De ce Biden are nevoie de expulzarea rușilor din Cehia?

347
(reînnoit 17:46 20.04.2021)
Ce este "solidaritatea atlantică" în acțiune? Nu, nu este al cincilea articol al tratatului privind constituirea NATO – cel despre apărarea colectivă în cazul unui atac asupra unuia dintre aliați.

Acum, solidaritatea se manifestă prin faptul că ambele maluri ale Atlanticului trebuie să aibă relații la fel de proaste cu Rusia – și dacă relațiile ruso-americane se înrăutățesc, atunci Europa nu are dreptul să rămână în urmă. Și nu contează ce crede Berlinul sau Parisul – trebuie de creat o atmosferă de anxietate sporită, în care europenii nici măcar să nu reușească să reflecteze la ceea ce se întâmplă.

© REUTERS / Leah Millis
De îndată ce Statele Unite au introdus noi sancțiuni împotriva Rusiei, inclusiv expulzarea diplomaților noștri, Polonia s-a grăbit să declare trei angajați ai ambasadei ruse personae non gratae. Dar asta a fost doar o încălzire înainte de salva principală – decizia Republicii Cehe de a expulza 18 de diplomați ruși și de a-i acuza pe respectivii, pe cazurile Skripal, Boșarov și Petrov, de explozia de la depozitele militare din 2014. "Acesta a fost cel mai mare atac asupra teritoriului nostru din 1968", declară parlamentul ceh, iar guvernul cere restul țărilor UE să condamne "diversiunile rusești" sau chiar să adopte alte noi sancțiuni.

Și toate acestea pe fondul continuării, deja de câteva săptămâni, a promovării și exagerării a două subiecte principale pentru Occident în direcția rusă: teama în fața "probabilei invazii a Rusiei în Ucraina" și "uciderii lente a lui Alexei Navalnîi în închisoare". Joanne Rowling și Benedict Cumberbatch îi cer lui Putin să-i acorde lui Navalnîi asistență medicală (ca și cum cineva refuză să i-o acorde), iar Emmanuel Macron propune desemnarea unor "linii roșii" pentru Rusia, pe care aceasta din urmă nu ar trebui să le traverseze (se înțelege, desigur, în primul rând, Ucraina), insistând totuși asupra necesității unui dialog onest.

Nu toată lumea ar putea rezista unei astfel de presiuni – prin urmare, nu este surprinzător faptul că fostul președinte al Estoniei, Ilves, s-a speriat destul de serios și a propus introducerea interdicției pentru orice călătorie din Rusia către Europa, adică să înghețe toate vizele pentru a-i proteja pe europeni de agresiunea "statului-outsider", după cum s-a exprimat Ilves. Dar cum altfel? Doar "securitatea Europei este în joc. Ajunge".

Într-adevăr, ajunge să vă mai prostiți, doar totul este atât de simplu – trebuie să coborâți "cortina de fier", să vă închideți de Rusia și, în același timp, să acceptați Ucraina în NATO. Zilele trecute, ambasadorul ucrainean din Germania a cerut germanilor să asigure ("cât mai curând posibil și necondiționat") intrarea Ucrainei în componența alianței militare, pentru că "anume RFG (Republica Federală Germania) este cea care poartă responsabilitatea istorică pentru crimele fasciștilor împotriva poporul ucrainean". Nu da – atunci voi ne ucideați, iar acum trebuie să ne protejați. De cine? De aceiași ruși cu care ați luptat atunci. Ce este neclar aici? Luați pământurile rusești până când vi se dau.

Toată casa aceasta de nebuni, desigur, nu este în favoarea Europei – ea și așa se află într-un moment dificil (iar pandemia doar agravează problemele neglijate), iar ei i se impune o agravare a relațiilor cu Rusia. Este clar de ce au nevoie atlantiștii – în viitoarea târguială a lui Biden cu Putin (așa cum vede Washingtonul), președintele american ar putea să adopte cea mai puternică poziție posibilă, să acționeze ca un lider incontestabil al lumii occidentale. Fiindcă va ieși prost dacă, în spatele lui Biden, în Europa se va întâmpla cine știe ce, Putin doar și așa este un maestru al jocului de divizare a Occidentului unic (așa cum au reușit să-i convingă pe toți atlantiștii), așa că nu este nevoie să i se ofere un prilej să se îndoiască public de faptul că Biden este adevăratul lider al întregului bloc atlantic.

Cu toate acestea, realitatea nu favorizează astfel de planuri – nu există nicio unitate nici între UE și Statele Unite, nici în Europa însăși, unde cu consensul se stă prost. Și nu numai în Europa, ci și în țările cheie ale UE cresc contradicțiile intra-elită. Partidul de guvernământ din RFG nu poate nicidecum decide cine va deveni succesorul lui Merkel la postul de cancelar. În Franța, în interiorul establishment-ului crește nervozitatea din cauza șanselor destul de reale că, peste un an, nesistematica Marine Le Pen va deveni președintă. Care Ucraină, care Navalnîi, care "linii roșii"?

Nu este vorba nici măcar de nedorința majorității elitelor europene (nemaivorbind de populație) de a continua pe calea degradării relațiilor cu Rusia – vorbim despre problemele din interiorul țărilor lor, despre problemele din UE, care trebuie rezolvate aici și acum, fără a se distrage pe seama conflictelor agravate artificial. Dar este imposibil să nu se distragă – mai ales că există mai multe subiecte în rotație simultan: Ucraina, Navalnîi, "ucigașii ruși din GRU (Direcția Principală de Informații) în Europa" (la început, nu a fost ucisă până la capăt familia Skripal, acum iată, din greșeală, adică, înainte de timp, au aruncat în aer depozitul ceh) – toate acestea ar trebui să fie înfricoșătoare pentru locuitorul european și să provoace o reacție naturală (de sancțiuni) din partea politicienilor.

Dar ceva îmi spune că toate eforturile actuale nu vor duce nicăieri, iar "explozia de la depozitul din Vrbětice" nu va putea fi promovată până la nivelul "otrăvirii din Salisbury". Nici prin efectul propagandistic, nici prin consecințele pentru relațiile ruso-europene – atunci Europa era încă mai puternic atașată de anglo-saxoni (salut, Brexit), dar și frica față de Trump (dar dacă într-adevăr va conspira cu Putin împotriva UE?) și-a jucat rolul.

Acum este aproape imposibil ca Europa să joace pentru agravarea relațiilor cu Rusia, dar și presiunea forțelor pro-atlantice și rusofobe din elita europeană se întâlnește cu o rezistență nu din partea elitei rusofobe, ci din partea elitei eurocentrice, care nu vrea să piardă controlul real asupra situației din propriile țări, fugind după controlul fantomatic asupra Ucrainei.

"Liniile roșii" acum trec nu prin estul Europei, cu atât mai mult prin partea ei rusească (dar și atlantiștii nu vor fi capabili să le fixeze acolo), ci prin interiorul Europei occidentale.

Iar traversarea lor – atât în ceea ce privește propriile popoare, cât și în ceea ce privește suveranitatea națională – este periculoasă pentru înseși elitele europene.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

347
Tagurile:
Cehia, expulzarea diplomatilor rusi, expulzarea diplomaților, Vladimir Putin, Putin, Joseph Biden, Joe Biden

Început promițător: Cum se va schimba politica mondială după întâlnirea Putin-Biden

2
(reînnoit 15:16 18.06.2021)
Experții sunt de părere că după întâlnirea dintre Putin și Biden Europei îi va fi mai ușor să prietenească cu Federația Rusă.

CHIȘINĂU, 18 iun - Sputnik, Nikita Cikunov. Întâlnirea dintre președinții Rusiei și Statelor Unite a avut loc ieri, la Geneva. Ambii lideri au rămas mulțumiți de rezultate. Dar au devenit oare negocierile un pas spre apropierea statelor și relaxarea sancțiunilor? Cum va afecta conversația dintre cei doi lideri relațiile Federației Ruse cu Europa? Despre asta – în materialul Sputnik.

Rezultate pentru viitor

Conversația dintre Vladimir Putin și Joe Biden de la Geneva, care a avut loc pe 16 iunie, nu a dus la schimbări revoluționare în relațiile dintre cele două țări, dar poate fi începutul unui dialog cu drepturi depline. Acest punct de vedere este împărtășit de experții care au participat la discuția cu privire la rezultatele summitului pe site-ul centrului internațional de presă multimedia ʺRossiya Segodnyaʺ.

Un rezultat important al întâlnirii dintre cei doi președinți a devenit semnarea unei declarații comune care confirmă angajamentul Rusiei și a Statelor Unite de a controla armele strategice, consideră Andrei Kortunov, directorul general al Consiliului Rus pentru Afaceri Internaționale.

ʺDeși tratatul New START a fost prelungit pentru cinci ani, nu a rămas prea mult timp. Mi-aș dori foarte mult ca părțile să cadă de acord asupra unui nou model de control al armelorʺ, spune el.

Acordul Statelor Unite de a include problema securității cibernetice în cadrul consultațiilor reciproce este, de asemenea, important. Anterior, partea americană a reacționat negativ la o astfel de idee, preferând să acuze nefondat Moscova de atacurile cibernetice, adaugă expertul.

Decizia privind întoarcerea reciprocă a ambasadorilor la Moscova și la Washington inspiră un anumit optimism, continuă Andrei Kortunov. În același timp, el observă că acest lucru nu este suficient pentru a restabili pe deplin relațiile diplomatice.

ʺAmbasadorii sunt ʺgeneraliʺ, dar fiecare general are nevoie de o ʺarmatăʺ. Asta înseamnă că este, totuși, necesar să se restabilească activitatea ambasadelor în întregime, să revină diplomații și serviciile consulare", subliniază specialistul.

În relațiile ruso-americane s-au acumulat multe probleme, care nu vor dispărea după prima întâlnire, constată Valerii Garbuzov, directorul Institutului SUA și Canada al Academiei Ruse de Științe.

ʺSummitul ar trebui să dea startul consultațiilor, negocierilor. Dacă se vor forma grupuri de lucru, dacă se vor începe întâlnirile, iar toate acestea vor fi completate de negocierile telefonice sau întâlnirile în prezență ale șefilor de stat, atunci dialogul va fi reluat. Vom vedea rezultatul în următoarele săptămâniʺ, prezice el.

Să nu să repete calea lui Trump

Summitul de la Geneva este comparat involuntar cu întâlnirea dintre Vladimir Putin și Donald Trump, care a avut loc la Helsinki în iulie 2018 – în urmă cu aproape trei ani, notează Valerii Garbuzov.

ʺȘi de la negocierile cu Trump toată lumea a avut multe așteptări. Unii chiar numeau această întâlnire una istorică. Conversația a fost plăcută, toată lumea zâmbea. În cele din urmă, totul ʺs-a dus de râpăʺ. Nu aș vrea să vorbim despre summitul de la Geneva în același mod în viitorʺ, spune expertul.

Dar întâlnirea destul de rapid organizată cu Vladimir Putin vorbește în favoarea lui Biden, atrage atenția Andrei Kortunov. Ex-președintele american – Trump – ar fi avut nevoie de un an și jumătate pentru a desfășura primele și ultimele negocieri separate cu liderul rus.

O altă diferență semnificativă constă în percepția relațiilor ruso-americane de către administrațiile Biden și Trump, adaugă Valerii Garbuzov.

ʺActuala conducere a Casei Albe vorbește despre așa-numita ʺnouaʺ atitudine față de Rusia – cooperarea electorală. Acesta este un indiciu foarte bun. Controlul armelor și problemele de securitate strategică pot deveni nucleul cooperării viitoare. Pe viitor, agenda trebuie extinsă. Declarația celor două părți în urma întâlnirii este un început promițătorʺ, consideră el.

Europa, sancțiunile și Ucraina

Chiar și o mică ʺîncălzireʺ în relațiile dintre SUA și Rusia va slăbi în mod inevitabil retorica antirusească a aliaților europeni ai Washingtonului. Prin urmare, rezultatul pozitiv al summitului este benefic pentru Moscova în ceea ce privește aspectul geopolitic, este sigur Valerii Garbuzov.

ʺAcum, susținătorilor cooperării cu Rusia de la Bruxelles le va fi mult mai ușor, fiindcă UE se uită mereu, într-un fel sau altul, la Washington. Ei iau în considerare poziția americană față de Rusia. Eu cred că colegilor noștri din Germania, Italia și Franța le va fi mai ușor să înainteze noi inițiative, să propună noi formate de interacțiune cu Moscova decât înainte de întâlnirea de la Genevaʺ, cade de acord Andrei Kortunov.

Expertul nu exclude faptul că negocierile dintre Biden și Putin vor contribui la restabilirea activității Consiliului Rusia – NATO, care a fost suspendată în aprilie 2014. Reînnoirea contactelor ar crea oportunități suplimentare pentru consolidarea securității europene.

În ceea ce privește sancțiunile occidentale împotriva Rusiei, nu vor exista modificări, presupune Ivan Timofeev, director de program al RIAC, profesor asociat la MGIMO.

ʺÎn viitorul apropiat, sancțiunile americane nu vor fi anulate. Nu există condiții prealabile pentru acest lucru. O serie de sancțiuni sunt înregistrate în legislația SUA. Biden le poate doar suspenda, așa cum s-a întâmplat în cazul proiectului ʺNord Stream – 2ʺ, dar nu le poate anula. Nu cred că va exista nici măcar o relaxare a sancțiunilor. Dar nici nu trebuie să ne așteptăm la noi măsuri draconiceʺ, notează el.

Cu toate acestea, liderii celor două țări nu au reușit totuși să ajungă la o înțelegere reciprocă cu privire la unele probleme importante, constată Andrei Kortunov. El atribuie Ucraina la astfel de subiecte problematice. Opiniile părților diferă foarte mult aici – nu este deocamdată posibil să mizăm pe unitatea pozițiilor.

ʺAmbii președinți au atins acest subiect, dar nu au căzut de acord în nicio privință. Există o înțelegere comună că acordurile de la Minsk trebuie respectate. Problema este că respectarea lor este interpretată în moduri complet diferite de Rusia și de Statele Unite. Formula s-a repetat, dar fiecare a rămas pe poziția lui. S-a ridicat subiectul Ucrainei, dar nu s-au făcut progrese în această privințăʺ, conchide Ivan Timofeev.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

2
Tagurile:
Vladimir Putin, Putin, Joseph Biden, Joe Biden, Biden, Sua, Rusia


Загрузка...
Imagine din arhivă

Transnistria spulberă iluziile NATO