Actrița Svetlana Toma în rolul Radei, episod dim flmul „O șatră urcă la cer” de Emil Loteanu

Filmul „O șatră urcă la cer” ar fi putut avea cinci episoade

786
(reînnoit 11:45 08.08.2018)
În legendara producție cinematografică „O șatră urcă la cer”, Sergiu Finiti, om emerit în arte, actor la Teatrul „Satiricus”, a interpretat rolul țiganului. Acesta a fost rolul său de debut în cinematografie. Actorul mărturisește că lecțiile genialului Emil Loteanu i-au rămas în memorie pentru toată viața.

CHIȘINĂU, 8 aug — Sputnik, Daria Cernega. Erau mai mult de zece persoane care pretindeau la rolul țiganului Burbulea, cu unii fiind deja încheiat chiar și contractul, își amintește Sergiu Finiti. Însă legendarul Emil Loteanu continua totuși să caute candidatura potrivită.

Întâlnirea cu Loteanu

Tânărul Finiti a obținut acest rol aproape din întâmplare: asistentul regizorului era un coleg de studenție al artistului începător. Într-o zi, Finiti a primit o telegramă urgentă în care era rugat să plece imediat la Kaunas, unde demaraseră lucrările asupra filmului „O șatră urcă la cer".

Заслуженный деятель искусств, актер театра Сатирикус Серджиу Финити
© Sputnik
Sergiu Finiti

 

„Loteanu s-a uitat la mine și mi-a zis: zâmbește. Eu am zâmbit. Apoi mi-a zis să râd și eu am început a râde. Pe urmă mi-a zis: plângi". Iar eu am început a plânge. Acest test l-am trecut normal. După aceea m-a întrebat: „Poți merge pe cal?" Eu am răspuns că în trei zile o să învăț. După această discuție am mers la poligon. A doua zi el a sosit acolo într-un automobil „Ceaika", iar eu i-am demonstrat astfel de trucuri ca „lumânarea" și „căderea din șa", ceea ce a apărut ulterior și în film", a spus actorul.

Pe platoul de filmare Loteanu era ca un despot, iar după filmări devenea un om blând, apropiat și sincer. Cerea de la actori dăruire totală, indiferent de circumstanțe.

Кинорежиссер Эмиль Лотяну
© Sputnik / Галина Кмит
Emil Loteanu

 

Pe parcursul a două luni protagonistul lui Burbulea a fost nevoit să-și petreacă nopțile mai mult în avion. Conform înțelegerii lui Loteanu cu Teatrul Academic Muzical-Dramatic „A. S. Pușkin", unde era angajat Sergiu Finiti, acesta trebuia o zi să fie la repetiții la Chișinău, iar în ziua următoare să fie în Transcarpatia ucraineană. Astfel, avea un regim teribil. Până la prânz trebuia să repete la teatru, seara — să plece la aeroport, iar în zori să aterizeze la Lvov, de unde îl aștepta un taxi pentru a-l duce în Carpați, direct pe platoul de filmare, își amintește Finiti. În timpul filmărilor au fost realizate mai multe materiale, unice, care ar fi fost suficiente chiar și pentru un film cu cinci episoade. Însă, la comanda venită de „sus", autorii au fost nevoiți să taie din peliculă precum în carne vie.
„Eram la Moscova și am trecut pe la studioul cinematografic. Loteanu tocmai se ocupa de montarea acestui film, și plângea. I-au interzis să facă două episoade, i-au zis: doar unul. Plângea și spunea: „Serioja, uite ce cadre!", a menționat Finiti.

Adevărații țigani

În renumitul său film Loteanu nu a prea pătruns în modul de viață al țiganilor. Regizorul a dorit mai curând să creeze o istorie poetizată. Aceasta este părerea actorului care a interpretat rolul lui Burbulea. Deși în filmul „O șatră urcă la cer" s-au produs și țigani adevărați, nomazi. Aceștia își aveau flerul lor care îl atrăgea pe Loteanu.
„Aflându-ne la filmări în Transcarpatia, am dat de niște țigani nomazi. O șatră întreagă. La care Loteanu a zis: „Ei sunt analfabeți, nu au pașapoarte, însă ei sunt poligloți și cunosc maghiara, polona, româna, rusa. Ei sunt mai deștepți ca voi!", își amintește Finiti.
La filmări, mai cu seamă în scenele de masă, participau la vreo patruzeci de țigani nomazi. Finiti își amintește că aceștia erau capricioși. De exemplu, după ce începeau filmările, ei puteau cere majorarea tarifului. Loteanu avea conflicte cu ei.

Dragostea pentru cai

Dar nu numai țiganii erau năzuroși, ci și caii lor. La filmări au fost aduși cai din Alabino, o localitate din regiunea Moscova. Între anii 1962 și 2002 acolo a fost dislocat regimentul de cavalerie numit „мосфильмовский" (al studioului „Mosfilm"). Actorului care îl interpreta pe Burbulea i-a revenit calul cu numele Zakat, deținător al titlului de campion, dar și capricios. Nici nu dorea să știe de Finiti, iar acestuia i-a trebuit ceva timp ca să-l îmblânzească și să se împrietenească. În Carpați, în pauzele dintre filmări, actorul îl tot hrănea din palmă cu diferite poame.
„Trecuse un an, eu jucam în filmul „Pe urme de lup", când am auzit că sunt aduși caii de la Alabino. Peste câteva zile, asistentul regizorului îmi zice: „Vezi calul cel roșcat din herghelie? Este Zakat. Noi stăteam la vreo două sute de metri. L-am chemat pe nume. Dintr-odată, calul s-a desprins de herghelie, s-a apropiat de mine și a început să-și scuture coama. Probabil, eu nici din dragoste nu am plâns așa ca de această manifestare a recunoștinței!", a spus Finiti care pare și acum mișcat de această istorie.

786
Tagurile:
rol de debut, rolul tiganului, actor moldovean, cinci episoade, cinematografie, regizor, film, Sergiu Finiti, Emil Loteanu
Dumitru Grosei

Regizor moldovean, premiat la un prestigios festival din Argentina

42
(reînnoit 14:02 30.11.2020)
Regizorul moldovean Dumitru Grosei a primit un premiu special la un festival de film internațional din Argentina. Detalii am aflat chiar de la el în cadrul emisiunii "Sputnik Matinal".
Regizor moldovean, premiat la un prestigios Festival din Argentina

O producție cinematografică în regia lui Dumitru Grosei a obținut Marele Premiu la Categoria „Film de Ficţiune” la un festival de film internațional din Argentina.

Filmările s-au desfășurat timp de o săptămână, în anul 2013, în județul Vâlcea, România. Acesta este un film de scurt-metraj cu o durată de 18 minute.

"Filmul are subtitre în limba spaniolă. A fost solicitat să fie inclus în acest prestigios concurs. Este un premiu important pentru întreaga echipă care a muncit la realizarea acestuia", a declarat în studioul Sputnik Dumitru Grosei.

Potrivit regizorului moldovean, subiectul filmului este unul actual și descrie relația între părinți-copii, viața dinamică și pe alocuri brutală ce creează o maturizare forțată a unui adolescent.

De menționat este că în palmaresul regizorului moldovean sunt zeci de premii obținute în cadrul festivalurilor internaționale.

Printre acestea se numără trofeul "Gagara de Aur" la cea de a XXIII-a ediție a Festivalului Internațional de Film și TV "TO SAVE AND PRESERVE", desfășurat în în Hanti-Mansiisk, Rusia. Dumitru Grosei a mai câștigat premiul pentru "Cel mai bun scenariu" cu proiectul cinematografic "Ionel și Maricica" la International Film Festival Golden Frame din Kharkov, Ukraina. Totodată, peliculele sale au beneficiat de nominalizări oficiale în Italia, China, Maroc, Turcia, Albania, Liban, România ș.a.

Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

42
Tagurile:
film
Tematic
Dumitru Grosei, despre industria cinematografică din Moldova


Загрузка...

Călătorie în timp imagini cu Chișinăul de altădată

161
(reînnoit 20:22 28.11.2020)
  • Chișinăul sovietic de până în anii 1960. Actualul bulevard Grigore Vieru se numea bulevardul Tineretului.
  • Intersecția actualelor străzi București și Pușkin. Clădirea fostului gimnaziu pentru fete al Zemstvei s-a păstrat până în zilele noastre – din albumul fotografului M. Condrațchi ”Chișinăul și împrejurimile sale”, anul 1889.
  • Creat inițial сa Muzeu Agricol, acum Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, a fost fondat în 1889, în baza colecției de exponate a primei expoziții agricole din Basarabia.
  • Turnul de apă – acum aici este amplasat un muzeu, iar alături se înalță clădirile Universității de Stat.
  • Încă un gimnaziu pentru fete – al principesei Natalia Dadiani (începutul sec. XX), fotografie din perioada Rusiei țariste. Actualmente aici se află Muzeul Național de Arte Plastice.
  • Monumentul lui Ștefan cel Mare, anii 1930. Pe postamentul original era prezentă stema Moldovei cu o stea cu cinci colțuri, care a fost schimbată la sfârșitul anilor 1980 cu una cu opt colțuri.
  • Arcul de triumf – monument de arhitectură. A fost ridicat în 1846 pentru a comemora victoria în războiul riso-turc (1828-1829). Arcul de Triumf este un simbol al Chișinăului contemporan.
  • Clădirea fostei Judecătorii de district. S-a păstrat până în zilele noastre, acum acolo se află Direcția Căilor Ferate - strada Vlaicu Pârcălab, colț cu strada Veronica Micle. Foto de arhivă din albumul ”Chișinăul și împrejurimile sale”.
  • Clădirea Magazinului Universal Central, intersecția străzilor Lenin (acum bulevardul Stefan cel Mare) și Pușkin. Mai târziu aici a fost Magazinul ”Lumea Copiilor”, iar acum – centru comercial
  • Clădirea Dumei orășenești. 1920. Bijuterie arhitecturală a arhitecților Bernardazzi și Elladi - acum aici se află Primăria Chișinău.
  • Actuala Sală cu Orgă este amplasară în clădirea fostei Bănci orășenești, construită în stil clasic, cu elemente de romantism. Recent aceasta a fost restaurată.
  • Strada Lenin, acum bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt – a fost întotdeauna o arteră aglomerată de transport.
  • Și tramvaiele circulau – Fosta stradă Lenin, acum bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, intersecție cu strada Mihai Eminescu.
  • Hotelul ”Ralas”, începutul sec. XX. Clădirea nu s-a păstrat, ea era amplasată la intersecția actualei străzi Alecsandri cu bulevardul Ștefan cel mare.
  • Casa Inglezi – clădire aflată la intersecția străzilor  Mihai Eminescu și Veronica Micle. Primul proprietar a fost  nobilul A.D. Inglezi.
  • Catedrala romano-catolică, anul 1889.  Clădirea s-a păstrat şi este amplasată pe actuala stradă Mitropolit Dosoftei.
  • Gara Feroviară, anii 1930. În timpul celui de Al Doilea Război Mondial a fost deteriorată și a fost demolată. Actuala clădire a fost construită după proiectul arhitectului Alexei Șciusev.
  • Clădirea Teatrului ”Mihai Eminescu”, construită la sfârșitul anilor 30 ai secolului trecut. În perioada sovietică aici era amplasat Teatrul Muzical-Dramatic de Stat ”A.S. Pușkin”
Capitala Moldovei acum și cu ani în urmă: compararea fotografiilor vechi și noi ale orașului oferă oportunități inedite.

Puteți să vă transferi în alte epoci și decoruri istorice, dar și să observați detalii.

Chișinăul are ce le povesti celor care se interesează și vor să asculte.

Ziua orașului Chișinau 2020
© Sputnik / Mihai Caraus

Multe lucruri mai puțin cunoscute pot fi aflate din surse deschise. Noi însă vă propunem să pătrundeți în atmosfera mai multor perioade și să încercați să vă imaginați că sunteți locuitor al orașului din secolul trecut sau și mai de demult…

Cu puțin timp în urmă, pe 14 octombrie, Chișinăul a aniversat 583 de ani. Ne dorim ca orașul nostru să fie tânăr întotdeauna.

”Răsfoiți” galeria foto, savurați. Și când aveți ocazia, primblați-vă pe străzile Capitalei – posibil că ele mai păstrează încă taine nedescoperite.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

161
  • Chișinăul sovietic de până în anii 1960. Actualul bulevard Grigore Vieru se numea bulevardul Tineretului.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Chișinăul sovietic de până în anii 1960. Actualul bulevard Grigore Vieru se numea bulevardul Tineretului.

  • Intersecția actualelor străzi București și Pușkin. Clădirea fostului gimnaziu pentru fete al Zemstvei s-a păstrat până în zilele noastre – din albumul fotografului M. Condrațchi ”Chișinăul și împrejurimile sale”, anul 1889.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Intersecția actualelor străzi București și Pușkin. Clădirea fostului gimnaziu pentru fete al Zemstvei s-a păstrat până în zilele noastre – din albumul fotografului M. Condrațchi ”Chișinăul și împrejurimile sale”, anul 1889.

  • Creat inițial сa Muzeu Agricol, acum Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, a fost fondat în 1889, în baza colecției de exponate a primei expoziții agricole din Basarabia.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Creat inițial сa Muzeu Agricol, acum Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, a fost fondat în 1889, în baza colecției de exponate a primei expoziții agricole din Basarabia.

  • Turnul de apă – acum aici este amplasat un muzeu, iar alături se înalță clădirile Universității de Stat.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Turnul de apă – acum aici este amplasat un muzeu, iar alături se înalță clădirile Universității de Stat.

  • Încă un gimnaziu pentru fete – al principesei Natalia Dadiani (începutul sec. XX), fotografie din perioada Rusiei țariste. Actualmente aici se află Muzeul Național de Arte Plastice.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Încă un gimnaziu pentru fete – al principesei Natalia Dadiani (începutul sec. XX), fotografie din perioada Rusiei țariste. Actualmente aici se află Muzeul Național de Arte Plastice.

  • Monumentul lui Ștefan cel Mare, anii 1930. Pe postamentul original era prezentă stema Moldovei cu o stea cu cinci colțuri, care a fost schimbată la sfârșitul anilor 1980 cu una cu opt colțuri.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Monumentul lui Ștefan cel Mare, anii 1930. Pe postamentul original era prezentă stema Moldovei cu o stea cu cinci colțuri, care a fost schimbată la sfârșitul anilor 1980 cu una cu opt colțuri.

  • Arcul de triumf – monument de arhitectură. A fost ridicat în 1846 pentru a comemora victoria în războiul riso-turc (1828-1829). Arcul de Triumf este un simbol al Chișinăului contemporan.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Arcul de triumf – monument de arhitectură. A fost ridicat în 1846 pentru a comemora victoria în războiul riso-turc (1828-1829). Arcul de Triumf este un simbol al Chișinăului contemporan.

  • Clădirea fostei Judecătorii de district. S-a păstrat până în zilele noastre, acum acolo se află Direcția Căilor Ferate - strada Vlaicu Pârcălab, colț cu strada Veronica Micle. Foto de arhivă din albumul ”Chișinăul și împrejurimile sale”.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Clădirea fostei Judecătorii de district. S-a păstrat până în zilele noastre, acum acolo se află Direcția Căilor Ferate - strada Vlaicu Pârcălab, colț cu strada Veronica Micle. Foto de arhivă din albumul ”Chișinăul și împrejurimile sale”.

  • Clădirea Magazinului Universal Central, intersecția străzilor Lenin (acum bulevardul Stefan cel Mare) și Pușkin. Mai târziu aici a fost Magazinul ”Lumea Copiilor”, iar acum – centru comercial
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Clădirea Magazinului Universal Central, intersecția străzilor Lenin (acum bulevardul Stefan cel Mare) și Pușkin. Mai târziu aici a fost Magazinul ”Lumea Copiilor”, iar acum – centru comercial

  • Clădirea Dumei orășenești. 1920. Bijuterie arhitecturală a arhitecților Bernardazzi și Elladi - acum aici se află Primăria Chișinău.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Clădirea Dumei orășenești. 1920. Bijuterie arhitecturală a arhitecților Bernardazzi și Elladi - acum aici se află Primăria Chișinău.

  • Actuala Sală cu Orgă este amplasară în clădirea fostei Bănci orășenești, construită în stil clasic, cu elemente de romantism. Recent aceasta a fost restaurată.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Actuala Sală cu Orgă este amplasară în clădirea fostei Bănci orășenești, construită în stil clasic, cu elemente de romantism. Recent aceasta a fost restaurată.

  • Strada Lenin, acum bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt – a fost întotdeauna o arteră aglomerată de transport.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Strada Lenin, acum bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt – a fost întotdeauna o arteră aglomerată de transport.

  • Și tramvaiele circulau – Fosta stradă Lenin, acum bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, intersecție cu strada Mihai Eminescu.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Și tramvaiele circulau – Fosta stradă Lenin, acum bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, intersecție cu strada Mihai Eminescu.

  • Hotelul ”Ralas”, începutul sec. XX. Clădirea nu s-a păstrat, ea era amplasată la intersecția actualei străzi Alecsandri cu bulevardul Ștefan cel mare.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Hotelul ”Ralas”, începutul sec. XX. Clădirea nu s-a păstrat, ea era amplasată la intersecția actualei străzi Alecsandri cu bulevardul Ștefan cel mare.

  • Casa Inglezi – clădire aflată la intersecția străzilor  Mihai Eminescu și Veronica Micle. Primul proprietar a fost  nobilul A.D. Inglezi.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Casa Inglezi – clădire aflată la intersecția străzilor Mihai Eminescu și Veronica Micle. Primul proprietar a fost nobilul A.D. Inglezi.

  • Catedrala romano-catolică, anul 1889.  Clădirea s-a păstrat şi este amplasată pe actuala stradă Mitropolit Dosoftei.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Catedrala romano-catolică, anul 1889. Clădirea s-a păstrat şi este amplasată pe actuala stradă Mitropolit Dosoftei.

  • Gara Feroviară, anii 1930. În timpul celui de Al Doilea Război Mondial a fost deteriorată și a fost demolată. Actuala clădire a fost construită după proiectul arhitectului Alexei Șciusev.
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Gara Feroviară, anii 1930. În timpul celui de Al Doilea Război Mondial a fost deteriorată și a fost demolată. Actuala clădire a fost construită după proiectul arhitectului Alexei Șciusev.

  • Clădirea Teatrului ”Mihai Eminescu”, construită la sfârșitul anilor 30 ai secolului trecut. În perioada sovietică aici era amplasat Teatrul Muzical-Dramatic de Stat ”A.S. Pușkin”
    © Photo : Caraus Mihai / oldchisinau.com

    Clădirea Teatrului ”Mihai Eminescu”, construită la sfârșitul anilor 30 ai secolului trecut. În perioada sovietică aici era amplasat Teatrul Muzical-Dramatic de Stat ”A.S. Pușkin”

Tagurile:
istorie, Chișinău, Imagini
Tematic
Târg cu produse moldovenești, organizat de Hramul Chișinăului


Загрузка...
Maia Sandu

Legea SIS: Maia Sandu cheamă oamenii la protest

0
(reînnoit 17:23 02.12.2020)
În Parlament a ajuns o inițiativă care urmărește scoaterea SIS-ului din subordinea președintelui țării, iar Maia Sandu spune că va contesta inițiativa la Curtea Constituțională, dacă va fi votată. Între timp, ea a îndemnat oamenii să iasă la protest.

CHIȘINĂU, 2 dec- Sputnik. Maia Sandu a declarat într-un briefing de presă că în Parlament a fost înregistrată o inițiativă prin care se urmărește scoaterea SIS-ului din subordinea președintelui țării. În acest mod, spune ea, vor fi reduse atribuțiile șefului statului.

Sandu a anunțat că, în cazul în care proiectul va fi votat în Legislativ, îl va contesta decizia la Curtea Constituțională. 

”Ei încearcă să anuleze votul popular din 15 noiembrie. Proiectul cu care a venit azi în Parlament PSRM și ȘOR, prin care SIS este scos din subordinea președintelui, este o idee pusă la cale de persoana care a pierdut alegerile. Se încearcă păstrarea în captivitate a unei instituții esențiale pentru securitatea statului, iar pe de altă parte se anulează rezultatul votului dat  de popor în data de 15 noiembrie. Ei vor să blocheze realizarea mandatului președintelui ales și să reducă atribuțiile președintelui. Vom apăra vocea poporului, vom contesta abuzul la Curtea Constituțională și vom cere sprijinul poporului. Am discutat și cu alți lideri subiectul și am stabilit că trebuie împreună vom opri atacurile”, a declarat Maia Sandu. 

Maia Sandu a anunțat că mâine va organiza un protest în fața Parlamentului. Deputații Partidului Socialiștilor au venit cu inițiativa ca Serviciul de Informații și Securitate să revină în subordinea Parlamentului, după ce în 2019, instituția a fost trecută în subordinea președintelui țării. Potrivit proiectului, activitatea SIS va trece sub control legislativ, iar directorul va fi numit în funcție de Parlament, pe un termen de cinci ani. Raportul proiectului pentru două lecturi a fost aprobat astăzi în Comisia juridică cu cinci voturi. Astfel, cel mai probabil mâine, subiectul va fi discutat în plenul Parlamentului. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
declarații, Maia Sandu
Tematic
Maia Sandu: Eu îmi doresc relații bune cu Rusia
Pe cine va numi Maia Sandu la funcția de prim-ministru


Загрузка...