Главный военно-морской парад

Consolidarea strategică a Marinei Ruse: Demararea construcției a șase nave de război

182
(reînnoit 21:42 30.04.2021)
În Federația Rusă va demara, până pe 9 mai, construcția a șase nave de război: două crucișătoare submarine nucleare strategice, două submarine diesel-electrice și două corvete.

Dezvoltarea Flotei Maritime Militare a Federației Ruse rămâne una dintre prioritățile de stat ale Rusiei, care are cele mai lungi frontiere maritime din lume. Dinamica stabilă a construcțiilor navale militare răspunde pe deplin amenințărilor moderne asupra zonelor maritime și oceanice, permite Marinei Ruse să mențină primele poziții în lume în ceea ce privește numărul de militari, eficacitatea în luptă și dotarea cu arme de înaltă tehnologie.

În Rusia, se observă o creștere a volumului de construcție a navelor de război mari, cu o trecere la serii de masă. Astfel, până pe 9 mai, în Federația Rusă, va demara construcția a șase nave de război: la ʺSevmașʺ – a două crucișătoare submarine nucleare strategice ale proiectului ʺBorei-Aʺ (ʺDmitrii Donskoiʺ și ʺCneazul Potemkinʺ), la ʺȘantierele Navale Admiraltyʺ – a două submarine diesel-electrice ale proiectului 636.3 – ʺMojaisk” și ʺIakutskʺ (respectiv al șaselea și al șaptelea submarin ʺVarshavyankaʺ pentru Flota rusă din Pacific), la Uzina de construcții navale Amur – a două corvete ale proiectului 20380 (deocamdată fără nume).

La ʺSevmașʺ se află, la diferite etape de construcție, patru submarine strategice ale proiectului ʺBorei-Aʺ. De asemenea, continuă construcția submarinelor nucleare multifuncționale ale proiectului ʺYasen-Mʺ – ʺVoronejʺ și ʺVladivostokʺ (în total vor fi construite opt purtătoare de rachete hipersonice ale acestui proiect), se lucrează asupra submarinului ʺHabarovskʺ, se testează crucișătorul nuclear submarin ʺBelgorodʺ.

Vă reamintesc că Marina Rusă, în 2020, a fost completată cu aproape patruzeci de nave de război și nave auxiliare. În serviciu au intrat: cel mai nou transportator submarin de rachete strategice ʺCneazul Vladimirʺ al proiectului 955A ʺBoreiʺ, submarinul ʺPetropavlovsk-Kamceatskiʺ al proiectului 636.3 (pentru Flota din Pacific), prima fregată de serie a proiectului 22350 ʺAmiralul flotei Kasatonovʺ și nava mare de desant "Piotr Morgunov" a proiectului 11711 (ambele pentru Flota de Nord), cea mai nouă navă de apărare anti-mină ʺIakov Baleaevʺ a proiectului 12700 (a cincea din serie și prima pentru Flota din Pacific), prima corvetă din serie a proiectului 20385 ʺGremyashchiyʺ, corveta ʺAldar Tsydenzhapovʺ (a șaptea din serie și a treia pentru Flota din Pacific), o mică navă de rachete a proiectului 22800 ʺOdințovoʺ (a treia pentru Flota Mării Baltice). Iar spre sfârșitul anului 2020, au fost puse bazele celor de-al treilea și de-al patrulea submarine "Varshavyanka" ale proiectului 636.3 pentru Flota din Pacific.

Scopul submarinelor ʺBoreiʺ

Crucișătoarele submarine cu rachete strategice ʺDmitrii Donskoiʺ și ʺCneazul Potemkinʺ vor consolida componenta navală a triadei nucleare rusești. Aceste nave vor fi livrate flotei în 2026 și 2027. Submarinele ʺBoreiʺ transportă la bord rachetele balistice intercontinentale ʺBulavaʺ, care au o rază de acțiune de până la 8 mii de kilometri (fiecare rachetă balistică intercontinentală are până la zece unități de ghidare individuală cu o capacitate de până la 150 de kilotone). Reînnoirea forțelor submarine strategice ale Federației Ruse stă la baza descurajării nucleare și a asigurării securității naționale.

În componența Marinei Ruse există deja trei submarine strategice ʺBoreiʺ – ʺIurii Dolgorukiiʺ, ʺAleksandr Nevskiiʺ și ʺVladimir Monomahʺ, care au la bord câte 16 rachete balistice intercontinentale fiecare. Navele ulterioare din serie pot avea mai multe (caracteristicile distinctive nu sunt dezvăluite). Ministerul Apărării al Federației Ruse a planificat să livreze Marinei doar zece submarine ʺBoreiʺ.

Particularitățile submarinului ʺVarșaviankaʺ

Submarinele diesel-electrice ale familiei ʺVarșaviankaʺ sunt numite de NATO ʺgaura neagră din Oceanul Planetarʺ datorită invizibilității ridicate. Aceste submarine sunt înarmate cu cel mai recent complex de navigație inerțială și cel mai nou sistem automatizat de informații și control, cu torpile și rachete puternice, inclusiv rachete de înaltă precizie. Construcția în serie a submarinelor proiectului 636.3 este foarte bine structurată.

Submarinul modern ʺVarșaviankaʺ transportă 18 torpile și 24 de mine pentru distrugerea țintelor subacvatice și de suprafață și, cel mai important, rachetele de croazieră ʺKalibrʺ. Publicația Military Watch susține că potențialul submarinelor ʺVarșaviankaʺ permite protejarea fiabilă a apelor teritoriale rusești și a regiunilor de coastă ale țării. Chiar și cu arme non-nucleare, un singur submarin poate distruge până la două grupuri de atac ale portavioanelor Marinei SUA, întrucât eficacitatea (raza de detectare) a complexului său acustic este de trei ori mai mare decât capacitățile analoage ale ʺpartenerilorʺ săi. Șase submarine rusești ʺVarșaviankaʺ sunt capabile să blocheze complet acțiunile sau manevrele unui potențial inamic în Marea Neagră.

Viteza sub apă a submarinului proiectului 636.3 – până la 20 de noduri. Raza de acțiune (de serviciu) – 2000 de mile. Autonomia – 45 de zile. Dimensiunile submarinului (lungime 73 m, lățime 10 m, pescaj 6,2 m) îi permit să se ascunde în ape puțin adânci. Adâncimea maximă de scufundare – 300 de metri. În ceea ce privește rezerva de aer pentru sistemul de propulsie și echipaj (52 de persoane), ʺVarșaviankaʺ poate rămâne sub apă fără a ieși la suprafață până la 260 de ore. Este un instrument militar eficient și fiabil. Nu este o coincidență faptul că submarinele rusești ale proiectelor 636 și 636M sunt cumpărate activ de forțele navale străine (China – 10 unități, Vietnam – 6 unități, Algeria – 4 unități).

Corvetele invulnerabile

Rusia dezvoltă activ proiectele navelor de rangul III destinate zonelor maritime de apropiere – 20380, 20385 și 20386. Acestea sunt corvete (anterior se numeau nave de patrulare) cu un deplasament de 2000-3000 de tone. De fapt, 20385 și 20386 sunt versiuni mai avansate și mai complexe ale proiectului 20380. Astfel, în cadrul proiectului 20385, muniția sistemului de rachete antiaeriene ʺRedutʺ a fost mărită de la 12 la 16 de celule, rachetele anti-navă Kh-35 ʺUranʺ au fost înlocuite cu 8 rachete ale complexului ʺKalibr-NKʺ, iar, în viitor, nava poate fi echipată cu rachetele hipersonice ʺZirconʺ.

Sistemul de rachete anti-navă este completat armonios de două instalații de artilerie AK-630M de 30 mm (80 de gloanțe pe minut și o rază de acțiune de până la 21 km), de sistemul de rachete și artilerie ʺKortik-Mʺ și de sistemul portabil ʺIglaʺ. Sistemul de protecție anti-torpilă este reprezentat de complexul ʺPaket-NKʺ (tuburile de torpilă de 330 mm pot fi folosite și împotriva navelor de suprafață, și împotriva submarinelor inamice). Pentru detectarea și distrugerea submarinelor, pe corvetă este prevăzut elicopterul Ka-27PL. La bord există, de asemenea, diverse arme radiotehnice. Una dintre caracteristicile importante ale navelor proiectului 20380 este suprastructura realizată, folosind tehnologiile stealth, din materiale compozite multistrat. Viteza – până la 27 de noduri. Raza de acțiune – 3500 mile. Autonomia – 15 zile. Echipajul – 99 de persoane.

Scopul corvetelor – să patruleze, să lupte împotriva navelor și submarinelor inamice în zona de maritimă de apropiere (până la 500 de mile), să efectueze lovituri cu ajutorul rachetelor și artileriei asupra țintelor de coastă, să sprijine operațiunile de debarcare. Astfel de nave vor fi întotdeauna solicitate în Marea Baltică, în Marea Neagră și în alte mări.

Astăzi, ponderea armelor moderne în armată și în marină depășește 70%. Desigur, acest indicator este departe de a fi o limită. Complexul militaro-industrial al Rusiei a făcut o revoluție științifică și tehnologică, care a permis crearea armelor care nu au analoage în lume, care întrec cu zeci de ani dezvoltările occidentale. În lumea multipolară de astăzi, sistemele de arme de înaltă tehnologie fac din Rusia o țară, cu adevărat, suverană și invincibilă. Formațiunile operativo-strategice ale Marinei Ruse: Flota de Nord, Flota din Pacific, Flota Mării Baltice și Flota Mării Negre, precum și Flotila din Marea Caspică, rezolvă sarcinile politicii maritime naționale în direcțiile regionale corespunzătoare. Compoziția cantitativă și calitativă a flotelor este menținută la un nivel corespunzător amenințărilor Federației Ruse în direcția regională.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

182
Tagurile:
flota maritimă rusă, flota, Rusia
Valeri Kuzmin

Ambasadorul Rusiei în România: Prin ce se deosebește ”Sputnik V” de alte vaccinuri - cifre

131
(reînnoit 11:00 07.05.2021)
Ambasadorul vorbește despre diferențele între modul în care abordează Rusia relația cu țările ce utilizează vaccinul Sputnik V - un stil complet diferit de cel al giganților farmaceutici, mult mai avantajos părților.

BUCUREȘTI, 7 mai – Sputnik. Așa cum am anunțat, ambasadorul Rusiei la București, Excelența Sa dr. Valeri Kuzmin, a acordat un interviu cunoscutului realizator TV Mădălin Ionescu, pentru postul național Metropola TV.

Interviul a fost prezentat parțial în cadrul unei ample dezbateri realizată miercuri seara de Mădălin Ionescu – și va fi difuzat integral de Metropola TV sâmbăta aceasta, de la ora 19.00.

În opinia noastră, a fost cea mai serioasă dezbatere pe tema relației dintre Rusia și România găzduită de un post național, la ea participând personalități avizate precum Adrian Severin, Cristian Diaconescu, Petrișor Peiu, Cozmin Gușă sau Răzvan Savaliuc, totul sub bagheta lui Mădălin Ionescu.

Ieri am anunțat că vom da fragmente din interviul acordat de ambasadorul Kuzmin  - și astăzi dăm un prim fragment, cel referitor la un subiect de maxim interes – celebrul vaccin rusesc Sputnik V, produs de institutul N.V. Gamalei – primul vaccin anti-Covid realizat în lume.

Шприцы на фоне логотипа Спутник V.
© Sputnik / Владимир Трефилов

Din păcate, este un vaccin pe care România, în urma unor decizii politice greu de înțeles, nu îl folosește. Așa cum se va putea citi mai departe, vaccinul rusesc este nu numai eficient, dar și condițiile (contractuale) oferite de  partea rusă sunt extrem de avantajoase pentru industria farmaceutică din România.

De ce refuză autoritățile din România această colaborare avantajoasă? Desigur, aceasta nu este o întrebare pentru ambasadorul Rusiei – ci românii ar trebui să-și întrebe proprii conducători.

Prezentăm în continuare transcriptul fragmentului din interviu referitor la vaccinul rusesc Sputnik V.  În final, urmăriți și înregistrarea video a fragmentului despre Sputnik V.

Mădălin Ionescu: ”Înţeleg că sunteţi convins că vaccinul Sputnik este mai bun decât toate celelalte vaccinuri de pe piaţă?”

Ambasador Valeri Kuzmin: ”Eu nu pot să vorbesc despre tot ce apare în domeniul vaccinurilor pe piaţă, dar eu ştiu că datele care provin din Argentina, din Ungaria, din Belarus arată că eficienţa vaccinului Sputnik este de peste 97%, ceea ce nu a arătat nici un alt vaccin”.

Mădălin Ionescu: ”Ce ar avea România de câştigat dintr-un import masiv al vaccinului Sputnik, pentru că pe piaţa româneasca de exemplu Sputnik nu a intrat. Sunt vreo patru vaccinuri dinspre ţările occidentale dar Sputnik și vaccinul chinezesc nu au ajuns pe piaţa din România. Ce am avea de câștigat dacă am importa masiv vaccinul Sputnik?”

Ambasador Valeri Kuzmin: ”Practic, pe scurt, istoriei și vieții în general nu le place starea de subjunctiv. Dar, în acest caz, România nu va putea câștiga nimic, deoarece cu toată poziția sa politică, atunci când este ghidată de poziția de la Bruxelles, exportul în masă sau producția de vaccin din Rusia în România sunt imposibile. Ca să nu aveți ideea că vreau să discreditez România în vreun mod specific, voi spune că în Ungaria vecină, vaccinul din Rusia este deja utilizat pe scară largă. Mai mult, cu doar câteva zile în urmă, au fost publicate rezultatele vaccinării a sute de mii de oameni și aceste date certifică că eficacitatea vaccinului Sputnik V - depășește 97%”.

Datele ambasadorului sunt clare: la 100.000 de persoane vaccinate cu Sputnik V în Ungaria, s-au reinfectat cu COVID 95 de oameni.

În cazul AstraZeneca, cifra de reinfectaţi la 100.000 de ”imunizaţi”, a fost de 700 de oameni. Iar în cazul celor vaccinaţi cu Pfizer, s-au reinfectat 555 de oameni, la 100.000 de vaccinaţi.

Ambasador Valeri Kuzmin: ”Vorbind de cazurile letale, în cazul vaccinului Sputnik, este vorba de o singură persoană la 100.000 de vaccinaţi, la AstraZeneca 7 oameni şi Pfizer 32 de oameni. Acestea sunt statistici”.

Mădălin Ionescu: ”Aceste date sunt din Ungaria?”

Ambasador Valeri Kuzmin: ”Da, din Ungaria”.

Mădălin Ionescu: ”Și statistica cine a făcut-o?”

Ambasador Valeri Kuzmin: Ungaria a decis să utilizeze Sputnik V pe baza unei clauze a Agenției Europene pentru Medicamente care a afirmat că, în situaţii de urgență, nu trebuie să fie aşteptată înregistrarea oficială la nivelul întregii Uniuni Europene a unui vaccin, ci se poate administra… pentru a salva oameni. Principala diferenţă între cum își promovează vaccinurile giganţii farmaceutici din vest și cum o face Rusia, este aceea că noi NU semnăm contracte pentru nişte volume uriaşe de ser, pe care noi în mod fizic nu avem cum să le producem. Noi oferim o oportunitate pentru industria farmaceutică locală - ca în Argentina, Coreea de Sud, China - care produce, pentru export, nu pentru consum intern, în mai multe țări. Este produs acum conform tehnologiei noastre, vaccinul Sputnik V în Argentina, Belarus, India, Serbia, Emiratele Arabe Unite etc. Recent, şefii mai multor land-uri din Germania, ni se adresează pentru posibilitatea de a le livra vaccinul din Rusia.

Valeri Kuzmin a subliniat și un aspect pe care nu îl cunoaşte multă lume în România: ”Rusia, chiar la începutul acestei luni, a oferit Republicii Moldova 142.000 de doze de vaccin Sputnik V. Asemenea livrări vor fi continuate - mai mult, doamna preşedinte Maia Sandu şi-a exprimat public mulţumirea față de Rusia pentru aceste livrări de vaccin”.

Ambasador Valeri Kuzmin: ”Foarte pe scurt trebuie să spun că în Rusia a fost creat şi înregistrat încă un vaccin - este monocomponent, sintetic, peptidic. Nu sunt necesare două înjecții, ci o singură injectie, este creat sintetic, artificial, adică nu se foloseşte niciun virus viu, activ. Și acum, în faza finală de testare, este un al treilea vaccin clasic, care este făcut pe baza unui virus care a fost neutralizat, ca și în majoritatea de vaccinuri simple folosite de mulți ani de zile în diferite țări”.

131
Tagurile:
România, Rusia, ambasador, Vaccinul Sputnik V
Тема:
Vaccinul Sputnik V: știri de ultimă oră
Tematic
OMS va evalua securitatea vaccinului „Sputnik V”: Când va prezenta concluziile
Premierul Greciei: "Sputnik V" este sigur și eficient


Загрузка...
Парламент Республики Молдова

Care partide nu vor intra în Parlament după 11 iulie

817
Nu trebuie să fii mare expert în politologie, în sociologie și nici ghicitor în stele ca să poți face astăzi un pronostic electoral fără teama de a o da în bară.

Eu cred că orișicare observator al fenomenului politic moldovenesc, care are un minim de discernământ, poate să spună fără teama de a greși care dintre actualele partide politice cu reprezentare parlamentară nu vor mai accede în legislativ după alegerile din 11 iulie.

Epava Partidului Democrat și așchiile sale  

În mod sigur că entitățile politice care își trag obârșia din vechiul Partid Democrat, în fruntea căruia s-a aflat Vladimir Plahotniuc, după 11 iulie nu mai pupă pragul Parlamentului.

Adică, este vorba de ceea ce a mai rămas din Partidul Democrat, fărâma de partid în fruntea căruia se află astăzi Pavel Filip. Această formațiune politică a fost una moartă din start, încropită în mod artificial, pe care doar banii lui Plahotniuc, faimă lui, pârghiile administrative, cumpăratul alegătorilor și evident număratul, s-o spunem eufemistic, părtinitor al voturilor au adus PDM în Parlament, în alegerile din 24 februarie 2019. Acum, după toate câte s-au întâmplat, în condițiile în care Plahotniuc a plecat din Moldova, iar democrații s-au lepădat de el, PDM nu va acumula nici măcar 2% din sufragii, dacă eventual va decide să participe la scrutin.

Democrații nu au nicio șansă să se mențină în politică pentru că partidul lor este o epavă politică și pentru că nu au nici un lider politic adevărat. Pavel Filip a fost cum a fost în funcția de premier în guvernul nu al lui, ci al lui Plahotniuc. El doar executa din postura de premier indicațiile date de Plahotniuc.

Aceeași soartă o va avea și Pro Moldova, o așchie sărită din PDM, în frunte cu Andrian Candu. Ca și Filip, Candu nu este politician. Chiar mai rău. Cel puțin, Filip a fost un bun executor, pe când Candu - nici atât. Singurul merit al lui Candu, grație căruia s-a aflat în politică, a fost acela de a fi… finul oligarhului. Și încă un fin arogant - ca orice fin de barosan.

La fel de disperată este și situația celor de la Pentru Moldova. Nu au nicio șansă de a accede în mod de sine stătător în Parlament. Dar, spre deosebire de PDM și Pro Moldova, Pentru Moldova are șanse de a intra în viitorul Legislativ dacă va fi luată în cârcă de către Partidul Șor. Dacă intră pe listele lui Șor, atunci are toate șansele. Dar și aici avem o mare necunoscută: Ce scor va înregistra însuși Partidul Șor?

Partidul Șor, intră sau nu în viitorul Parlament

La alegerile prezidențiale din toamna lui 2020, candidatul acestei formațiuni Violeta Ivanov a acumulat tocmai 8 la sută din sufragii - ceea ce, în opinia mea, a fost un rezultat mult peste așteptări.

Și asta pentru că Partidul Șor are un șir de probleme, liderul formațiunii, Ilan Șor, este urmărit penal, este fugar peste hotare. Și totuși, consultanții politici ai acestui partid au reușit să transfere imaginea de la Șor la Ivanov. S-ar părea că nimic nu-i împiedică să facă și acum acest lucru și să înregistreze un nou succes. Da, așa este. Dar acum au apărut și alte circumstanțe - ridicarea imunității, urmărirea penală, reținerea, arestul preventiv al deputaților Denis Ulanov și Petru Jardan ar putea să aibă consecințe electorale nefaste pentru Partidul Șor.

Eu cred însă că această formațiune va accede totuși în Parlament, chiar dacă ar putea să nu repete performanța din prezidențiale a Violetei Ivanov.

PPDA, fără nicio șansă

Acum despre Platforma Dreptate și Adevăr a lui Andrei Năstase. Desigur că nu are nicio șansă să acceadă în Legislativ deoarece PAS-ul Maiei Sandu i-a confiscat tot electoratul.

Maia Sandu la APCE
© Photo : Aparatul Președintelui Republicii Moldova
Toți știu și înțeleg asta - mai puțin Andrei Năstase. Concubinajul lui politic cu Maia Sandu i-a jucat fiesta. Maia Sandu a preluat tactica de altădată a lui Vladimir Plahotniuc, care își îmbrățișa aliații politici atât de tare până îi sufoca. Maia Sandu a jucat rolul Văduvei Negre, o specie de păianjen în care, după actul sexual, femela își devorează partenerul de cuplu. Asta este ceea ce s-a produs între Sandu și Năstase în plan politic, bineînțeles.

În general Andrei Năstase este un mare ghinionist în politică. El a inițiat mișcarea protestatară acum vreo șase ani, ca până la urmă de ea să beneficieze Maia Sandu. După care a câștigat fotoliul de primar general al Capitalei, dar victoria i-a fost suflată prin tertipuri juridice. Nici de scorul bun obținut în parlamentarele din 2018 nu a putut profita pentru a consolida pozițiile formațiunii. Jocurile făcute de Sandu au fost cu bătaie dublă - în adversarii socialiști, dar și în aliații din PPDA.

După alegerile din 11 iulie 2021, Andrei Năstase va fi nimeni în politica moldovenească. Adevărat că el nici astăzi nu prea contează.

Așadar, să tragem linia. Ce avem? Avem patru entități politice care astăzi au deputați în Parlament, iar după 11 iulie nu vor mai avea: PDM, PRO Moldova, Pentru Moldova și PPDA. PAS și PSRM acced indubitabil în Legislativ. Partidul Șor este la ghici.

Păi iată, la acest buchet politic, nu neapărat plăcut mirositor, se va mai adăuga un partid - Partidul Nostru al lui Renato Usatâi, care, judecând după scorul obținut în prezidențiale, în mod sigur, trece pragul electoral și va fi cel puțin a treia formațiune politică ca reprezentare parlamentară. Pe primul loc se va situa PAS, pe locul doi PSRM, iar Partidul Nostru al lui Usatâi - pe locul trei. Iar Partidul Șor va încheia plutonul celor care au trecut baremul parlamentar. 

Acum este la fel de ușor de spus cine va forma coaliția majoritară după 11 iulie și cine va fi în opoziție. Este foarte ușor de prezis și acest lucru. Dar despre asta - într-un al material.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

817
Tagurile:
Partide, intrat, anticipate, Parlamentare, Alegeri


Загрузка...
Vama Palanca

Câți moldoveni au venit acasă în ajun de Paștele Blajinilor: Cum se circulă la frontiere

0
(reînnoit 09:41 08.05.2021)
Peste 21 de persoane au traversat frontiera în ziua de vineri spre sâmbătă. Doar pe sensul de intrare în Moldova au fost înregistrate peste zece mii de persoane. 

CHIȘINĂU, 8 mai - Sputnik. Unii moldoveni au revenit acasă în ajuns de Paștele Blajinilor. La frontierele de stat s-au înregistrat 10 758 de persoane care au intrat în Republica Moldova, dintre care 6 629 de treceri la frontiera moldo-română, 1 624 de treceri la frontiera cu Ucraina și 2 505 treceri aeriene.

Potrivit Poliției de Frontieră, cele mai tranzitate puncte de trecere a frontierei (intrare în Republica Moldova) rămân a fi:
Punctul de trecere a frontierei Leușeni – 3 282 de traversări;
Punctul de trecere a frontierei Aeroportul Internațional Chișinău – 2 505 traversări;
Punctul de trecere a frontierei Sculeni – 1 750 de traversări;
Punctul de trecere a frontierei Giurgiulești-Galați – 702 traversări;
Punctul de trecere a frontierei Cahul - 451 de traversări.

Totodată, oamenii legii anunță că au fost identificate și unele ilegalități la frontierele de stat. Astfel, o persoană a vrut să treacă ilegal hotarele țării, o altă persoană a încercat să facă trafic ilegal de bunuri, șase persoane au prezentat teste false la COVID-19, opt cetățeni străini au depășit termenul de ședere pe teritoriul Republicii Moldova, iar 46 de persoane au fost sancționate pentru nerespectarea măsurilor antiepidemice. 

Poliția de frontieră anunță că toate cele 21 964 de persoane au fost supuse screening-ului și au fost completat 1 423 de fișe epidemiologice, iar persoanele au fost plasate în carantină. Totodată, nicio persoană care a traversat frontiera de stat nu a prezentat simptome vădite de COVID-19. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Paștele Blajinilor, sărbători, hotare, Poliția de Frontieră


Загрузка...