Alexandru Arșinel

Alexandru Arșinel, despre moartea Cristinei Stamate: Nu mai rezistăm

207
(reînnoit 08:56 28.11.2017)
Celebra actriță Cristina Stamate, care juca de aproape 50 de ani la Teatrul de Revistă, s-a stins din viață luni dimineața la spitalul Floreasca

CHIȘINĂU, 27 nov — Sputnik. Actorul Alexandru Arșinel, solicitat de Agerpres, a declarat după vestea tristă despre moartea actriței Cristina Stamate că „e prea mult” ce se întâmplă, după ce la sfârșitul săptămânii trecut România și-a luat rămas bun de le celebra Stela Popescu.

"Nu știu ce forță aveți, impactul pe care trebuie să-l aibă presa, dar aș vrea să vă adresați celui de sus să se oprească. Nu mai rezistăm. E prea mult. Cristina a fost o actriță excepțională de revistă. De un temperament fantastic, de o corectitudine și o colegialitate cum rar se găsesc. Era oricând dispusă să sară în ajutor, oricând dispusă să renunțe ea în favoarea cuiva. O fată extrem, extrem de generoasă și un mare talent, bineînțeles", a spus Alexandru Arșinel pentru Agerpres.

Cristina Stamate era internată de săptămâna trecută la Spitalul Floreasca pentru investigații, după ce s-a simțit rău. Actrița a murit luni dimineață, la vârsta de 71 de ani.

207
Tagurile:
nu mai rezistam, moarte, teatru, Cristina Stamate, Alexandru Arsinel, Romania
Tematic
Mesajul sfâșietor al fiicei Stelei Popescu, scris pe coroana de flori
Stela Popescu va fi înmormântată cu onoruri militare
Mirabela Dauer, mesaj cutremurător pentru Stela Popescu

Imagini spectaculoase: Iată cine sunt câștigătorii concursului The Art of Building 2020

42
(reînnoit 19:59 26.01.2021)
  • Fotografia „Oraș în deșert” a fotografului din Emiratele Arabe Unite Joebel Garcisto, care a devenit finalist la The Art of Building 2020
  • Fotografia ”Biserica și Zgârie-norii” a fotografului rus Anna Kaunis, care a devenit finalistă la The Art of Building 2020.
  • Fotografia „Nu există vreme rea pentru a construi”, de fotograful rus Kirill Kolosova, care a devenit finalistul The Art of Building 2020
  • Fotografia „City on Fire, Reflected” de fotograful american Daniel Jenney, care a devenit finalist al The Art of Building 2020
  • Foto „Valoarea timpului” a fotografului britanic James Retief, câștigător al The Art of Building 2020, potrivit opțiunii juriului.
  • Fotografia „Arg of Karim Khan” a fotografului australian Borna Mirahmadian, câștigătoare a The Art of Building 2020 potrivit opiniei publicului
  • Fotografia „Museo Guggenheim Bilbao” a fotografului spaniol Javier Arcenillas, foarte apreciată la The Art of Building 2020
  • Fotografia „Țara lui Buddha” de fotograful chinez Bob Chia, care a devenit finalist The Art of Building 2020.
  • Fotografia „Passing Through” a fotografului din SUA Robert Debski, care a devenit finalist la The Art of Building 2020.
  • Fotografia „Creating the Future” de fotograful Shyjith Onden Cheriyath din Dubai, finalist la The Art of Building 2020.
Juriul și publicul din întreaga lume au selectat cele mai spectaculoase fotografiile prezentate la concursul ”The Art of Building 2020.

Mii de oameni din întreaga lume au votat pentru fotografia preferată în cadrul concursului Art of Building, pledând pentru Arg of Karim Khan realizată de fotograful profesionist Borna Mirahmadian din Australia, la categoria Opțiunile Publicului.

Cei 15 finaliști din acest an au venit din întreaga lume, inclusiv din Australia, Belgia, Dubai, Iran, Myanmar, Rusia și Marea Britanie.

James Retief, un fotograf de arhitectură din Londra, a luat Premiul Juriului pentru instantaneul uimitor cu Big Ben, Elizabeth Tower, intitulat The Value of Time, în timpul celei mai mari și mai complexe restaurări.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

42
Tagurile:
Art of Building 2020, foto
Tematic
Concursul Andrei Stenin: Internauții, îndemnați să voteze pentru cele mai bune lucrări


Загрузка...
Ion Ștefăniță

Valorificarea patrimoniului: Proiect inedit lansat de AIRM

76
(reînnoit 22:40 25.01.2021)
,,Să salvăm mărturiile trecutului pentru a construi viitorul” este un nou proiect lansat de Agenția de Inspectare și Reabilitare a Monumentelor. Detalii am aflat de la directorul instituției, Ion Ștefăniță.
Valorificarea patrimoniului: Proiect inedit lansat de AIRM

Mai multe monumente istorice, parte a patrimoniului cultural și arhitectural al Republicii Moldova, ar putea fi restaurate. Cel puțin, pentru realizarea acestui lucru pledează Agenția de Inspectare și Reabilitare a Monumentelor în cadrul proiectului „Să salvăm mărturiile trecutului pentru a construi viitorul”.

Potrivit directorului AIRM, Ion Ștefăniță, acest proiect este unul de informare și sensibilizare pentru întreaga societate, întrucât pe teritoriul țării noastre sunt o mulțime de obiective turistice aflate în stare de degradare.

"Pentru a sensibiliza opinia publică din start am prezentat într-un filmuleț scurt trei obiective ce au ajuns într-o stare deplorabilă. Este vorba de Conacul Rosetti-Roznovanu de la Lipcani, Conacul din satul Brânzeni, raionul Edineț al marelui filantrop Vasile Stroescu și Complexul de clădiri ale Spitalului din Stolniceni, Edineţ. Acesta este patrimoniul pe care l-am moștenit și prin eforturi comune trebuie conservat și restaurat. Este necesar să avem o atitudine responsabilă față de aceste bijuterii arhitecturale, iar proiectul vine să ajute în acest sens", a remarcat Ion Ștefăniță.

Monument abandonat
© Sputnik / Мирослав Ротарь

Potrivit lui, țara noastră deține un patrimoniu divers și foarte bogat, însă din păcate acesta nu este întotdeauna apreciat și valorificat la justa valoare. Doar în Chișinău se găsesc sute de monumente arhitecturale, adevărate opere de artă cu o valoare istorică deosebită, care sunt incluse în Registrul Monumentelor de Importantă Națională și Municipală.

Ion Ștefăniță a mai adăugat că, în cazul în care cultura nu va deveni o prioritate pentru țara noastră, atunci întreaga societate va deveni "martor al ruinării bijuteriilor arhitecturale".

Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

76
Tagurile:
proiect, Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, monumente istorice
Tematic
Idei de afaceri de milioane, sugerate de Ion Ștefăniță: casele tradiționale țărănești


Загрузка...
Evgheni Brik

Istoricul Evgheni Brik despre Holocaust: „Ne uimește indiferența”

0
(reînnoit 07:43 27.01.2021)
Mai multe țări ale lumii au putut opri Holocaustul care a dus la moartea a milioane de oameni, dar nu au făcut-o. De această părere este doctorul în științe și directorul executiv al Institutului Iudaic din Republica Moldova Evgheni Brik.

Au trecut 76 de ani din ziua în care eliberarea evreilor din lagărele naziste a pus capăt Holocaustului. Chiar și după atâția ani, teroarea din lagărele naziste a rămas vie în memoria supraviețuitorilor, dar și a evreilor care nu au trecut prin masacru, dar își deplâng semenii și înțeleg pe deplin oroarea acelor evenimente. Știu bine cât de important este ca istoria să nu fie dată uitării. Doctorul în științe și directorul executiv al Institutului Iudaic din Republica Moldova Evgheni Brik susține că acest lucru poate fi o garanție a prevenirii unui nou genocid crunt. 

Planul de purificare și naivitatea aliaților

Într-un interviu pentru Spuntik Moldova, istoricul Evgheni Brik a atras atenția asupra faptului că, printr-un efort comun, marile puteri ale lumii ar fi putut opri Holocaustul care a dus la moartea a milioane de oameni, dar nu au făcut-o. 

„Ce mă surprinde - indiferența manifestată de multe țări care puteau să ajute, dar nu au întins o mână de ajutor. A fost, desigur, așa o țară ca Danemarca, care și-a salvat toată populația evreiască, dar au fost multe altele care priveau ce se întâmplă cu o anumită indiferență. Problema principală a fost indiferența.  (...) Pe insulele Bahamas a fost organizată o conferință pentru 10 zile, unde se decidea întrebarea - ce facem? Cum salvăm acești oameni? Nimic nu s-a hotărât. Nimeni nu a dorit să se implice, să salveze acești oameni. Bahamas, mare, timp frumos - oamenii au petrecut timpul minunat în 10 zile”, menționează Evgheni Brik.

Ce nu înțelegeau unii este că, după evrei și romi, pe lista națiunilor care urmau a fi exterminate total sau parțial urmau și altele. 

„Dacă nu ar fi fost înfrânți aliații Germaniei, Holocaustul era să cuprindă și alte popoare. Da, lovitura cea mare a fost asupra evreilor, dar astăzi victime ale Holocaustului se consideră toți cei care au fost nimiciți în anii de război. Lucrările lui Hitler și Rosenberg au fost publicate și acolo toate popoarele sunt divizate în 10 grupuri. Și în fiecare grup era indicat câți trebuie să supraviețuiască. 40% dintre slavi. 60% urmau să fie nimiciți. Și acolo sunt și alte popoare. (...) În anii de război probabil a apărut o psihologie îngrozitoare - „Muriți voi astăzi, iar eu - mâine!”, afirmă istoricul.

Naivi au fost inclusiv aliații celui mai odios dictator din istoria tuturor timpurilor, care nu știau că ei înșiși urmează să fie nimiciți. 

„În Slovacia, care era aliata Germaniei în anii de război, era elaborat un plan potrivit căruia toți slovacii urmau să fie trimiși în Paraguay. Și aceștia erau aliați. Și toate acestea se întâmplau în centrul Europei, sub privirile tuturor. Holocaustul a fost prima etapă a tragediei și slavă Domnului că al Doilea Război Mondial s-a încheiat cu înfrângerea Reich-ului și aliaților lui, pentru că datorită acestui fapt nu s-a mai ajuns la a doua etapă”, susține doctorul în științe. 

Holocaustul în Basarabia

Amărăciunea îl cuprinde pe Evgheni Brik de fiecare dată când povesteşte despre ororile comise de naziști în timpul războiului. Atrocitățile nu au ocolit nici Basarabia, unde au fost consemnate numeroase acte de discriminare și cruzime.

„S-a iscat un conflict atunci când s-a încercat ofensarea și abuzarea femeilor și copiilor. Bărbații au opus rezistență și cu toții au fost legați de un tramvai pe care trebuiau să-l tracteze. Au fost bătuți până când și-au dat ultima suflare”, povestește directorul executiv al Institutului Iudaic din Republica Moldova.

Cea mai îngrozitoare perioadă a fost 1941-1942.

„Atunci se ucidea în toate orașele, erau nimiciri în masă, se împușca în Chișinău. Erau cazuri când oamenii erau îngropați de vii. La Rezina câteva sute de femei au fost aruncate într-o groapă și au fost arse de vii. Nu putem compara unde a fost mai groaznică moartea. Moartea este întotdeauna îngrizitoare. (...) Cei care au fost împușcați au fost niște norocoși. Sigur că sună oribil. Adică, nu au fost arși de vii, nu au murit în camere de gaz”, susține istoricul. 

Pe 25 iulie 1941 a fost înființat ghetoul din Chișinău. Izolați de restul lumii, aici au ajuns să-și trăiască zilele cel puțin 12 mii de evrei în condiții greu de imaginat, iar în august a început expulzarea în Transnistria.

„Transnistria care a fost formată în august 1941 nu coincide cu Transnistria pe care o știm noi astăzi, pentru că acolo era inclusă și o parte a Ucrainei. Drumul spre Transnistria era un ”drum al morții”. La fiecare al zecelea kilometru săpau gropi în care ajungeau cei slabi: erau omorâți cei care rămâneau în urmă de coloană, bătrânii și alții. Acei care ajungeau în Transnistria – ajungeau în infern. Era locul în care era exterminare în masă”, a declarat Evgheni Brik în interviul pentru Sputnik Moldova.

Începutul sfârșitului

Evreii care au supraviețuit evenimentelor tragice din 1941-1942 au avut șanse să scape cu viață. După lupta de la Stalingrad a devenit clar că se schimbă cursul războiului mondial, iar astfel actele de cruzime în raport cu evreii au devenit tot mai rare. 

„Pe 19 noiembrie are loc ofensiva trupelor sovietice sub Stalingrad și aproximativ 300 de mii de soldați români sau sunt luați prizonieri sau mor. Mai mult de jumătate din ei au murit.  (...) Apare dispoziția despre încetarea împușcărilor în masă. (...) Când au ingtrat trupele ruse pe teritoriul Transnistriei au fost uimite că au văzut evrei în viață, pentru că nu au văzut evrei în Ucraina, nu au văzut ghetouri care să fi rezistat în Ucraina sau Țările Baltice”, a menționat istoricul. 

Statistici sinistre

Pe teritoriul actualei Moldove au murit nu mai puțin de 200 de mii de evrei, dar dacă luăm în calcul și evreii expulzați de dincolo de Prut, din Bucovina și cei care locuiau între Nistru și Bug, dimensiunea dezastrului devine amețitoare.

„În Chișinău, unde locuiau 50 de mii de evrei, au supraviețuit holocaustului trei familii și încă un om. România a recunoscut că soldații ei au distrus 280 de mii de evrei pe teritoriile Basarabiei, Transnistriei, Bucovinei și României. Dar aici au acționat și trupele SS, și voluntari. Cifra reală ar putea ajunge la 350 de mii de oameni. (...) Statistica reprezintă cifre. Moartea a milioane de oameni este doar cifre, iar moartea fiecărui copil este o mare tragedie. Și moartea fiecărui om este o mare tragedie”, a remarcat istoricul. 

Au fost și oameni care nu ucideau, ci salvau

Fiecare loc are istoria sa și fiecare depindea de comportamentul localnicilor. Dacă luăm Basarabia - erau aproximativ 500 de localități. Nu cred că noi cunoaștem toate cazurile. Cred că totuși au supraviețuit încă între 500 și 1000 de oameni. De ce? Pentru că în fiecare localitate era câte cineva care salva - un vecin, un copil. Astfel de cazuri au fost. Sunt multe pete albe, dar ceea ce vedem dintr-o parte este cruzimea și răutatea. Pentru că și înainte de venirea trupelor române au început pogromurile, iar localnicii ucideau, furau, dar erau și acei care salvau. 

Au fost descrise și cazuri când în Moldova, Basarabia, soldații refuzau să împuște. Ofițerii au cerut ordin scris. Dar s-au găsit voluntari din localnici. 

Amintirea ororilor - o garanție a prevenirii unui nou Holocaust

Directorul executiv al Institutului Iudaic din Republica Moldova a vorbit și despre importanța păstrării memoriei Holocaustului în întreaga lume.

„Noi trebuie să păstrăm vie memoria acestor evenimente, pentru că nu dorim ca ele să se repete. Genocidele, trageriile diferitor popoare se repetă. A fost o tragedie victimele cărora au fost 6 milioane de evrei și peste 1,5 milioane de copii. (...) Eu consider că păstrarea vie a amintirii despre această tragedie va permite ca ea să nu se repete în raport cu alte naționalități, cu alți oameni”, a spus Evgheni Brik. 

În Republica Moldova mai sunt în viață aproximativ 40 de supraviețuitori ai Holocaustului.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Basarabia, Ziua Internațională a Comemorării Victimelor Holocaustului, Holocaust


Загрузка...