Завод по производству сжиженного природного газа

Rezervele arctice: Rusia se pregătește elimine SUA din Europa

166
(reînnoit 08:37 18.05.2021)
Exportul de gaz natural american lichefiat bate noi recorduri. Dar această agitație nu va dura mult, se teme Washingtonul, deoarece după lansarea conductei "Nord Stream – 2", în Europa, se va ʺrevărsaʺ combustibilul rusesc ieftin.

MOSCOVA, 18 mai – Sputnik, Natalia Dembinskaia. În plus, în următorii câțiva ani, Moscova ar putea să facă noi progrese pe piața gazului natural lichefiat (GNL). Acest lucru va fi facilitat de mari proiecte naționale. Observatorii nu exclud ca, în viitor, ar putea Rusia să elimine Statele Unite de pe piața europeană.

Qatarul nu va preda Asia

În martie, americanii au trimis peste hotare 10,5 miliarde de picioare cub de gaz lichefiat pe zi, a informat Administrația pentru Informații Energetice (EIA) a Ministerului de Energie al SUA. În aprilie se trimiteau 9,2, dar și acesta este maximul absolut pentru începutul primăverii.

După cum se menționează în raport, anul trecut și în ianuarie 2021 o mare parte a exportului de GNL din SUA s-a îndreptat spre Asia. Dar în februarie și martie, Europa a luat jumătate – prețurile pe piața spot de acolo s-au egalat cu prețurile asiatice.

"În ceea ce privește luna mai, ne așteptăm la o scădere de până la 8,6 miliarde de picioare cub pe zi, iar apoi la o creștere de peste nouă miliarde în lunile de vară pentru a satisface cererea maximă din Europa și Asia", a precizat instituția.

Agenția Internațională pentru Energie admite că, până în 2024, americanii ar putea deveni lideri în acest segment. AIE estimează că capacitatea totală în ceea ce privește gazul natural lichefiat în SUA, Australia și Rusia va asigura, până în acel moment, 90% din creșterea exportului global de GNL. Cu toate acestea, lideritatea este discutabilă.

Este puțin probabil ca cel mai mare jucător, Qatar, să permită Statelor Unite să acapareze piața asiatică. În 2020, statul din Orientul Mijlociu a exportat 77,6 milioane de tone de GNL, ceea ce reprezintă 26,5% din totalul livrărilor. Și până în 2024, producția anuală a micii monarhii din Golful Persic ar putea aproape să se dubleze. În februarie, Doha a luat decizia finală în ceea ce privește investițiile pentru dezvoltarea zonei de est a Zăcământului de Nord. Acesta este cel mai mare proiect GNL.

Australia se află în urma Qatarului – 26%. Locurile trei și patru sunt ocupate de Statele Unite (14,7) și Rusia (zece). Mai mult, în 2019, noi am exportat mai mult GNL în Europa și Asia decât americanii. În următorii ani, se așteaptă o intensificare a concurenței, iar Moscova are toate șansele de a ieși învingătoare. Este vorba despre imensele rezerve arctice.

Arctica reprezintă o prioritate

Dezvoltarea sistematică a resurselor de petrol și gaze din Oceanul Arctic este o prioritate a autorităților rusești deja de cincisprezece ani. În martie, Guvernul a aprobat un program pe termen lung privind dezvoltarea producției de gaz natural lichefiat. Acesta vizează diversificarea surselor, în primul rând utilizarea activă a Platformei continentale arctice și a Orientului Îndepărtat. Se preconizează că capacitatea de producție a GNL-ul se va tripla într-un deceniu și jumătate.

Dacă Statele Unite au devenit unul dintre cei mai mari exportatori grație producției de șist, atunci Arctica va ajuta Rusiei, declară publicația americană OilPrice, care se specializează în analiza petrolului și a gazelor. Rezervele din regiune sunt enorme – 35,7 miliarde de metri cubi de gaz natural și peste 2,3 miliarde de tone de petrol și condens.

În centrul atenției – proiectele companiei ʺNovatekʺ: ʺYamal LNGʺ și ʺArctic LNG 2ʺ. Al doilea, în valoare de 21 miliarde de dolari, va fi lansat în 2023, pentru a atinge capacitatea maximă de aproape 20 de milioane de tone pe an în 2026.

La sfârșitul lunii martie, proiectul a fost finanțat în proporție de aproximativ 39%. În acest an vor fi investiți încă șase miliarde – de două ori mai mult decât anul trecut. Printre investitori – compania franceză Total, corporațiile chineze de petrol și gaze CNPC, CNOOC, consorțiul japonez Mitsui & Co și JOGMEC.

"Arctic LNG-2" prevede construcția a trei linii pentru producția de gaz natural lichefiat cu o capacitate de 6,6 milioane de tone pe an fiecare și un condens de gaz stabil de până la 1,6 milioane de tone pe an. Baza de resurse – Zăcământul ʺSalmanovskoeʺ de pe peninsula Gîdan din Districtul autonom Iamalia-Neneția. Lansarea primei linii este programată pentru 2023, a celei de-a doua și de-a treia – pentru 2024 și 2026.

După cum a menționat OilPrice, dacă zăcămintele vor fi dezvoltate cu succes, ʺNovatekʺ va oferi pieței aproximativ 100 de milioane de tone de gaz lichefiat pe an. Compania va atinge astfel de volume după 2030. În același timp, costul resurselor extrase va fi foarte mic.

Potrivit ministrului Energiei, Aleksandr Novak, Rusia va putea produce peste 68 de milioane de tone de GNL pe an până în 2025 și își va crește cota pe piața mondială până la 25%.

Lovitură puternică

Analiștii OilPrice cred că Rusia pregătește o lovitură puternică asupra pozițiilor americane în Europa și este capabilă să elimine în totalitate concurentul de acolo.

Stație de alimentare, carburanți
© Sputnik / Владимир Астапкович
Moscova va intra în ofensivă pe două fronturi: pentru europeni, nu este avantajos numai gazul rusesc din gazoduct, ci și cel natural lichefiat.

"Pe termen lung, anume GNL-ul din Rusia va fi mai atractiv pentru consumatorii din Uniunea Europeană din două motive: livrarea este mai rapidă decât cea din SUA și mai ieftină. Nu degeaba Lituania, care militează pentru independență energetică, cumpără totuși GNL de la noi. Pur și simplu nu există altă ieșire: Norvegia are și alți clienți, iar să livrezi de peste ocean este scump", spune Leonid Hazanov, un expert industrial independent.

În plus, observă el, pentru furnizorii americani, China și Japonia au prioritate – prețurile sunt mai mari acolo. În Europa, ei nu sunt pregătiți să plătească atât de mult, iar vânzările în Lumea Veche cresc, de regulă, numai în timpul creșterii sezoniere a cererii.

"Prin urmare, GNL-ul rusesc poate elimina GNL-ul de peste ocean de pe cea mai mare parte a pieței europene, lăsând concurenților, din clemență, țările de pe coasta Oceanului Atlantic – Spania și Portugalia, deși nici acolo nu există motive pentru a crește vânzările americane: în 2019, ʺNovatekʺ a semnat cu Repsol un contract pentru un milion de tone de GNL pe an timp de 15 ani", spune Hazanov.

Riscuri obiective

Cu toate acestea, există și riscuri obiective – având în vedere surplusul de GNL pe piața mondială până cel puțin în 2025 și concurența crescândă, este dificil să ne așteptăm la prețuri ridicate.

"Arctic LNG 2" va fi lansat în 2023 și, până atunci, producția globală va crește până la 650 de miliarde de metri cubi pe an (pentru comparație: în 2016 producția era de 452). Consumatorii vor avea mai multe oportunități în ceea ce privește reducerea prețurilor", explică Nikolai Nepliuev, membru al consiliului de directori al întreprinderii ʺTogliattiazotʺ și expert în industria chimică. Prin urmare, în opinia sa, proiectului ʺArctic LNG 2ʺ nu i-ar încurca o asigurare sub formă de contracte pe termen lung, care ar contribui la comercializarea GNL-ului pe piața internațională.

Dacă vorbim despre concurența în producție și export, atunci rivalul natural al Rusiei sunt Statele Unite, este de acord Nepliuev. Analistul este sigur că, în ciuda recordurilor de export din martie, americanii nu vor reuși să elimine complet pe ceilalți furnizori de pe piață.

"Este timpul să recunoaștem că Rusia va deveni un jucător important în industrie", a constat în raport Institutul Oxford pentru Cercetări Energetice.

În același timp, experții se întreabă dacă GNL-ul din Rusia nu va concura cu propriul său gaz din gazoduct. "Kremlinul a preferat o abordare practică și a acordat prioritate creșterii rapide și dezvoltării sectorului GNL", presupun autorii raportului.

În fine, experții ajung la concluzia că exportul rusesc de GNL este destul de diversificat. Cea mai mare parte se îndreaptă spre regiunea Asia-Pacific, iar o parte semnificativă spre acele țări europene unde, ʺde regulă, gazul din gazoduct nu ajungeʺ. Mai mult, chiar și atunci când GNL-ul autohton ajunge pe principalele piețe de vânzări ale companiei ʺGazpromʺ, cum ar fi Franța, Belgia și Olanda, el nu pare ʺsă canibalizeze cererea de combustibil, care ajunge prin gazoductʺ, întrucât vânzările cresc de la an la an.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

166
Tagurile:
Rusia, SUA, natural, Șist, gaz
Учения НАТО в Грузии

Noul „manifest” antirusesc al NATO amenință toate țările CSI

119
Summitul din iunie al Alianței Nord-Atlantice diferă de celelalte prin felul în care au fost stabilite prioritățile și prin amenințările de securitate imaginare.

În sistemul de coordonate distorsionat din comunicatul final NATO, Rusia s-a dovedit a fi, în mod previzibil, principala „amenințare la adresa păcii”, Coreea de Nord și Iranul s-au situat pe locul doi - cu o marjă mare, pașnica Republică Belarus a fost „desemnată” drept a treia cea mai importantă amenințare la adresa securității, iar China a fost menționată doar pe locul patru.

Nimeni din lume nu a autorizat NATO să împartă state care au drepturi egale și care sunt independente pe categorii. Cu atât mai inadecvată este argumentarea „acuzației” a alianței, care reprezintă interesele a doar aproximativ zece la sută din populația lumii.

Comunicatul summit-ului de la Bruxelles din 14 iunie este în esență un „manifest” antirusesc - stufos, extravagant, periculos pentru țările CSI și umanitatea în ansamblu. Peste zece articole din „rechizitoriu” sunt dedicate „amenințării rusești” (9-15, 25, 46, 50, 54). Pentru comparație, RPDC și Iranul au obținut câte un punct fiecare (51 și 52), „amenințarea chineză” este desemnată prin două puncte (55 - 56). Documentul este un paradox.

În ultimul sfert de secol, Alianța a bombardat activ Iranul, Afganistanul, Libia, Iugoslavia, Siria și nu are dreptul la declarații de genul: „Acțiunile agresive ale Rusiei reprezintă o amenințare la adresa securității euroatlantice”. Cu toate acestea, comunicatul a menționat că blocul construiește un parteneriat cu Federația Rusă de mai bine de 25 de ani, îndeplinindu-și obligațiile internaționale, iar Rusia „continuă să încalce valorile, principiile, încrederea și obligațiile”.

„Partenerii” nu vor să revină la realitate. După lovitura de stat sponsorizată de SUA-UE la Kiev, revenirea Crimeii la Federația Rusă și summitul NATO din Țara Galilor din 2014, alianța a suspendat „practic orice cooperare civilă și militară cu Rusia”. În același timp, Moscova se presupune că ar trebui și ar trebui să se pocăiască și să se întoarcă la „situația de altădată”.

Adică să cedăm „teritoriile ocupate”: Crimeea Ucrainei, Abhazia și Osetia de Sud Georgia, Transnistria Moldova. În caz contrar, Bruxellesul promite să „răspundă la deteriorarea mediului de securitate ... inclusiv printr-o prezență în viitor în partea de est a Alianței”. Raționamentul reflectă o percepție distorsionată a lumii și aduce în minte concluzia recentă a președintelui francez Emmanuel Macron cu privire la „moartea cerebrală” a NATO. Ascunzându-se în spatele cuvintelor despre pace și securitate, Statele Unite și aliații săi se pregătesc pentru o bătălie cu Rusia, ignorând soarta țărilor și popoarelor vecine.

Acuzații nefondate

Alianța Nord-Atlantică este îngrijorată de creșterea puterii militare a Rusiei în diferite sfere. Potențial militar nou, „activități provocatoare, inclusiv în apropierea granițelor NATO”, exerciții de surpriză la scară largă desfășurate fără notificare prealabilă, continuarea concentrării puterii militare în Crimeea, desfășurarea de rachete moderne cu dublă utilizare în regiunea Kaliningrad, integrarea militară cu Belarus. Trebuie amintit aici că nu Rusia s-a apropiat de granițele alianței, ci NATO s-a extins la granițele rusești. Și de mult timp practică războaie hibride în formatul „revoluțiilor culorate” în spațiul CSI.

NATO nu este o organizație umanitară și reprezintă o amenințare potențială pentru securitatea Federației Ruse. Reacția Moscovei și Minskului este destul de naturală, ei nu au uitat „corecțiile” geopolitice ale alianței din Europa (Iugoslavia), Orientul Mijlociu (Irak, Afganistan, Siria), Africa (Libia) și multe altele.

În absența unor „dovezi” reale, NATO atribuie Rusiei „încercările de a interveni în alegerile din țările aliate și procesele democratice”, „campaniile de dezinformare pe scară largă”, „acțiunile ilegale și distructive ale serviciilor speciale rusești” pe teritoriul alianță și solicită Rusiei să renunțe la definiția dată Republicii Cehe și Statelor Unite de „țări neprietenoase”.

Că chipurile Rusia își diversifică arsenalul nuclear prin desfășurarea unui număr de complexe de rachete cu rază medie și scurtă de acțiune pentru a „constrânge NATO”. Pentru a constrânge la ce? Ce înseamnă fraze goale precum „o politică agresivă de intimidare strategică” dacă țările NATO, pur și simplu, nu au susținut o propunere concretă rusească privind un moratoriu asupra desfășurării INF în Europa?

"Rusia continuă să folosească o retorică agresivă și iresponsabilă în domeniul nuclear, acordând o tot mai mare atenție pe destabilizarea exercițiilor militare convenționale". Scuzați-mă, toate țările lumii efectuează manevre militare pe teritoriul lor și doar membrii NATO practică majoritatea exercițiilor pe teritoriul străin - iresponsabil și agresiv.

Oare Moscova amenință direct pe cineva cu utilizarea armelor nucleare sau își transferă în mod deschis trupele peste ocean pentru a efectua manevre militare în nordul Mexicului, în sudul Canadei? Similar cu ceea ce face Pentagonul în Europa. Sunt exercițiile rusești „prea de proporții”? Deci, la urma urmei, teritoriul Federației Ruse nu are analogi în lume (de două ori mai mare decât SUA), pentru a asigura capacitatea de apărare, sunt necesare instrumente proporționale.

Evident, acuzațiile nefondate aduse Rusiei, care este acuzată de toate „păcatele de moarte” sunt concepute pentru a masca sau a justifica pregătirea reală a Statelor Unite și NATO pentru operațiuni militare împotriva Federației Ruse și a aliaților săi. Sporirea prezenței infrastructurii militare și a trupelor străine ale alianței în România și statele baltice este un exemplu viu de transformare treptată a regiunilor și mărilor pașnice într-o zonă de conflict armat. Pentru demontarea și jefuirea ulterioară a spațiului post-sovietic situat la est. Nu vom aprofunda specificul acaparării (furtului) de către americani a petrolului iranian, irakian sau sirian, dar hidrocarburile siberiene și zăcămintele minerale din Asia Centrală prezintă un „trofeu” cu nimic mai puțin important.

Demontarea CSI-ului pașnic

Comunicatul NATO afirmă: „Conflictul din Ucraina și din împrejurimi în circumstanțele actuale este primul subiect de pe agenda noastră”. Este atașată o listă a „defecțiunilor” Moscovei.

Dar Rusia nu este parte a conflictului din războiul civil din Ucraina. Și nu a fost oare interferența brută (hibridă) a SUA și a UE în procesul electoral din Ucraina care a provocat conflictul armat din Donbass în 2014 și revenirea Crimeii la Rusia? Faptele pot fi negate sau pot fi inventate noi interpretări, dar este imposibil de schimbat. În urma rezultatelor referendumului, Crimeea - în mod pașnic și legitim - a devenit parte a Federației Ruse, iar ireversibilitatea acestui eveniment istoric este statuată în Constituția Rusiei. Cei care doresc să demonstreze în mod agresiv contrariul Rusiei o vor "lua la moacă", dar aceasta nu este o amenințare, ci o reacție la situația creată.

Alianța își reiterează sprijinul pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova „în cadrul granițelor recunoscute la nivel internațional” și solicită Rusiei „să retragă trupele pe care le-a desfășurat în toate cele trei țări fără acordul lor”. Lumea s-a schimbat. URSS și RDG nu mai sunt pe hartă. Datorită participării active a NATO, Iugoslavia a dispărut. Ca un ecou al „revoluției trandafirilor” pro-occidentale din Georgia, au apărut Abhazia și Osetia de Sud care sunt independente de facto, iar Rusia le-a recunoscut de jure în urmă cu mai bine de 12 ani. Într-o zi Georgia și „partenerii” săi vor recunoaște în mod adecvat noua realitate. În acest domeniu, orice discuție despre „ocupație temporară” sau anexare este neconstructivă și periculoasă, cum ar fi 8 august 2008.

Despre inviolabilitatea frontierelor. Conflictul armat din Moldova a apărut din cauza reticenței locuitorilor de limbă rusă din Transnistria de a se integra cu întreaga Republică Moldova în România. Apoi, în 1992, Rusia a propus să trimită un contingent de menținere a păcii al ONU în Transnistria, dar Occidentul a considerat că este prea scump. După o astfel de „consultare”, trupele rusești au primit statutul internațional de menținere a păcii și în Transnistria s-a încetat focul. În istoria modernă a omenirii, aceasta este singura experiență de succes în stabilirea păcii. Aici, în spațiul CSI, Alianța Atlanticului de Nord ar trebui să învețe cum să rezolve efectiv și eficient conflictele și să nu construiască blocuri militare virtuale precum „Georgia - Moldova - Ucraina” cu o orientare deschis antirusească.

Un alt paragraf din comunicat care atrage atenția: „Statele membre NATO rămân profund îngrijorate de evoluțiile din Belarus începând din august 2020. Politicile și acțiunile din Belarus au implicații asupra stabilității regionale". Acesta este un exemplu de ipocrizie politică incredibilă. Despre ce evenimente care destabilizează regiunea vorbim? Din anumite motive, alianța nu este îngrijorată de mitingurile mult mai numeroase și mai de durată ale „vestelor galbene” din Franța sau de asaltul Capitolului de către protestatarii din Statele Unite - cu arestarea ulterioară a peste 400 de persoane. Este altceva?

Voluminosul text al comunicatului NATO din 14 iunie este disponibil pe site-ul oficial în trei limbi și toată lumea poate găsi mai multe neconcordanțe cu realitatea. În concluzie, aș dori să remarc: după 20 de ani de război și rușinosul acord de pace dintre Statele Unite și NATO cu teroriștii talibani, într-o situație de fugă efectivă a trupelor străine din Afganistan, „partenerii” nu ar trebui să fluture în mod atât de activ „bâta” din Europa sau Arctica. S-ar putea produce un ricoșeu, mai ales că într-un conflict ipotetic cu cea mai mare putere nucleară de cea mai înaltă tehnologie ei sunt condamnați. Într-un proces de negocieri între părți egale, sunt posibile compromisuri rezonabile și o coexistență pașnică.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

119
Tagurile:
SUA, summit, NATO, Rusia


Загрузка...
Генерал морской пехоты Фрэнк Маккензи, верховный командующий США на Ближнем Востоке (слева), прибывает в Эр-Рияд, Саудовская Аравия

Nu doar rușii vin. Americanii, strâmtorați de un nou jucător puternic

186
În ce măsură Rusia și China pot ocupa pozițiile SUA în Orientul Mijlociu, așa cum avertizează militarii americani.

MOSCOVA, 15 iun – Sputnik, Sofia Melniciuk. “China a pus ochiul pe Orientul Mijlociu”, “Contractul de 400 de miliarde de dolari îi sporește influența”, “Rușii și chinezii vor pune mâna pe prânzul nostru” – astfel de titluri apar în ziarele americane. Militarii sunt îngrijorați că Beijingul și Moscova le vor ocupa locul în regiune, în cazul în care își vor relaxa pozițiile De altfel, există motive de îngrijorare: China este principalul cumpărător al petrolului din Orientul Mijlociu și cel mai mare partener economic al multor țări, iar fără Rusia este imposibilă soluționarea problemelor politice. Cine cu adevărat este capabil să elimine SUA din regiune, aflați într-o analiză RIA Novosti.

Un vid al ajutoarelor

Șefului comandamentului central, generalul Frank Mckenzie, în timpul unui turneu recent prin Orientul Mijlociu prognoza: “Vidul format după plecarea noastră va fi umplut de ruși și chinezi”.

Washingtonul vrea să-și redirecționeze atenția spre Asia de Est. Acest lucru contravine intereselor saudiților, care mizează pe Washington în lupta cu insurgenții husiți, menționase Mckenzie.

Beijingul, în opinia generalului, are niște obiective pe termen lung de extindere a forței economice și de creare a unui baze militare în regiune. Rusia, la rândul ei, este dispusă să vândă mijloace de apărare antiaeriană și alte arme.

“Sunt deplin de acord că China reprezintă o amenințare, pe care ar trebui să ne concentrăm”, a menționat Mckenzie. “În același timp, noi suntem o putere globală și trebuie să gândim global”. Generalul a recunoscut că în timpul deplasării a fost întrebat frecvent din partea localnicilor: rămân Statele Unite angajate în parteneriat și pe ce ajutoare pot miza.

Parteneriat suspect

Probabil, militarii sunt îngrijorați de recentul turneu al ministrului chinez de Externe în Orientul Mijlociu, Wang Yi. În aprilie acesta a vizitat Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Oman, Bahrain, Iran și Turcia. A discutat acolo despre conflictul palestino-israelian, despre Siria, Libia, Yemen, despre divergențele dintre statele din Golful Persic.

Ministrul a înaintate inclusiv niște propuneri concrete – ceea ce nu a existat în trecut. Spre exemplu, China este dispusă să devină o platformă pentru un dialog multilateral cu privire la mecanismele de asigurare a securității obiectelor petroliere și a căilor maritime. În afară de aceasta, Wang Yi a mulțumit statelor arabe pentru neimplicarea în problemele interne ale Chinei și pentru susținerea “măsurilor antiteroriste” în regiunea autonomă Uygur din Xinjiang (operațiune considerată de Casa Albă un genocide al populației musulmane).

Cu Teheran a fost semnat un acord de livrare a petrolului pentru o perioadă de 25 de ani. Detaliile nu au fost făcute publice, însă intenția Chinei de a investi în infrastructura energetică și de transport în Iran, în valoare de 400 de miliarde de dolari, a devenit cunoscută acum un an, datorită unei scurgeri a drafturilor documentului.

Министр иностранных дел Китая Ван И и министр иностранных дел Ирана Мохаммад Джавад Зариф во время подписания соглашения о всеобъемлющем стратегическом партнерстве в Тегеране
© AP Photo / Ebrahim Noroozi
Министр иностранных дел Китая Ван И и министр иностранных дел Ирана Мохаммад Джавад Зариф во время подписания соглашения о "всеобъемлющем стратегическом партнерстве" в Тегеране

Observatorii menționează că Beijingul încearcă să fie “discret” atunci când e vorba de proiectele din Orientul Mijlociu. Contractele în cadrul inițiativei “Noul Drum al Mătăsii” sunt prezentate adesea în alte regiuni cu mare fast. Cu toate acestea, majoritatea documentelor cu privire la cooperarea cu țările din Orientul Mijlociu nu sunt publicate nici în limba chineză, nici în engleză, nici în cea locală.

Foarte puține detalii sunt cunoscute despre investițiile fondului bunăstării naționale Abu Dabi în compania chineză care studiază inteligența artificială, SenseTime, care dezvoltă inclusiv sistemul de identificare facială. Cooperarea cu China în astfel de domenii îi îngrijorează pe americani, care au temeri că în acest fel Beijingul plantează “elemente de autoritarism”.

Totuși, Iranul nu este nici pe departe cel mai important partener al Chinei în regiune. Arabia Saudită și Irakul întrec Teheranul în livrarea petrolului, volumul schimburilor comerciale, investiții directe și achiziții de arme. Vânzările de arme chinezești în Orientul Mijlociu, chiar dacă nu ajung la nivelul celor americane, au crescut puternic în ultimii ani.

Responsabili pentru securitate

Chinezii au reușit să pătrundă și pe piețele tradițional americane, remarcă într-o discuția cu RIA Novosti șeful sectorului Centrului de studii europene și internaționale complexe, Vasili Kașin.

“Arabia Saudită a devenit un cumpărător major al armelor chineze, mai întâi de toate, ale dronelor militare, au lansat chiar și un proiect al unei uzine de asamblare. Au existat niște livrări limitate ale rachetelor balistice. Le vând artilerie și tehnică blindată”.

Și chiar dacă Beijing este principalul partener economic al multor state din regiune și dispune de o bază în Djibouti, China nu joacă deocamdată un rol militar atât de puternic precum SUA și Rusia.

Dar și cooperarea chinezilor cu Orientul Apropiat este mai dificilă decât cu Africa, menționează interlocutorul agenției. “Aici știu cum să-și apere dur pozițiile. Chiar și Iran, care se află într-o izolare, a întrerupt niște acorduri când Beijingul nu și-a respectat angajamentele”, specifică expertul.

Рабочий проверяет робота, предназначенного для экспорта на Ближний Восток, на фабрике в Чжанъе
© AFP 2021 / STR
Рабочий проверяет робота, предназначенного для экспорта на Ближний Восток, на фабрике в Чжанъе

Expansiunea economică a Chinei îi irită pe americani, însă ei nu sunt în stare să schimbe mersul lucrurilor, menționează managerul proiectelor pentru Orientul Mijlociu al Consiliului Rusesc pentru Afaceri Internaționale, Ruslan Mamedov. “În realitatea creată, toți sunt nevoiți să accepte compromisuri într-o ordine regională și mondială în transformare”, a declarat acesta într-un interviu oferit RIA Novosti.

“Modul în care este percepută China în statele din Orientul Mijlociu este mai curând pozitivă. Cei de acolo înțeleg că în decursul deceniilor hegemonul erau Statele Unite, fapt care îi lega pe mulți de mâini: actorul extern își promova politica, iar cei de la nivel regional erau nevoiți să se supună”, reflectă Mamedov. “Tentativele de a opune orice rezistență erau sortite eșecului. Un exemplu în acest sens sunt Irakul, care dispunea de una din cele mai puternice armate din regiune, însă SUA au băgat această țară în haos”, mai adaugă el.

Pe de altă parte, declarațiile reprezentanților Pentagonului nu pot fi tratate ca un îndemn la acțiuni serioase, cu atât mai mult că americanii cooperează deocamdată cu Rusia în oriental Mijlociu, adaugă expertul.

Mckenzie nu a spus nimic nou, consideră Maxim Sucikov, directorul Centrului de Studii Americane de Perspectivă. “Prezența în Orientul Mijlociu în proporțiile precum cele din trecut devenise o povară pentru Washington, însă tentativele lui Barack Obama și Donald Trump de a o optimiza au întâmpinat o rezistență din partea militarilor, amintește el. Aici e și o chestie profesională și personală: comandamentul central s-a aflat de obicei în epicentrul celor mai mari operațiuni militare ale SUA și șefii lui nu-și doreau să cedeze întâietatea internă comandamentului din Pacific, dictată de logica descurajării Chinei. De aici vin tentativele de a arăta conducerii importanța Orientului Mijlociu prin prisma problemei de o importanță strategică a confruntării cu China și Rusia”.

În realitate, nici Beijingul, nici Moscova nu au ambiții, nici resurse pentru a domina “în stil american”, consideră interlocutorul. “În lumea actuală nici nu e nevoie de acest lucru: experiența americană, propriu-zisă, arată că o prezență militară de proporții nu se convertește automat într-un succes politic extern”, explică Sucikov.

În același timp, nu putem susține teza slăbirii toate a influenței americane în regiune, specific el. SUA dispun în continuare de suficiente resurse. Iată de ce militarii americani nu sunt sinceri atunci când încearcă să convingă propriul public din Washington că Rusia și China “le fură prânzul”.

186
Tagurile:
China, Rusia, SUA


Загрузка...
Poliția de Frontieră

Trecerea ilegală a frontierei la Tudora

0
(reînnoit 23:04 16.06.2021)
Doi moldoveni de 37 și 53 de ani, în după amiaza zilei de ieri, 15 iunie, au încercat să treacă ilegal frontiera de stat la Tudora, intenționând să ajungă în Ucraina.

CHIȘINĂU, 16 iun – Sputnik. Bărbații au fost observați de către patrula Sectorului Poliției de Frontieră "Tudora-1" în cadrul serviciului de supraveghere şi control al frontierei, la o distanță de 500 m de la linia de frontieră.

Pagube provocate de ploi în Găgăuzia
© Photo : Предоставлено региональной комиссией по ЧС
S-a stabilit că bărbatul de 53 de ani din raionul Glodeni a încercat să iasă din țară prin punctul de trecere Palanca. Autoritățile ucrainene i-au interzis intrarea în țară, astfel bărbatul a decis să traverseze frontiera prin ocolirea acesteia. El a încercat să treacă frontiera împreună cu bărbatul de 37 de ani, pe care l-a întâlnit în drumul spre graniță.

Angajații Direcției regionale EST continuă cercetările. Persoanele au fost reținute până la stabilirea tuturor circumstanțelor. Pe numele acestora au fost întocmite procese-verbale de audiere și constatare a infracțiunii prevăzute de art. 362 al. 1 al Codului Penal al Republicii Moldova.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0


Загрузка...