniul Culturii, ediția 2019
    Gala Premiilor anuale ale Ministerului Educației, Culturii și Cercetării în domeniul Culturii, ediția 2019
    © Sputnik / Miroslav Rotari
  • Gala Premiilor anuale ale Ministerului Educației, Culturii și Cercetării în domeniul Culturii, ediția 2019
    Gala Premiilor anuale ale Ministerului Educației, Culturii și Cercetării în domeniul Culturii, ediția 2019
    © Sputnik / Miroslav Rotari
  • Gala Premiilor anuale ale Ministerului Educației, Culturii și Cercetării în domeniul Culturii, ediția 2019
    Gala Premiilor anuale ale Ministerului Educației, Culturii și Cercetării în domeniul Culturii, ediția 2019
    © Sputnik / Miroslav Rotari
  • Gala Premiilor anuale ale Ministerului Educației, Culturii și Cercetării în domeniul Culturii, ediția 2019
    Gala Premiilor anuale ale Ministerului Educației, Culturii și Cercetării în domeniul Culturii, ediția 2019
    © Sputnik / Miroslav Rotari
  • Gala Premiilor anuale ale Ministerului Educației, Culturii și Cercetării în domeniul Culturii, ediția 2019
    Gala Premiilor anuale ale Ministerului Educației, Culturii și Cercetării în domeniul Culturii, ediția 2019
    © Sputnik / Miroslav Rotari
1 / 9
© Sputnik / Miroslav Rotari
Gala Premiilor anuale ale Ministerului Educației, Culturii și Cercetării în domeniul Culturii, ediția 2019

Premiul „Constantin Stere” în domeniul literaturii a fost oferit scriitoarei Ana Rapcea, pentru volumul de versuri „Când lumina se clatină”.

Premiul „Ion Madan” în domeniul biblioteconomic și bibliografic i-a fost acordat Elenei Agonița,  diretor al Bibliotecii Ştiinţifice a Universtăţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, pentru activitate protigioasă în domeniul bibliografic.

Premiul „Valeriu Cupcea” în domeniul artei teatrale i-a fost oferit actriței Teatrului „Mihai Eminescu” Angela Ciobanu, pentru înalte calități profesionale și spectacole premiate la nivel național și internațional.

Premiul „Gheorghe Cincilei” în domeniul promovării culturii în mass-media a fost oferit grupului editorial al revistei „Moldova”.

Premiul „Ștefan Ciobanu” în domeniul conservării patrimoniului cultural i-a revenit Nataliei Golenco, șefa laboratorului de restaurare din cadrul Muzeului Național de Arte, pentru aportul adus în restaurarea portretului împărătesei Elisabeta a Austriei (Sisi), realizat de pictorul spaniol Federico Ruiz în 1856.

Premiul „Isidor Burdin” în domeniul patrimoniului imaterial i-a fost acordat Mariei Iliuț, conducătoarea formației folclorice „Crenguța de iederă”, pentru promovarea valorilor culturale naționale prin intermediul festivalurilor naționale și internaționale.  

Laureat al Premiul „Alexandru Fedco” pentru cel mai bun manager în domeniul culturii este Andrei Locoman, directorul Palatului Național „Nicolae Sulac”.  

În cadrul festivității, secretarul general de stat al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, Igor Șarov, a înmânat patru diplome oferite de Guvernul Republicii Moldova. Laureații diplomelor de recunoștință sunt:

Eugen Negruța, conducător și fondatorul ansamblului de acordeoniști „Concertino”;

Valentina Guțu, meșter popular;

Gheorghe Mândru,  director al Teatrului Muzical-Dramatic „B.P. Hașdeu” din oraşul Cahul;

Mihai Simenică, conducătorul formației folclorice ,,Romanița,,.

Menționăm că Ziua Națională a Culturii a fost instituită prin Hotărârea Parlamentului nr. 74 din 12 aprilie 2012 și are ca scop promovarea culturii naționale, a valorilor culturale autentice, precum și a personalităților marcante din domeniul culturii.

414
Tagurile:
Ministerul Educaței, laureaţi, cultură, gala

Călătorie în timp imagini cu Chișinăul de altădată

128
(reînnoit 20:22 28.11.2020)
  • Chișinăul sovietic de până în anii 1960. Actualul bulevard Grigore Vieru se numea bulevardul Tineretului.
  • Intersecția actualelor străzi București și Pușkin. Clădirea fostului gimnaziu pentru fete al Zemstvei s-a păstrat până în zilele noastre – din albumul fotografului M. Condrațchi ”Chișinăul și împrejurimile sale”, anul 1889.
  • Creat inițial сa Muzeu Agricol, acum Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, a fost fondat în 1889, în baza colecției de exponate a primei expoziții agricole din Basarabia.
  • Turnul de apă – acum aici este amplasat un muzeu, iar alături se înalță clădirile Universității de Stat.
  • Încă un gimnaziu pentru fete – al principesei Natalia Dadiani (începutul sec. XX), fotografie din perioada Rusiei țariste. Actualmente aici se află Muzeul Național de Arte Plastice.
  • Monumentul lui Ștefan cel Mare, anii 1930. Pe postamentul original era prezentă stema Moldovei cu o stea cu cinci colțuri, care a fost schimbată la sfârșitul anilor 1980 cu una cu opt colțuri.
  • Arcul de triumf – monument de arhitectură. A fost ridicat în 1846 pentru a comemora victoria în războiul riso-turc (1828-1829). Arcul de Triumf este un simbol al Chișinăului contemporan.
  • Clădirea fostei Judecătorii de district. S-a păstrat până în zilele noastre, acum acolo se află Direcția Căilor Ferate - strada Vlaicu Pârcălab, colț cu strada Veronica Micle. Foto de arhivă din albumul ”Chișinăul și împrejurimile sale”.
  • Clădirea Magazinului Universal Central, intersecția străzilor Lenin (acum bulevardul Stefan cel Mare) și Pușkin. Mai târziu aici a fost Magazinul ”Lumea Copiilor”, iar acum – centru comercial
  • Clădirea Dumei orășenești. 1920. Bijuterie arhitecturală a arhitecților Bernardazzi și Elladi - acum aici se află Primăria Chișinău.
  • Actuala Sală cu Orgă este amplasară în clădirea fostei Bănci orășenești, construită în stil clasic, cu elemente de romantism. Recent aceasta a fost restaurată.
  • Strada Lenin, acum bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt – a fost întotdeauna o arteră aglomerată de transport.
  • Și tramvaiele circulau – Fosta stradă Lenin, acum bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, intersecție cu strada Mihai Eminescu.
  • Hotelul ”Ralas”, începutul sec. XX. Clădirea nu s-a păstrat, ea era amplasată la intersecția actualei străzi Alecsandri cu bulevardul Ștefan cel mare.
  • Casa Inglezi – clădire aflată la intersecția străzilor  Mihai Eminescu și Veronica Micle. Primul proprietar a fost  nobilul A.D. Inglezi.
  • Catedrala romano-catolică, anul 1889.  Clădirea s-a păstrat şi este amplasată pe actuala stradă Mitropolit Dosoftei.
  • Gara Feroviară, anii 1930. În timpul celui de Al Doilea Război Mondial a fost deteriorată și a fost demolată. Actuala clădire a fost construită după proiectul arhitectului Alexei Șciusev.
  • Clădirea Teatrului ”Mihai Eminescu”, construită la sfârșitul anilor 30 ai secolului trecut. În perioada sovietică aici era amplasat Teatrul Muzical-Dramatic de Stat ”A.S. Pușkin”
Capitala Moldovei acum și cu ani în urmă: compararea fotografiilor vechi și noi ale orașului oferă oportunități inedite.

Puteți să vă transferi în alte epoci și decoruri istorice, dar și să observați detalii.

Chișinăul are ce le povesti celor care se interesează și vor să asculte.

Ziua orașului Chișinau 2020
© Sputnik / Mihai Caraus

Multe lucruri mai puțin cunoscute pot fi aflate din surse deschise. Noi însă vă propunem să pătrundeți în atmosfera mai multor perioade și să încercați să vă imaginați că sunteți locuitor al orașului din secolul trecut sau și mai de demult…

Cu puțin timp în urmă, pe 14 octombrie, Chișinăul a aniversat 583 de ani. Ne dorim ca orașul nostru să fie tânăr întotdeauna.

”Răsfoiți” galeria foto, savurați. Și când aveți ocazia, primblați-vă pe străzile Capitalei – posibil că ele mai păstrează încă taine nedescoperite.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

128
  • Chișinăul sovietic de până în anii 1960. Actualul bulevard Grigore Vieru se numea bulevardul Tineretului.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Chișinăul sovietic de până în anii 1960. Actualul bulevard Grigore Vieru se numea bulevardul Tineretului.

  • Intersecția actualelor străzi București și Pușkin. Clădirea fostului gimnaziu pentru fete al Zemstvei s-a păstrat până în zilele noastre – din albumul fotografului M. Condrațchi ”Chișinăul și împrejurimile sale”, anul 1889.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Intersecția actualelor străzi București și Pușkin. Clădirea fostului gimnaziu pentru fete al Zemstvei s-a păstrat până în zilele noastre – din albumul fotografului M. Condrațchi ”Chișinăul și împrejurimile sale”, anul 1889.

  • Creat inițial сa Muzeu Agricol, acum Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, a fost fondat în 1889, în baza colecției de exponate a primei expoziții agricole din Basarabia.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Creat inițial сa Muzeu Agricol, acum Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, a fost fondat în 1889, în baza colecției de exponate a primei expoziții agricole din Basarabia.

  • Turnul de apă – acum aici este amplasat un muzeu, iar alături se înalță clădirile Universității de Stat.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Turnul de apă – acum aici este amplasat un muzeu, iar alături se înalță clădirile Universității de Stat.

  • Încă un gimnaziu pentru fete – al principesei Natalia Dadiani (începutul sec. XX), fotografie din perioada Rusiei țariste. Actualmente aici se află Muzeul Național de Arte Plastice.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Încă un gimnaziu pentru fete – al principesei Natalia Dadiani (începutul sec. XX), fotografie din perioada Rusiei țariste. Actualmente aici se află Muzeul Național de Arte Plastice.

  • Monumentul lui Ștefan cel Mare, anii 1930. Pe postamentul original era prezentă stema Moldovei cu o stea cu cinci colțuri, care a fost schimbată la sfârșitul anilor 1980 cu una cu opt colțuri.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Monumentul lui Ștefan cel Mare, anii 1930. Pe postamentul original era prezentă stema Moldovei cu o stea cu cinci colțuri, care a fost schimbată la sfârșitul anilor 1980 cu una cu opt colțuri.

  • Arcul de triumf – monument de arhitectură. A fost ridicat în 1846 pentru a comemora victoria în războiul riso-turc (1828-1829). Arcul de Triumf este un simbol al Chișinăului contemporan.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Arcul de triumf – monument de arhitectură. A fost ridicat în 1846 pentru a comemora victoria în războiul riso-turc (1828-1829). Arcul de Triumf este un simbol al Chișinăului contemporan.

  • Clădirea fostei Judecătorii de district. S-a păstrat până în zilele noastre, acum acolo se află Direcția Căilor Ferate - strada Vlaicu Pârcălab, colț cu strada Veronica Micle. Foto de arhivă din albumul ”Chișinăul și împrejurimile sale”.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Clădirea fostei Judecătorii de district. S-a păstrat până în zilele noastre, acum acolo se află Direcția Căilor Ferate - strada Vlaicu Pârcălab, colț cu strada Veronica Micle. Foto de arhivă din albumul ”Chișinăul și împrejurimile sale”.

  • Clădirea Magazinului Universal Central, intersecția străzilor Lenin (acum bulevardul Stefan cel Mare) și Pușkin. Mai târziu aici a fost Magazinul ”Lumea Copiilor”, iar acum – centru comercial
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Clădirea Magazinului Universal Central, intersecția străzilor Lenin (acum bulevardul Stefan cel Mare) și Pușkin. Mai târziu aici a fost Magazinul ”Lumea Copiilor”, iar acum – centru comercial

  • Clădirea Dumei orășenești. 1920. Bijuterie arhitecturală a arhitecților Bernardazzi și Elladi - acum aici se află Primăria Chișinău.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Clădirea Dumei orășenești. 1920. Bijuterie arhitecturală a arhitecților Bernardazzi și Elladi - acum aici se află Primăria Chișinău.

  • Actuala Sală cu Orgă este amplasară în clădirea fostei Bănci orășenești, construită în stil clasic, cu elemente de romantism. Recent aceasta a fost restaurată.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Actuala Sală cu Orgă este amplasară în clădirea fostei Bănci orășenești, construită în stil clasic, cu elemente de romantism. Recent aceasta a fost restaurată.

  • Strada Lenin, acum bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt – a fost întotdeauna o arteră aglomerată de transport.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Strada Lenin, acum bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt – a fost întotdeauna o arteră aglomerată de transport.

  • Și tramvaiele circulau – Fosta stradă Lenin, acum bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, intersecție cu strada Mihai Eminescu.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Și tramvaiele circulau – Fosta stradă Lenin, acum bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, intersecție cu strada Mihai Eminescu.

  • Hotelul ”Ralas”, începutul sec. XX. Clădirea nu s-a păstrat, ea era amplasată la intersecția actualei străzi Alecsandri cu bulevardul Ștefan cel mare.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Hotelul ”Ralas”, începutul sec. XX. Clădirea nu s-a păstrat, ea era amplasată la intersecția actualei străzi Alecsandri cu bulevardul Ștefan cel mare.

  • Casa Inglezi – clădire aflată la intersecția străzilor  Mihai Eminescu și Veronica Micle. Primul proprietar a fost  nobilul A.D. Inglezi.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Casa Inglezi – clădire aflată la intersecția străzilor Mihai Eminescu și Veronica Micle. Primul proprietar a fost nobilul A.D. Inglezi.

  • Catedrala romano-catolică, anul 1889.  Clădirea s-a păstrat şi este amplasată pe actuala stradă Mitropolit Dosoftei.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Catedrala romano-catolică, anul 1889. Clădirea s-a păstrat şi este amplasată pe actuala stradă Mitropolit Dosoftei.

  • Gara Feroviară, anii 1930. În timpul celui de Al Doilea Război Mondial a fost deteriorată și a fost demolată. Actuala clădire a fost construită după proiectul arhitectului Alexei Șciusev.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Gara Feroviară, anii 1930. În timpul celui de Al Doilea Război Mondial a fost deteriorată și a fost demolată. Actuala clădire a fost construită după proiectul arhitectului Alexei Șciusev.

  • Clădirea Teatrului ”Mihai Eminescu”, construită la sfârșitul anilor 30 ai secolului trecut. În perioada sovietică aici era amplasat Teatrul Muzical-Dramatic de Stat ”A.S. Pușkin”
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Clădirea Teatrului ”Mihai Eminescu”, construită la sfârșitul anilor 30 ai secolului trecut. În perioada sovietică aici era amplasat Teatrul Muzical-Dramatic de Stat ”A.S. Pușkin”

Tagurile:
istorie, Chișinău, Imagini
Tematic
Târg cu produse moldovenești, organizat de Hramul Chișinăului


Загрузка...
Микрофон в студии радио Sputnik

 „Concertino” speră la vremuri mai bune: Ce planuri au artiștii

41
(reînnoit 13:13 24.11.2020)
Anul 2020 este pe ultima sută de metri, dar artiștii deja au planuri grandioase pentru 2021. Despre proiectele de viitor ale Ansamblului de Acordeonişti „Concertino” am aflat de la conducătorul formației, Eugen Negruță.
 „Concertino” speră la vremuri mai bune: Ce planuri au artiștii

Proiectele Ansamblul de Acordeoniști „Concertino”, la fel ca și ale multor formații și artiști din țara noastră, au avut de mult de suferit din cauza pandemiei COVID-19. Conducătorul și fondatorul Ansamblului, Eugen Negruță, a declarat într-un interviu pentru Sputnik Moldova că, din cele 40 de concerte pe care planificau să le organizeze în Moldova și România din primăvara acestui an, doar patru au fost susținute.

Cu toate acestea, Eugen Negruță a menționat că situația pare să se amelioreze câte puțin în acest domeniu. În ultimele două luni „Concertino” a susținut opt concerte în aer liber, cu respectarea tuturor măsurilor de siguranță.

"A fost o perioadă dificilă pentru toată lumea de la începutul pandemiei. Multe concerte au avut loc online, însă nicio cameră, niciun fel de tehnică performantă nu va înlocui acel fior și energia pe care o simțim și o transmitem spectatorilor. Sperăm la vremuri mai bune", a menționat Eugen Negruță.

Mai mult, Ansamblul de Acordeonişti „Concertino” are planuri mari pentru 2021. Artiștii speră că în luna martie va fi organizat Festivalul Internațional "Mărțișor", vor reîncepe turneele și spectacolele, chiar dacă numărul de spectator va trebui să fie unul limitat.

"Sper că 2021 va fi unul mai bun și se va ameliora situația cu această pandemie. Ne dorim să nu mai sufere lumea, să fim cu toții sănătoși. Suntem optimiști. Ne pregătim chiar și de o lansare de CD și de un spectacol inedit, care nu s-a mai jucat niciodată pe scenele din țara noastră", a conchis el.

De menționat este că în luna octombrie 2020, Ansamblul de Acordeonişti „Concertino” a împlinit 17 ani de la fondare. Cei zece artiști din formație au primit pe parcursul anilor Grand Prix-uri la concursuri internaționale și multe alte premii importante.

Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

41
Tagurile:
artiști, acordeon
Tematic
Concert online pe timp de carantină: Iată câți oameni au vizionat spectacolul


Загрузка...

Moș Crăciun în mască anti-gaz: Cum rezistă actorii în vreme de pandemie

0
(reînnoit 15:45 29.11.2020)
Moș Crăciun în mască anti-gaz: În preajma Anului Nou, actorii caută modalități originale de a-și păstra profesia pe timp de pandemie.

Un Moș Crăciun din Celiabinsk a povestit despre modul în care iese din situație când felicitările tradiționale și matineele sunt interzise din cauza coronavirusului.

Un actor cu 20 de ani de experiență, Dmitri Varfolomeev, este acum nevoit să lucreze pe un taxi. El spune că anterior, pe această vreme, avea deja planificate toate activitățile, însă în acest an situația este total diferită.

"De obicei, până la începutul lunii noiembrie aveam programul (pentru sărbătorile de Anul Nou) pregătit. Am vorbit cu toată lumea, am discutat despre toate, am făcut totul, chiar am repetat câteva piese cu profesorii, cu copiii, dar fără mine", spune Varfolomeev.

Restricțiile legate de coronavirus în regiunea Celiabinsk au fost prelungite până pe 27 decembrie. Nu vor fi artiști sau părinți la matineele din grădinițe. Potrivit viceguvernatorului  regiunii, Irina Geht, autoritățile nu intenționează să închidă cinematografele și centrele comerciale. Cu toate acestea, dacă situația continuă să se înrăutățească, vor fi impuse restricții totale asupra evenimentelor de masă în regiune.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Rusia, pandemie, Moș Crăciun


Загрузка...