Obiectiv foto

Regizorul Viorel Mardare, propus pentru Premiului Național

1072
(reînnoit 15:39 20.08.2018)
Premierul Pavel Filip a propus candidatura regizorului Viorel Mardare pentru Premiul Național.

CHIȘINĂU, 20 aug — Sputnik. Membrii Comisiei pentru decernarea Premiului Național s-au întrunit astăzi la Guvern pentru a examina dosarele candidaţilor participanți la concurs. În cadrul şedinţei au fost prezentate avizele grupurilor de experți pentru 19 dosare înregistrate — candidații fiind propuși pentru performanțe în medicină, artă, cultură, agricultură, știință, literatură și istorie.

Cu titlul de excepție, la propunerea premierului Pavel Filip, pentru decernarea Premiului Național a fost propusă și candidatura cunoscutului regizor Viorel Mardare.

„Propunerea mea vine în semn de apreciere — este un regizor cunoscut și autor al mai multor filme de scurt metraj prin care s-a reușit promovarea Republicii Moldova. Cu părere de rău, anterior nimeni din cei care au conștientizat talentul acestui tânăr nu s-au gândit să-i înainteze dosarul", a menționat premierul.

Conform regulamentului, membrii comisiei şi-au exprimat opinia prin vot secret. Numele câştigătorilor Premiului Naţional ediţia 2018 urmează să fie făcute publice după aprobarea hotărârii de Guvern. Laureaţii îşi vor primi distincţiile la 24 august curent, la Gala Premiului Național.

Premiul Naţional, în valoare de 100 de mii de lei, se acordă cetăţenilor Republicii Moldova pentru realizări remarcabile care au îmbogăţit substanţial ştiinţa, tehnologiile, cultura, arta şi sportul, au contribuit la promovarea imaginii pozitive a ţării pe plan internaţional, au avut un impact considerabil asupra progresului tehnico-ştiinţific şi social-economic.

1072
Tagurile:
premiul national, Viorel Mardare, regizor, Moldova
Tematic
Tânăr regizor rus, premiul pentru cel mai bun lungmetraj la festivalul de film de la Buzău
Dumitru Grosei

Regizor moldovean, premiat la un prestigios festival din Argentina

42
(reînnoit 14:02 30.11.2020)
Regizorul moldovean Dumitru Grosei a primit un premiu special la un festival de film internațional din Argentina. Detalii am aflat chiar de la el în cadrul emisiunii "Sputnik Matinal".
Regizor moldovean, premiat la un prestigios Festival din Argentina

O producție cinematografică în regia lui Dumitru Grosei a obținut Marele Premiu la Categoria „Film de Ficţiune” la un festival de film internațional din Argentina.

Filmările s-au desfășurat timp de o săptămână, în anul 2013, în județul Vâlcea, România. Acesta este un film de scurt-metraj cu o durată de 18 minute.

"Filmul are subtitre în limba spaniolă. A fost solicitat să fie inclus în acest prestigios concurs. Este un premiu important pentru întreaga echipă care a muncit la realizarea acestuia", a declarat în studioul Sputnik Dumitru Grosei.

Potrivit regizorului moldovean, subiectul filmului este unul actual și descrie relația între părinți-copii, viața dinamică și pe alocuri brutală ce creează o maturizare forțată a unui adolescent.

De menționat este că în palmaresul regizorului moldovean sunt zeci de premii obținute în cadrul festivalurilor internaționale.

Printre acestea se numără trofeul "Gagara de Aur" la cea de a XXIII-a ediție a Festivalului Internațional de Film și TV "TO SAVE AND PRESERVE", desfășurat în în Hanti-Mansiisk, Rusia. Dumitru Grosei a mai câștigat premiul pentru "Cel mai bun scenariu" cu proiectul cinematografic "Ionel și Maricica" la International Film Festival Golden Frame din Kharkov, Ukraina. Totodată, peliculele sale au beneficiat de nominalizări oficiale în Italia, China, Maroc, Turcia, Albania, Liban, România ș.a.

Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

42
Tagurile:
film
Tematic
Dumitru Grosei, despre industria cinematografică din Moldova


Загрузка...

Călătorie în timp imagini cu Chișinăul de altădată

161
(reînnoit 20:22 28.11.2020)
  • Chișinăul sovietic de până în anii 1960. Actualul bulevard Grigore Vieru se numea bulevardul Tineretului.
  • Intersecția actualelor străzi București și Pușkin. Clădirea fostului gimnaziu pentru fete al Zemstvei s-a păstrat până în zilele noastre – din albumul fotografului M. Condrațchi ”Chișinăul și împrejurimile sale”, anul 1889.
  • Creat inițial сa Muzeu Agricol, acum Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, a fost fondat în 1889, în baza colecției de exponate a primei expoziții agricole din Basarabia.
  • Turnul de apă – acum aici este amplasat un muzeu, iar alături se înalță clădirile Universității de Stat.
  • Încă un gimnaziu pentru fete – al principesei Natalia Dadiani (începutul sec. XX), fotografie din perioada Rusiei țariste. Actualmente aici se află Muzeul Național de Arte Plastice.
  • Monumentul lui Ștefan cel Mare, anii 1930. Pe postamentul original era prezentă stema Moldovei cu o stea cu cinci colțuri, care a fost schimbată la sfârșitul anilor 1980 cu una cu opt colțuri.
  • Arcul de triumf – monument de arhitectură. A fost ridicat în 1846 pentru a comemora victoria în războiul riso-turc (1828-1829). Arcul de Triumf este un simbol al Chișinăului contemporan.
  • Clădirea fostei Judecătorii de district. S-a păstrat până în zilele noastre, acum acolo se află Direcția Căilor Ferate - strada Vlaicu Pârcălab, colț cu strada Veronica Micle. Foto de arhivă din albumul ”Chișinăul și împrejurimile sale”.
  • Clădirea Magazinului Universal Central, intersecția străzilor Lenin (acum bulevardul Stefan cel Mare) și Pușkin. Mai târziu aici a fost Magazinul ”Lumea Copiilor”, iar acum – centru comercial
  • Clădirea Dumei orășenești. 1920. Bijuterie arhitecturală a arhitecților Bernardazzi și Elladi - acum aici se află Primăria Chișinău.
  • Actuala Sală cu Orgă este amplasară în clădirea fostei Bănci orășenești, construită în stil clasic, cu elemente de romantism. Recent aceasta a fost restaurată.
  • Strada Lenin, acum bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt – a fost întotdeauna o arteră aglomerată de transport.
  • Și tramvaiele circulau – Fosta stradă Lenin, acum bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, intersecție cu strada Mihai Eminescu.
  • Hotelul ”Ralas”, începutul sec. XX. Clădirea nu s-a păstrat, ea era amplasată la intersecția actualei străzi Alecsandri cu bulevardul Ștefan cel mare.
  • Casa Inglezi – clădire aflată la intersecția străzilor  Mihai Eminescu și Veronica Micle. Primul proprietar a fost  nobilul A.D. Inglezi.
  • Catedrala romano-catolică, anul 1889.  Clădirea s-a păstrat şi este amplasată pe actuala stradă Mitropolit Dosoftei.
  • Gara Feroviară, anii 1930. În timpul celui de Al Doilea Război Mondial a fost deteriorată și a fost demolată. Actuala clădire a fost construită după proiectul arhitectului Alexei Șciusev.
  • Clădirea Teatrului ”Mihai Eminescu”, construită la sfârșitul anilor 30 ai secolului trecut. În perioada sovietică aici era amplasat Teatrul Muzical-Dramatic de Stat ”A.S. Pușkin”
Capitala Moldovei acum și cu ani în urmă: compararea fotografiilor vechi și noi ale orașului oferă oportunități inedite.

Puteți să vă transferi în alte epoci și decoruri istorice, dar și să observați detalii.

Chișinăul are ce le povesti celor care se interesează și vor să asculte.

Ziua orașului Chișinau 2020
© Sputnik / Mihai Caraus

Multe lucruri mai puțin cunoscute pot fi aflate din surse deschise. Noi însă vă propunem să pătrundeți în atmosfera mai multor perioade și să încercați să vă imaginați că sunteți locuitor al orașului din secolul trecut sau și mai de demult…

Cu puțin timp în urmă, pe 14 octombrie, Chișinăul a aniversat 583 de ani. Ne dorim ca orașul nostru să fie tânăr întotdeauna.

”Răsfoiți” galeria foto, savurați. Și când aveți ocazia, primblați-vă pe străzile Capitalei – posibil că ele mai păstrează încă taine nedescoperite.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

161
  • Chișinăul sovietic de până în anii 1960. Actualul bulevard Grigore Vieru se numea bulevardul Tineretului.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Chișinăul sovietic de până în anii 1960. Actualul bulevard Grigore Vieru se numea bulevardul Tineretului.

  • Intersecția actualelor străzi București și Pușkin. Clădirea fostului gimnaziu pentru fete al Zemstvei s-a păstrat până în zilele noastre – din albumul fotografului M. Condrațchi ”Chișinăul și împrejurimile sale”, anul 1889.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Intersecția actualelor străzi București și Pușkin. Clădirea fostului gimnaziu pentru fete al Zemstvei s-a păstrat până în zilele noastre – din albumul fotografului M. Condrațchi ”Chișinăul și împrejurimile sale”, anul 1889.

  • Creat inițial сa Muzeu Agricol, acum Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, a fost fondat în 1889, în baza colecției de exponate a primei expoziții agricole din Basarabia.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Creat inițial сa Muzeu Agricol, acum Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, a fost fondat în 1889, în baza colecției de exponate a primei expoziții agricole din Basarabia.

  • Turnul de apă – acum aici este amplasat un muzeu, iar alături se înalță clădirile Universității de Stat.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Turnul de apă – acum aici este amplasat un muzeu, iar alături se înalță clădirile Universității de Stat.

  • Încă un gimnaziu pentru fete – al principesei Natalia Dadiani (începutul sec. XX), fotografie din perioada Rusiei țariste. Actualmente aici se află Muzeul Național de Arte Plastice.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Încă un gimnaziu pentru fete – al principesei Natalia Dadiani (începutul sec. XX), fotografie din perioada Rusiei țariste. Actualmente aici se află Muzeul Național de Arte Plastice.

  • Monumentul lui Ștefan cel Mare, anii 1930. Pe postamentul original era prezentă stema Moldovei cu o stea cu cinci colțuri, care a fost schimbată la sfârșitul anilor 1980 cu una cu opt colțuri.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Monumentul lui Ștefan cel Mare, anii 1930. Pe postamentul original era prezentă stema Moldovei cu o stea cu cinci colțuri, care a fost schimbată la sfârșitul anilor 1980 cu una cu opt colțuri.

  • Arcul de triumf – monument de arhitectură. A fost ridicat în 1846 pentru a comemora victoria în războiul riso-turc (1828-1829). Arcul de Triumf este un simbol al Chișinăului contemporan.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Arcul de triumf – monument de arhitectură. A fost ridicat în 1846 pentru a comemora victoria în războiul riso-turc (1828-1829). Arcul de Triumf este un simbol al Chișinăului contemporan.

  • Clădirea fostei Judecătorii de district. S-a păstrat până în zilele noastre, acum acolo se află Direcția Căilor Ferate - strada Vlaicu Pârcălab, colț cu strada Veronica Micle. Foto de arhivă din albumul ”Chișinăul și împrejurimile sale”.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Clădirea fostei Judecătorii de district. S-a păstrat până în zilele noastre, acum acolo se află Direcția Căilor Ferate - strada Vlaicu Pârcălab, colț cu strada Veronica Micle. Foto de arhivă din albumul ”Chișinăul și împrejurimile sale”.

  • Clădirea Magazinului Universal Central, intersecția străzilor Lenin (acum bulevardul Stefan cel Mare) și Pușkin. Mai târziu aici a fost Magazinul ”Lumea Copiilor”, iar acum – centru comercial
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Clădirea Magazinului Universal Central, intersecția străzilor Lenin (acum bulevardul Stefan cel Mare) și Pușkin. Mai târziu aici a fost Magazinul ”Lumea Copiilor”, iar acum – centru comercial

  • Clădirea Dumei orășenești. 1920. Bijuterie arhitecturală a arhitecților Bernardazzi și Elladi - acum aici se află Primăria Chișinău.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Clădirea Dumei orășenești. 1920. Bijuterie arhitecturală a arhitecților Bernardazzi și Elladi - acum aici se află Primăria Chișinău.

  • Actuala Sală cu Orgă este amplasară în clădirea fostei Bănci orășenești, construită în stil clasic, cu elemente de romantism. Recent aceasta a fost restaurată.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Actuala Sală cu Orgă este amplasară în clădirea fostei Bănci orășenești, construită în stil clasic, cu elemente de romantism. Recent aceasta a fost restaurată.

  • Strada Lenin, acum bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt – a fost întotdeauna o arteră aglomerată de transport.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Strada Lenin, acum bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt – a fost întotdeauna o arteră aglomerată de transport.

  • Și tramvaiele circulau – Fosta stradă Lenin, acum bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, intersecție cu strada Mihai Eminescu.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Și tramvaiele circulau – Fosta stradă Lenin, acum bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, intersecție cu strada Mihai Eminescu.

  • Hotelul ”Ralas”, începutul sec. XX. Clădirea nu s-a păstrat, ea era amplasată la intersecția actualei străzi Alecsandri cu bulevardul Ștefan cel mare.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Hotelul ”Ralas”, începutul sec. XX. Clădirea nu s-a păstrat, ea era amplasată la intersecția actualei străzi Alecsandri cu bulevardul Ștefan cel mare.

  • Casa Inglezi – clădire aflată la intersecția străzilor  Mihai Eminescu și Veronica Micle. Primul proprietar a fost  nobilul A.D. Inglezi.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Casa Inglezi – clădire aflată la intersecția străzilor Mihai Eminescu și Veronica Micle. Primul proprietar a fost nobilul A.D. Inglezi.

  • Catedrala romano-catolică, anul 1889.  Clădirea s-a păstrat şi este amplasată pe actuala stradă Mitropolit Dosoftei.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Catedrala romano-catolică, anul 1889. Clădirea s-a păstrat şi este amplasată pe actuala stradă Mitropolit Dosoftei.

  • Gara Feroviară, anii 1930. În timpul celui de Al Doilea Război Mondial a fost deteriorată și a fost demolată. Actuala clădire a fost construită după proiectul arhitectului Alexei Șciusev.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Gara Feroviară, anii 1930. În timpul celui de Al Doilea Război Mondial a fost deteriorată și a fost demolată. Actuala clădire a fost construită după proiectul arhitectului Alexei Șciusev.

  • Clădirea Teatrului ”Mihai Eminescu”, construită la sfârșitul anilor 30 ai secolului trecut. În perioada sovietică aici era amplasat Teatrul Muzical-Dramatic de Stat ”A.S. Pușkin”
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Clădirea Teatrului ”Mihai Eminescu”, construită la sfârșitul anilor 30 ai secolului trecut. În perioada sovietică aici era amplasat Teatrul Muzical-Dramatic de Stat ”A.S. Pușkin”

Tagurile:
istorie, Chișinău, Imagini
Tematic
Târg cu produse moldovenești, organizat de Hramul Chișinăului


Загрузка...
Parlamentul

Parlamentul se reunește în plen: Proiecte importante pe ordinea de zi

0
Biroul permanent al Parlamentului a stabilit ordinea de zi pentru ședința plenară de mâine. Pe agendă figurează mai multe proiecte importante.

CHIȘINĂU, 2 dec - Sputnik. Parlamentul se reunește mâine dimineață în ședință plenară pentru a examina mai multe proiecte de legi și hotărâri. Biroul permanent al Legislativului a stabilit astăzi agenda pentru următoarele două săptămâni. 

Deputații urmează să adopte sau să respingă proiectul bugetului de stat pentru 2021, precum și politica fiscală și vamală pentru anul viitor.

Tot mâine vor fi examinate inițiativele cu privire la bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetul asigurărilor medicale.

Precizăm că luni toate aceste proiecte au fost aprobate de Guvern. 

Proiectul legii bugetului de stat pentru 2021 prevede venituri de 41,4 miliarde de lei, cheltuieli de 55,3 miliarde de lei și un deficit de 14,9 miliarde de lei, ceea ce va constitui aproximativ 6% din Produsul Intern Brut. 

Ministrul Finanțelor a precizat că deficitul bugetar va fi finanțat în mare parte din surse externe - din împrumuturi de la Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internațional și de la Banca Mondială. De asemenea, pentru a acoperi deficitul, statul se va împrumuta și de la băncile din țară, după ce va emite valori mobiliare de stat. O altă sursă a deficitului, susțin autoritățile, ar fi „mijloacele recuperate în urma fraudei bancare”.

Deficitul va fi acoperit și în urma privatizării bunurilor aflate în proprietatea statului.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
ședință plenară, Parlament
Tematic
Parlamentul a aprobat: Pensie facultativă pentru moldoveni


Загрузка...