Vladimir Putin

Rusia face un ultim avertisment: experții, despre interviul „ucrainean” al lui Putin

372
(reînnoit 21:21 10.06.2021)
Ucraina a devenit subiectul principal al interviului președintelui rus Vladimir Putin, realizat în ajunul summit-ului NATO și al discuțiilor cu președintele SUA, Joe Biden.

Sputnik. Nikita Cikunov, Maria Naumenko

Ucraina a devenit subiectul principal al interviului președintelui rus Vladimir Putin, realizat în ajunul summit-ului NATO și al discuțiilor cu președintele SUA, Joe Biden.

Potrivit experților, liderul rus a trasat o linie roșie pentru autoritățile de la Kiev și NATO, depășirea căreia va avea consecințe grave nu numai în sfera politică.

Nu este o amenințare închipuită

Intrarea Ucrainei în Alianța Nord-Atlantică va însemna pentru Rusia o amenințare directă la adresa propriei securități, trecerea „liniei roșii”. Această idee a devenit una dintre principalele exprimate de Vladimir Putin într-un interviu acordat postului de televiziune Rusia 1.

Liderul rus a reamintit că aderarea Poloniei și a României la NATO a avut drept urmare dislocarea sistemelor americane de apărare antirachetă (PRO) în aceste țări, care pot fi folosite și ca sisteme de atac. În acest fel, timpul estimat de zbor al rachetelor până la Moscova va fi de 15 minute.

„Să ne imaginăm că Ucraina devine membru NATO, timpul de zbor (a rachetelor - n.n.) de la Harkov, să zicem, sau de la Dnepropetrovsk (în urma campaniei de decomunizare, orașul a fost redenumit Dnepr - n.red.) până în partea centrală a Rusiei, până la Moscova, va scădea la 7-10 minute. Aceasta pentru noi este o "linie roșie" sau nu este?", a întrebat retoric președintele rus.

Astăzi nu există niciun fel de garanții că Ucraina nu se va alătura alianței, a adăugat Vladimir Putin. El a reamintit că procesul de extindere a NATO, care a început în valuri în 1999, nu depinde de răcirea sau încălzirea relațiilor dintre Rusia și Occident.

„Acest lucru s-a întâmplat atunci când nu exista problema Crimeii, nu existau evenimente după lovitura de stat din Ucraina. Relațiile dintre Rusia și Occidentul colectiv, și Statele Unite, au fost bune, acceptabile, dacă nu de parteneriat. Cu toate acestea, toate, așa-numitele, îngrijorările noastre au fost, pur și simplu, ignorate”, a subliniat președintele.

Cu toate acestea, NATO și Ucraina, care aspiră să adere la această organizație, ar trebui să fie conștiente de reacția Moscovei, care, în consecință, își va construi propria securitate, a menționat liderul rus.

Vladimir Putin a comentat, de asemenea, declarația Casei Albe potrivit căreia Kievul a interpretat greșit cuvintele președintelui SUA, Joe Biden, în timpul unei conversații cu liderul ucrainean, despre ideea ca Ucraina să adere la alianță.

„Despre ce au vorbit ei acolo? Ce s-au înțeles? Nu știm. Dar acest strigăt de peste ocean către președintele Ucrainei, în opinia mea, nu înseamnă nimic. Dar trebuie să ținem cont de acest lucru. Și, desigur, ținând cont de acest lucru, ar trebui să ne construim în mod corespunzător relațiile în domeniul securității cu partenerii noștri”, a adăugat șeful Federației Ruse.

Potrivit expertului militar Alexei Leonkov, cuvintele lui Vladimir Putin ar trebui să „dezbete” Occidentul, deoarece acestea demonstrează răbdarea Rusiei care treptat se epuizează.

„Moscova nu va mai urmări în tăcere înaintarea NATO. Acele zile au trecut. Perioada concesiunilor s-a încheiat, pentru că nu mai este unde să ne retragem, altfel totul se va termina odată cu pierderea suveranității noastre. Situația actuală a ajuns la linia roșie. Trebuie să luăm cuvintele lui Putin drept ultimul avertisment rusesc”, a spus interlocutorul Sputnik.

Să împingă Kievul în NATO

În interviul său, președintele rus a recunoscut că nu este înclinat să considere discuțiile despre intrarea Ucrainei în Alianța Atlanticului de Nord ca pe o vorbărie inactivă. Probabilitatea extinderii organizației din contul Kievului se menține cu adevărat, confirmă șeful adjunct al Institutului Țărilor CSI, Vladimir Jarihin.

„Principala problemă nu constă în alianța în sine, ci în faptul că Statele Unite, probabil, vor de unele singure să „împingă” Ucraina în NATO, fără a-i oferi garanții de securitate. În acest caz, Kievul devine un cap de pod american periculos, fapt despre care a vorbit Vladimir Putin”, explică expertul.

Admiterea Ucrainei la NATO va aduce inevitabil o tensiune suplimentară în relațiile alianței cu Rusia. Dar intensificarea confruntării - cu atât mai mult un conflict militar direct - nu corespunde intereselor actuale ale Occidentului, atrage atenția Alexei Leonkov.

„Kievul vorbește despre război cu Rusia (și nu un conflict intern în Donbas - n.red.). În același timp, NATO operează Tratatul de la Washington, al cincilea paragraf care prevede acțiuni de represalii împotriva unui stat care a atacat unul dintre membrii organizației. Se pare că, dacă Ucraina se va alătura, alianța va fi forțată să intre în război. Nimeni nu dorește o astfel de întorsătură a evenimentelor acolo (în Occident - n.n.)”, ne asigură specialistul.

Potrivit analistului politic Rostislav Ișenko, potențialul prejudiciu cauzat de extinderea alianței în detrimentul Ucrainei depășește beneficiile.

Construcția ʺNord Stream – 2ʺ
© Sputnik / Дмитрий Лельчук
„Pentru acceptarea Ucrainei (în NATO), evenimente diferite și practic imposibile trebuie să coincidă. Susținătorii acestei idei, cel puțin, ar trebui să ajungă simultan la putere în Statele Unite, Franța și Germania (aceste două țări în 2008 au blocat furnizarea unui plan de acțiune pentru aderarea la NATO a Ucrainei și Georgiei - ed.). Apoi, există șansa ca aderarea să fie realizată cu forța”, explică expertul.

În același timp, politologul subliniază că, contrar opiniei acceptate de către poți, nu există nicio prevedere în Tratatul de la Washington care să blocheze intrarea în alianță a unei țări cu conflicte teritoriale nerezolvate. Astfel, între Turcia și Grecia apar cu regularitate disputele cu privire la dreptul de a poseda o serie de insule din Marea Egee. Și ambele au aderat la NATO în 1952.

Distrugerea planificată a comunității ruse

Un alt subiect important abordat de președintele Rusiei a fost proiectul de lege de rezonanță „Despre popoarele indigene din Ucraina”, introdus în Rada Supremă de Vladimir Zelenski în luna mai a acestui an.

Conform documentului, comunitățile care nu au formațiuni statale în afara Ucrainei, de exemplu, tătarii din Crimeea, karamii și krimceaki, vor fi clasificate drept popoare indigene. Rușii, care, conform recensământului din 2001, constituiau 17,2% din populația țării, nu vor fi incluși în această listă.

Comentând la inițiativa colegului său ucrainean, Vladimir Putin a numit-o o lovitură puternică pentru întregul popor rus. El a menționat că o astfel de diviziune a cetățenilor unei țări amintește de practica Germaniei naziste.

„Nimeni nu va dori să fie oameni de clasa a doua, nu mai vorbesc de discriminarea pe criterii de limbă și alte componente care presupune viața normală a unei persoane, dar acest lucru va duce la faptul că sute de mii, și poate chiar milioane, vor fi forțați fie să părăsească țara, fie vor începe să se adapteze cumva altfel”, a sugerat el.

Apropo, diferite structuri sociologice din Ucraina au înregistrat într-adevăr schimbarea identificării populației din „rus” în „ucrainean” în anii independenței.

Evaluarea lui Vladimir Putin este corectă, la fel ca și preocupările exprimate de acesta, crede observatorul politic Alexandr Asafov. Proiectul de lege al lui Zelenski va deveni baza pentru adoptarea documentelor ulterioare care restricționează drepturile rușilor în Ucraina, adaugă el.

© Sputnik / Ministry of Defence of the Russian Federation / Vadim Savitskii
„Sunt sigur că aceste acte sunt deja planificate pentru a fi adoptare. Ce vor presupune acestea? În primul rând, angajarea în organele guvernamentale. Rușii nu vor avea acces acolo. Mai mult, vor începe să restricționeze drepturile cele mai de bază. În această privință, Kievul are un „profesor” - Țările Baltice, unde au fost înmânate pașapoarte „străinilor” (sau ne-cetățenilor - ed.). Țările Baltice, în câmpul  juridic, a fost fixat statutul persoanelor de „clasa a doua”. Ucraina se îndreaptă în această direcție”, spune expertul.

În același timp, autoritățile ucrainene nu iau deloc în considerare consecințele adoptării proiectului de lege, afirmă Alexandr Asafov.

„Această ordin al Washingtonului va fi îndeplinit cu mare zel. Și cum va trăi țara - lui Zelenski nu îi pasă. Această întrebare nu preocupă pe nimeni în afară de Moscova. Autoritățile ucrainene îndeplinesc sarcina principală - de a distruge toate legăturile cu Rusia, fie ele de rudenie, de afaceri și istorice".

Adoptarea proiectului de lege va accelera procesul de distrugere a comunității ruse din Ucraina, sugerează Bogdan Bezpalko, membru al Consiliului pentru relații interetnice sub președintele Federației Ruse.

„Acest document clasifică automat cetățenii care se identifică ca ruși ca neindigeni. Aceasta înseamnă mai puține drepturi și mai puține oportunități de a le apăra. Statul, în esență, le arată spatele unor astfel de oameni. Toate acestea vor accelera procesul de distrugere a etnicilor ruși din Ucraina. Nici măcar un grup etnic, ci o comunitate. Nu există nicio diferență etnică între ruși și ucraineni, la fel cum nu există nicio diferență antropologică, culturală sau mentală. Diferența este doar politică, doar în identificarea care a fost impusă oamenilor în vremurile sovietice ”, continuă el.

Potrivit lui, astfel de legi discriminatorii pot obliga cetățenii vorbitori de limbă rusă, care reprezintă mai mult de jumătate din locuitorii Ucrainei, să părăsească țara.

„Elita ucraineană a calculat riscurile? Nu cred. Nu prea îi pasă. Nu ia astfel de decizii de una singură. Lipsa independenței și a suveranității sunt doi factori care fac inevitabilă adoptarea inițiativei lui Zelenski", rezumă Bogdan Bezpalko.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

372
Tagurile:
Ucraina, Moscova
Заброшенные здания Кишинева

Atunci când părinții pleacă peste hotare, iar copiii mor în locuri părăsite

103
(reînnoit 16:40 18.06.2021)
Ce se întâmplă cu țara în care un copil inconștient și cu traumatisme grave a stat în ploaie aproape 24 de ore lângă o clădire abandonată.

Poliția încă determină data exactă în care a avut loc tragedia. Dar fata de 13 ani a fost găsită abia pe 15 iunie, cu traumatisme grave și inconștientă, în mijlocul ruinelor Centrului de Tineret ʺIuri Gagarinʺ, construit în 1970. Poliția nu exclude faptul că ea se putea afla sub influența drogurilor- ʺsăruri de baieʺ, populare în rândul tinerilor datorită prețului redus.

Fata a zăcut în clădirea abandonată aproximativ 24 de ore, unde, pe perete, este încă prezent vechiul mozaic sovietic "Cuceritorilor spațiului cosmic". În ploaie, în lenjerie intimă, cu traumatism vertebro-medular. Nu se știe ce s-a mai întâmplat cu sărmanul copil printre ruinele de beton, care sunt favorizate de narcomani și de oamenii fără locuință.

Dacă respectăm cronologia, atunci ar fi mai corect să spunem că au găsit-o pe terenul clubului de noapte părăsit Mals. Acesta a fost deschis în clădirea fostului centru ʺGagarinʺ, când și-au șters de pe picioare cenușa trecutului sovietic blestemat, care a interferat atât de mult cu renașterea națională.

Cu toate acestea, în timpul procesul de renaștere, așa și nu au mai construit un alt centru de tineret, pe parcursul tuturor celor 30 de ani de independență. Au devenit inutile centrele de tineret și Gagarin. În schimb, au devenit necesare cluburile de noapte cu dansuri bețive, cu ʺdroguriʺ la prețuri accesibile și cu fete îmbrăcate indecent.

De asemenea, au avut nevoie urgent de noi monumente, care sunt atât de convenabile pentru a blestema era sovietică. Aceea, în cadrul căreia, pe teritoriul întregii țări, s-au construit centre de tineret, precum și școli și spitale, fabrici și ferme, sisteme de irigații și drumuri. Există chiar și un "monument al ocupației sovietice" (în limbajul comun – "piatra lui Ghimpu"), care se află lângă clădirea guvernului, legat cu grijă cu panglici tricolore.

La unul dintre aceste monumente, cu o zi înainte de tragedie, președintele Maia Sandu, însoțită de prim-ministrul interimar Aureliu Ciocoi a depus flori la monumentul în memoria victimelor deportărilor regimului comunist (așa se numește). La acela care a fost ridicat în scuarul gării feroviare atunci când Dorin Chirtoacă era primarul capitalei. De fapt, în Moldova, "Ziua Comemorării Victimelor Deportărilor Staliniste" este marcată pe 6 iulie, începând cu anul 2016. Dar trebuie să înțelegem că 6 iulie este exact înainte de alegeri, când campania preelectorală va fi foarte tensionată și vor exista multe alte pretexte. Iar aici o dată atât de convenabilă, începutul primului val de deportări.

Fata nu își va recăpăta niciodată cunoștința, nu va ieși din comă. Și va muri în spital, fără să fi ajuns în mica sa viață nici până la 14 ani. Dar viața va continua. Și campania electorală va continua, iar deputații vor continua să țină discursuri incendiare din tribune, fluturând steaguri și cerând deschiderea mai multor secții de votare în străinătate. De parcă totul este bine în țară, toată lumea este fericită, iar singura problemă este numărul de secții pentru cei care au reușit să scape de o asemenea fericire.

Și tatăl fetei decedate a plecat la timpul său la muncă în Italia. Familia ei a repetat soarta multor familii din Moldova, ruinate și distruse din cauza fenomenului ʺgastarbeiterilorʺ (la noi asta se numește ʺemigrare în scop de muncăʺ, ca și cum fuga noastră de sărăcie ar fi aceeași cu mutarea unui lucrător dintr-o țară UE în alta, mai prosperă).

Există multe astfel de destine în Moldova, prea multe. Statistica oficială, care ia în considerare mii de copii nesupravegheați, vagabonzi și social vulnerabili, reprezintă doar vârful aisbergului. Câți copii au rămas sub tutela unui singur părinte prin satele Moldovei? Și acest lucru este în cel mai bun caz, deoarece adesea atât mama, cât și tatăl pleacă la muncă, lăsându-și copiii cu bunicile în vârstă sau pur și simplu cu frații și surorile mai mari. Câți copii au rămas fără o copilărie normală? Calculați câți gastarbeiteri au părăsit Moldova și veți obține o cifră aproximativă.

Acum se scriu tot felul de lucruri despre fata decedată. Se scrie că a consumat droguri (ca mulți dintre copiii de vârsta ei). Că a fugit de acasă, că a trăit cu bărbați adulți la vârsta de 13 ani. Ca de obicei, pe rețelele de socializare se ceartă cu privire la cine este vinovat și cum ar trebui educați copiii.

Aș vrea să înțeleg cum cei care se ceartă au de gând să-și crească copii într-o țară în care trăiau aproape patru milioane de oameni în urmă cu treizeci de ani – iar acum au rămas 2,6 milioane? Într-o țară, din care oamenii pleacă unde văd cu ochii, doar că să găsească o altă viață, normală și prosperă.

Fotografiile de la scena tragediei – vechiul mozaic "Cuceritorilor spațiului cosmic", care s-a schimbat la culoare datorită timpului, iar alături – panoul ruginit "clubul de noapte Mals" – ilustrează perfect ceea ce se întâmplă în Moldova. Aceasta este esența timpului nostru, a tuturor schimbărilor pe care clasa politică a țării a reușit să le facă și a tuturor "reformelor" pe care le-a întreprins. Ei au avut la dispoziție trei decenii pentru asta și ce timp suplimentar mai vor? Ajunge să vorbiți inteligent despre integrarea europeană, gândiți-vă la ceva astfel încât copiii să nu moară în noroi, inconștienți, în cel mai întunecat moment al vieții lor scurte și nefericite.

Probabil că a venit timpul să vorbim nu despre educație, ci despre supraviețuirea copiilor într-un stat în care, în locul centrelor de tineret, se deschid doar cluburi de noapte.

Puteți spune orice doriți, să alegeți orice cuvinte doriți, dar în "blestematul trecut sovietic" copiii nu mureau, incapabili să facă față problemelor "adulte", cu care se confruntau prea devreme. Iar trupurile lor nu zăceau în ploaie zile întregi, în clădiri abandonate. Pentru că în acel îndepărtat 1970, când la Chișinău a fost construit Centrul de tineret ʺIuri Gagarinʺ, autoritățile dintr-o țară imensă nu puneau întrebări – cât costă construcția unei vieți sigure, calme și corecte pentru copii. Câți bani vor fi necesari, atâta și va costa, și gata. Și punct, aceasta era abordarea.

Au existat întotdeauna copii problematici. Nu a existat un sistem disfuncțional în care copiii sunt acum obligați să lupte pentru supraviețuire. Fata nefericită decedată nu ar fi putut să alunece în prăpastie în acel îndepărtat 1970. Undeva, dar ar fi prins-o, nu acasă, atunci la școală, nu la școală, atunci în camera copiilor a poliției. Și s-ar fi apucat de ea mașina gigantică a tutelei, care nu îi lasă pe copii fără supraveghere nicio secundă. Și dacă s-ar fi întâmplat ceva – capetele ar fi zburat cu o forță cumplită, de-a lungul întregii verticale, de la Chișinău până la Moscova.

"Droguri la școală", "vânzare de copii", "exploatare sexuală a minorilor"? În același 1970, ar fi sunat ca o fantasmagorie sălbatică, ca un produs al unei minți bolnave și pervertite. Viața era aranjată divers și chiar pentru crearea unei situații în care copiii puteau fi amenințați, făptașii erau pedepsiți imediat, în același moment, rapid și eficient.

Spun că trecutul nu poate fi întors. Nici nu trebuie, domnilor politicieni. Dar au promis că vor face mai bine decât a fost – de dragul acestui lucru, pentru toți cei treizeci de ani, continuă o luptă neîncetată, altruistă. Pentru aceasta, au început reformele și integrarea europeană, s-au stropit cu apă din carafe în parlament și au mers pe tractoare în jurul Chișinăului.

Cum, au reușit?

Încă câteva cuvinte despre monumente. Aș dori să văd – și nu numai la gara feroviară, ci și la aeroport și la fiecare punct de control vamal de la frontiera Moldovei – monumente pentru cele un milion și jumătate de victime ale "emigrării în scop de muncă". O serie nesfârșită de oameni care au fost de fapt expulzați din Moldova în anii de independență.

Construiți monumente familiilor distruse și speranțelor distruse, viitorului spulberat și dorului de patrie. Monumente copiilor morți, ale căror vieți mici au fost mototolite, distruse și aruncate în pustiu, sub ploaie, într-o grămadă murdară de gunoi – sub un panou ruginit "Club de noapte" și un mozaic estompat "Cuceritorilor spațiului cosmic".

Construiți astfel de monumente. Ar fi corect.

Opinia autorului poate să nu coincidă cu poziția redacției.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

103
Tagurile:
independent, Moldova


Загрузка...

Început promițător: Cum se va schimba politica mondială după întâlnirea Putin-Biden

128
(reînnoit 15:16 18.06.2021)
Experții sunt de părere că după întâlnirea dintre Putin și Biden Europei îi va fi mai ușor să prietenească cu Federația Rusă.

CHIȘINĂU, 18 iun - Sputnik, Nikita Cikunov. Întâlnirea dintre președinții Rusiei și Statelor Unite a avut loc ieri, la Geneva. Ambii lideri au rămas mulțumiți de rezultate. Dar au devenit oare negocierile un pas spre apropierea statelor și relaxarea sancțiunilor? Cum va afecta conversația dintre cei doi lideri relațiile Federației Ruse cu Europa? Despre asta – în materialul Sputnik.

Rezultate pentru viitor

Conversația dintre Vladimir Putin și Joe Biden de la Geneva, care a avut loc pe 16 iunie, nu a dus la schimbări revoluționare în relațiile dintre cele două țări, dar poate fi începutul unui dialog cu drepturi depline. Acest punct de vedere este împărtășit de experții care au participat la discuția cu privire la rezultatele summitului pe site-ul centrului internațional de presă multimedia ʺRossiya Segodnyaʺ.

Un rezultat important al întâlnirii dintre cei doi președinți a devenit semnarea unei declarații comune care confirmă angajamentul Rusiei și a Statelor Unite de a controla armele strategice, consideră Andrei Kortunov, directorul general al Consiliului Rus pentru Afaceri Internaționale.

ʺDeși tratatul New START a fost prelungit pentru cinci ani, nu a rămas prea mult timp. Mi-aș dori foarte mult ca părțile să cadă de acord asupra unui nou model de control al armelorʺ, spune el.

Acordul Statelor Unite de a include problema securității cibernetice în cadrul consultațiilor reciproce este, de asemenea, important. Anterior, partea americană a reacționat negativ la o astfel de idee, preferând să acuze nefondat Moscova de atacurile cibernetice, adaugă expertul.

Decizia privind întoarcerea reciprocă a ambasadorilor la Moscova și la Washington inspiră un anumit optimism, continuă Andrei Kortunov. În același timp, el observă că acest lucru nu este suficient pentru a restabili pe deplin relațiile diplomatice.

ʺAmbasadorii sunt ʺgeneraliʺ, dar fiecare general are nevoie de o ʺarmatăʺ. Asta înseamnă că este, totuși, necesar să se restabilească activitatea ambasadelor în întregime, să revină diplomații și serviciile consulare", subliniază specialistul.

În relațiile ruso-americane s-au acumulat multe probleme, care nu vor dispărea după prima întâlnire, constată Valerii Garbuzov, directorul Institutului SUA și Canada al Academiei Ruse de Științe.

ʺSummitul ar trebui să dea startul consultațiilor, negocierilor. Dacă se vor forma grupuri de lucru, dacă se vor începe întâlnirile, iar toate acestea vor fi completate de negocierile telefonice sau întâlnirile în prezență ale șefilor de stat, atunci dialogul va fi reluat. Vom vedea rezultatul în următoarele săptămâniʺ, prezice el.

Să nu să repete calea lui Trump

Summitul de la Geneva este comparat involuntar cu întâlnirea dintre Vladimir Putin și Donald Trump, care a avut loc la Helsinki în iulie 2018 – în urmă cu aproape trei ani, notează Valerii Garbuzov.

ʺȘi de la negocierile cu Trump toată lumea a avut multe așteptări. Unii chiar numeau această întâlnire una istorică. Conversația a fost plăcută, toată lumea zâmbea. În cele din urmă, totul ʺs-a dus de râpăʺ. Nu aș vrea să vorbim despre summitul de la Geneva în același mod în viitorʺ, spune expertul.

Dar întâlnirea destul de rapid organizată cu Vladimir Putin vorbește în favoarea lui Biden, atrage atenția Andrei Kortunov. Ex-președintele american – Trump – ar fi avut nevoie de un an și jumătate pentru a desfășura primele și ultimele negocieri separate cu liderul rus.

O altă diferență semnificativă constă în percepția relațiilor ruso-americane de către administrațiile Biden și Trump, adaugă Valerii Garbuzov.

ʺActuala conducere a Casei Albe vorbește despre așa-numita ʺnouaʺ atitudine față de Rusia – cooperarea electorală. Acesta este un indiciu foarte bun. Controlul armelor și problemele de securitate strategică pot deveni nucleul cooperării viitoare. Pe viitor, agenda trebuie extinsă. Declarația celor două părți în urma întâlnirii este un început promițătorʺ, consideră el.

Europa, sancțiunile și Ucraina

Chiar și o mică ʺîncălzireʺ în relațiile dintre SUA și Rusia va slăbi în mod inevitabil retorica antirusească a aliaților europeni ai Washingtonului. Prin urmare, rezultatul pozitiv al summitului este benefic pentru Moscova în ceea ce privește aspectul geopolitic, este sigur Valerii Garbuzov.

ʺAcum, susținătorilor cooperării cu Rusia de la Bruxelles le va fi mult mai ușor, fiindcă UE se uită mereu, într-un fel sau altul, la Washington. Ei iau în considerare poziția americană față de Rusia. Eu cred că colegilor noștri din Germania, Italia și Franța le va fi mai ușor să înainteze noi inițiative, să propună noi formate de interacțiune cu Moscova decât înainte de întâlnirea de la Genevaʺ, cade de acord Andrei Kortunov.

Expertul nu exclude faptul că negocierile dintre Biden și Putin vor contribui la restabilirea activității Consiliului Rusia – NATO, care a fost suspendată în aprilie 2014. Reînnoirea contactelor ar crea oportunități suplimentare pentru consolidarea securității europene.

În ceea ce privește sancțiunile occidentale împotriva Rusiei, nu vor exista modificări, presupune Ivan Timofeev, director de program al RIAC, profesor asociat la MGIMO.

ʺÎn viitorul apropiat, sancțiunile americane nu vor fi anulate. Nu există condiții prealabile pentru acest lucru. O serie de sancțiuni sunt înregistrate în legislația SUA. Biden le poate doar suspenda, așa cum s-a întâmplat în cazul proiectului ʺNord Stream – 2ʺ, dar nu le poate anula. Nu cred că va exista nici măcar o relaxare a sancțiunilor. Dar nici nu trebuie să ne așteptăm la noi măsuri draconiceʺ, notează el.

Cu toate acestea, liderii celor două țări nu au reușit totuși să ajungă la o înțelegere reciprocă cu privire la unele probleme importante, constată Andrei Kortunov. El atribuie Ucraina la astfel de subiecte problematice. Opiniile părților diferă foarte mult aici – nu este deocamdată posibil să mizăm pe unitatea pozițiilor.

ʺAmbii președinți au atins acest subiect, dar nu au căzut de acord în nicio privință. Există o înțelegere comună că acordurile de la Minsk trebuie respectate. Problema este că respectarea lor este interpretată în moduri complet diferite de Rusia și de Statele Unite. Formula s-a repetat, dar fiecare a rămas pe poziția lui. S-a ridicat subiectul Ucrainei, dar nu s-au făcut progrese în această privințăʺ, conchide Ivan Timofeev.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

128
Tagurile:
Vladimir Putin, Putin, Joseph Biden, Joe Biden, Biden, Sua, Rusia


Загрузка...
Avertizare: Cei vaccinați împotriva COVID-19 trebuie să evite asta

Avertizare: Cei vaccinați împotriva COVID-19 trebuie evite asta

1067
(reînnoit 17:19 20.06.2021)
Șeful Centrului ”Gamaleya”, Alexandr Ginzburg , a făcut câteva recomandări persoanelor care au decis să se vaccineze pe parcursul sezonului cald.

CHIȘINĂU, 20 iunie - Sputnik. Directorul Centrului de Cercetare pentru Epidemiologie și Microbiologie numit după Gamaleya Alexander Ginzburg i-a sfătuit pe cei care sunt vaccinați împotriva coronavirusului să evite supraîncălzirea pe vreme caldă.

„Pe timp de caniculă, supraîncălzirea, disconfortul și transpirația excesivă nu contribuie nu numai la vaccinare, ci și la starea generală a unei persoane”, a spus Ginzburg.

El a subliniat că toate persoanele care suferă de hipertensiune sau diabet trebuie să fie deosebit de precaute, scrie RT.

În același timp, el a menționat că nu există contraindicații pentru înotul în bazine după vaccinare, cu toate acestea, înotul îndelungat ar trebui evitat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

1067
Tagurile:
avertizare, COVID-19, vaccin
Тема:
Vaccinul Sputnik V: știri de ultimă oră
Tematic
Centrul Gamaleia și AstraZeneca au semnat un memorandum de cooperare


Загрузка...