Fierbinte-rece: cum americanii formatează lumea, speculând subiectul încălzirii globale

88
(reînnoit 10:43 03.04.2021)
În 2004, cinematografele din toată lumea au proiectat blockbuster-ul american al lui Rolald Emmerich "The Day After Tomorrow".

Victoria Nikiforova

El conținea tot ceea pentru ce iubim filmele-catastrofă: scene superb filmate de moarte în masă a oamenilor și distrugeri titanice, istorie melodramatică, muzică frumoasă și victorie eroică asupra dificultăților la final.

"The Day After Tomorrow" este actual încă și astăzi, dar este învechit din punct de vedere moral și chiar poate fi considerat "toxic". Filmul prezintă o catastrofă care va distruge umanitatea ca urmare a răcirii globale. Se bazează pe cartea "The Coming Global Superstorm" – acum 30 de ani, existau o mulțime de astfel de cărți despre cum va îngheța planeta.

Nu este o coincidență faptul că în rândurile luptătorilor împotriva încălzirii globale sunt recrutați astăzi copii și tineri. Oameni mai în vârstă își amintesc foarte bine că povestea principală de groaza a anilor 1970-1990 a fost exact "noua epocă de gheață". Era promovată de aceleași publicații și canale TV, care astăzi ne amenință cu încălzirea globală.

Subiectul a apărut încă la sfârșitul anilor 1960 și a fost promovat cu aceeași intensitate ca și astăzi. The New York Times, 1969: "Ne-au rămas douăzeci de ani". The Guardian, 1974: "Epoca de gheață se apropie cu pași rapizi".  În curând, vor dispărea toate cerealele și nu vom avea ce mânca. Dar, încă mai devreme, vom rămâne fără apă potabilă. Veneția se va scufunda, Insulele Maldive se vor scufunda, New York-ul, ca o nouă Atlantidă, se va duce la fundul oceanului. Până în anul 2000, întreaga planetă va fi acoperită de gheață.

Dar ce spunea știința? Oh, ea fugea înaintea progresului, găsind confirmații noi și noi, incontestabil "științifice", că răcirea globală va fi rapidă și teribilă: "Vom muri cu toții".

Oamenii de știință scriau monografii, organizau colocvii și se adresau autorităților: "Dragă domnule Președinte! ", scriau în 1972 personalitățile proeminente ale Universității Brown președintelui Nixon. "Știind despre îngrijorarea dvs. față de viitorul întregii lumi, noi trebuie să vă informăm despre <...> probabilitatea ridicată a schimbărilor climatice globale la o scară cu care omenirea civilizată nu s-a confruntat încă... Răcirea se dezvoltă rapid..."

"Răcirea globală" a devenit imediat o armă în cadrul Războiului Rece. Anume în acest moment, Uniunea Sovietică dezvolta, într-un ritm record, industria petrolieră și extrăgea gaz. Iar partenerii occidentali sufereau de creșterea prețului la petrol, care le era furnizat, în 1973, de către țările arabe.

Ieșea că comuniștii ruși pompau liber petrol în Siberia și încă îl vindeau în întreaga lume. Iar președintele Nixon, în acest timp, îi învață pe americani economia dură – să alimenteze mașinile peste o zi, să nu meargă cu mai mult de 100 km pe oră pe autostradă, să mențină în casă o temperatură nu mai mare de plus 18 și să zboare mai puțin cu avioanele.

Mitul răcirii globale, pur și simplu, justifica necesitatea capturării resurselor naturale ale URSS-ului. Doar nu este corect când, iarna, la ruși, este cald în casă, iar la americani nu.

Un "afluent" al acestei legende a devenit mai târziu "iarna nucleară". Lumea, acoperită cu cenușă radioactivă și plină de nori mortali, ruine ale mega polisurilor, printre care se târăsc mutanții, "scrisori ale omului mort", iată toate acestea. "Iarna nucleară" a fost utilizată cu succes pentru presiunea politică asupra Uniunii Sovietice, pentru cerințele reducerii unilaterale a armelor nucleare, pentru tot felul de concesii. Unde sunt acum toate aceste povești înfricoșătoare?

În 2006 – la doar doi ani după premiera filmului "The Day After Tomorrow" – la Festivalul de la Cannes, a fost prezentat filmul documentar "An Inconvenient Truth". Inspiratorul, sponsorul și protagonistul a devenit reprezentantul unui clan politic american proeminent, ex-vicepreședintele Statelor Unite, Albert Gore. În 2007, el a câștigat Premiul Nobel pentru acest film. "Adevărul" consta – neașteptat – în faptul că toate necazurile noastre provin de la încălzirea globală.

Și, ca la comandă, aceleași The New York Times și The Guardian, CNN și BBC au început să vocalizeze noua agendă a administrației americane. Activitatea umană duce la o creștere a emisiilor de dioxid de carbon în atmosferă. Acest lucru duce la încălzire. Încălzirea este rea. De ce? Nu întrebați. În Marină, o astfel de inversare coerentă se numește "dintr-o dată". 

Din nou, s-a dovedit că "vom muri cu toții". În 2009, prințul britanic Charles a dat omenirii opt ani. În 2013, The Guardian a informat că Arctica se va topi peste doi ani.

Oamenii de știință au început să se întreacă în servirea noii agende. Iarăși colocvii, conferințe, apeluri către președinți. Toate acestea au dus la semnarea de către țările de frunte a Protocolului de la Kyoto și a Acordului de la Paris privind schimbările climatice, deși mulți experți critică în continuare mitul încălzirii globale.

Noul mit american, la fel ca și legenda răcirii globale la timpul ei, are o logică pur economică. Aceasta este o încercare de a distruge concurenții. Ce poate fi mai ușor – etichetarea grâului și gazului din Rusia ca bunuri cu "amprentă de carbon" și scoaterea lor de pe piață, impunând în locul lor bunurile autohtone.

Iar raționamentul geopolitic care stă la baza încălzirii globale a fost formulat deschis de către "regele climei", John Kerry: "... Niciun guvern nu va putea decide de sine stătător această problemă (a climei – n.red.)... Soluția va veni doar din sectorul privat... Sarcina guvernelor – să creeze toate condițiile necesare pentru proprietarii privați... Pentru acest lucru ne vom lupta, ca la război".

Adică guvernelor suverane li se propune să predea puterea corporațiilor private. De exemplu, corporației Heinz, a cărei moștenitoare este soția lui John Kerry.

Probabil, toate popoarele lumii au pretenții față de guvernele naționale. Insultarea guvernelor la bucătărie – hobby-ul preferat al multor persoane. Cu toate acestea, proprietarii corporațiilor, care se propun astăzi pentru rolul liderilor întregii lumi, dau dovadă, în ultima perioadă, de o lipsă de adecvare.

Elon Musk, de exemplu, promite că, în câțiva ani, va anula limba ca mijloc de comunicare. Miliardarul-mormon Trevor Milton promovează activ unul dintre cele mai explozive gaze din lume, hidrogenul, în calitate de cel mai nou și la modă combustibil.

Bill Gates finanțează proiecte exotice privind combaterea încălzirii globale. Potrivit uneia dintre inițiativele sale, mii de aeronave sunt propuse pentru a fi lansate în zbor pentru a elibera tone de cretă în atmosferă. Acest văl ne va scunde de soare și pe tot Pământul într-adevăr se va răci. Nimic nu va mai crește și nu va mai fi nimic de mâncat, dar încălzirea se va opri, nu-i așa? Nu, aceasta nu este o glumă, acest proiect și altele similare sunt analizate în serios de către oamenii de știință de la Universitatea Harvard.

Acum schemele miliardarilor arată ca o nebunie hazlie. Dar ce se va întâmpla dacă acești tipi vor deține, într-adevăr, puterea mondială? Atunci nu-i va fi vesel nimănui.

Despre toate acestea ar trebui să ne amintim în ajunul summitului privind clima, programat pentru luna aprilie a acestui an. Partenerii noștri americani știu cum să transforme orice idee într-o armă de distrugere în masă. Inclusiv vechea idee bună de a proteja natura.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

88
Putin și Merkel, la Forumul Păcii

Un jurnalist german i-a comparat pe Putin și Merkel

28
(reînnoit 07:38 22.06.2021)
Jurnalistul german Hubert Seipel a enumerat calitățile comune pe care le au Vladimir Putin și Angela Merkel.

BUCUREȘTI, 22 iun - Sputnik, Ion Pelin. Jurnalistul, scriitorul și documentaristul german Hubert Seipel a enumerat pentru RIA Novosti ce calități comune au președintele rus Vladimir Putin și cancelarul german Angela Merkel.

În noua sa carte „Puterea lui Putin: de ce Europa are nevoie de Rusia” (Putins Macht: Warum Europa Russland braucht, publicată în 2021 de Hoffmann & Campe, Hamburg), Seipel analizează politica externă a Rusiei din ultimii ani, implicațiile negocierilor complexe dintre Occident și Moscova, care sunt necesare pentru ambele părți, precum și sistemul global de relații internaționale, care se află în prezent în regim de criză.

"Întotdeauna este vorba despre interese naționale, desigur, dar și despre propriul lor caracter. Și amândoi (Putin și Merkel) au cu siguranță o dependență comună de forță și tactici. La fel ca Putin, Merkel este îngrijorată că o altă persoană ar putea să se uite la ea în cărți ... și poate descoperi că nu există deloc un plan general. Politica este determinată de istorie, experiență colectivă și interese specifice", constată Seipel.

Potrivit acestuia, ambii lideri sunt uniți și de atitudinea lor atentă față de sondajele de opinie. De asemenea, Putin și Merkel „vorbesc unul în limba celuilalt”: președintele rus - în limba germană și cancelarul Republicii Federale Germania - în limba rusă. Toate acestea însă „nu au ușurat foarte mult situația” în relațiile dintre ei, spune Seipel.

„Libertatea este pentru ea (Merkel) America”, a scris fostul șef al departamentului internațional la (unul dintre principalele ziare germane) Süddeutsche Zeitung, în biografia „Angela Merkel, cancelarul și lumea ei”. Cartea citează dogma cancelarului: „Ceea ce ne unește și ne unește pe europeni este setul nostru comun de valori.

”O consecință logică: Germania nu ar trebui să urmeze niciodată o politică care să contravină intereselor Statelor Unite ... (Dar) pentru Vladimir Putin este puțin probabil ca lumea Angelei Merkel să-i fie apropiată, chiar dacă a trăit în RDG timp de cinci ani în timpul Uniuniii Sovietice", a mai adăugat jurnalistul.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

28
Tagurile:
Rusia, Germania, Putin, merkel


Загрузка...
Dolar

Record istoric: Inflația din SUA pune în pericol economia globală

99
Statele Unite se confruntă cu o creștere fără de precedent a inflației. Cu toate acestea, Rezerva Federală nu întreprinde nicio măsură. Experții consideră că această pasivitate ar putea provoca o criză de proporții în 2023.

MOSCOVA, 21 iun – RIA Novosti. O astfel de inflație nu a existat în SUA de pe timpul crizei financiare globale din 2008. Cu toate acestea, autoritatea de reglementare refuză să înăsprească politica monetară. Deutsche Bank a avertizat deja: inacțiunea va avea consecințe proaste. Această bombă cu un efect întârziat amenință întreaga economie a lumii.

Accelerarea inflației

În luna mai inflația în SUA a crescut până la cinci procente în termeni anuali. Indicele de bază al prețurilor de consum, cu excepția mărfurilor volatile, cum ar fi resursele energetice și produsele alimentare, a crescut cu 3,8 la sută comparativ cu anul trecut – un nivel maxim din iunie 1992. S-a scumpit totul – automobilele, tehnica, mobila, biletele la cursele aeriene, îmbrăcămintea, produsele alimentare.

Economiștii Băncii Mondiale susțin că majoritatea statelor care aplică țintirea directă a inflației (inclusiv Rusia) nu au motive de îngrijorare: indicatorul va putea reveni, inclusiv în intervalul țintă.

Cu toate acestea, în SUA situația este diferită. Sistemul Rezervei Federale nu întreprinde nimic. În luna martie, șeful Rezervei, Jerome Powell, a declarat că nu vede nicio problemă în creșterea temporară a țintei de două la sută.

Cauzele creșterii accelerate a prețurilor de consum sunt evidente. De la începutul pandemiei, autoritățile americane au cheltuit pentru măsurile anticriză de la șase la nouă trilioane de dolari, tiparul de bani lucrând la turații maxime. Odată cu venirea lui Joe Biden, economia țării a mai obținut aproximativ două trilioane. E vorba de un pachet gigantic de măsuri stimulatorii, preponderent în sfera socială.

Datorii imense și un dolar slab

Cantitatea mare de bani a sporit datoria de stat cu un sfert. Acum această cifră depășește 28 de trilioane de dolari (aproximativ 130 la sută din PIB).

Economiștii au avertizat că noile injecții în economie ar putea avea efecte negative. Va crește povara bugetară, vor crește prețurile din cauza surplusului de bancnote nesusținute de o creștere corespunzătoare a producției.

Riscul inflaționist este, de asemenea, agravat de cererea amânată a consumatorilor pe fondul unui nivel ridicat de economii în exces. În pandemie, consumatorii americani au acumulat 1,6 trilioane de dolari, pe care încep să le cheltuie.

Un flux puternic și proaspăt de bancnote a lovit moneda americană. Dolarul se depreciază, devenind tot mai puțin atrăgător pentru investitori. În anul 2020, în raport cu euro, valoarea acestuia a scăzut de la 0,8934 la 0,8149, aproximativ cu nouă la sută. În anul 2021 ar putea să coboare cu alte 5-7 la sută.

Un alt factor este presiunea bugetară fără precedent. În anul financiar 2020 deficitul acestuia a ajuns la 16,2 la sută (3,1 trilioane de dolari), e un nivel maxim din 1945, când guvernul a alocat mijloace colosale pentru operațiuni militare de amploare.

Bula umflată

Cu toate acestea, Rezerva Federală nu intenționează să majoreze ratele de bază sau să reducă programul de achiziționare a activelor, atât timp cât nu va observa un “progres semnificativ” în atingerea obiectivelor economice, în special în restabilirea pieței muncii.

Această încredere excesivă în propriile forțe și lipsa de acțiuni ridică multe semne de întrebare.

“E nevoie de un plan clar de luptă. Persoanele care determină politica bugetar-fiscală trebuie să înțeleagă cine va fi afectat de deciziile lor. Peste 87 la sută din americani devin tot mai îngrijorați de creșterea prețurilor. Domnul Powell trebuie să recunoască saltul brusc al inflației și să înceteze să ignore această problemă, de parcă ar fi o turbulență temporară”, a declarat senatorul Rick Scott.

Economiștii atrag agenția asupra faptului că Rezerva Federală neagă în totalitate și o altă tendință îngrijorătoare – formarea unei bule globale pe piața de valori. Susținând rate de bază extrem de mici și continuând să majoreze balanța cu 120 de miliarde de dolari pe lună, în timp ce valoarea acțiunilor a ajuns la niveluri istorice maxime, Rezerva Federală riscă să supraîncălzească piața.

“Autoritatea de reglementare doar sporește șansele unei căderi dure a economiei și, în cele din urmă, va fi nevoită să înăsprească politica monetar-creditară, pentru a atinge nivelul țintă al inflației”, menționează Desmond Lachman, analistul Institutului American de Întreprinderi.

Vor suferi cei slabi

Toate acestea îi vor afecta nu doar pe americani, ci întreaga lume, avertizează analiștii Deutsche Bank.

“Ignorarea inflației în SUA menține economia globală pe o bombă cu un efect întârziat. Urmările vor fi catastrofale, în special pentru păturile cele mai vulnerabile ale societății”, explică economistul principal al băncii, David Folkerts-Landau.

Experții din Germania presupun că inflația se va păstra și în următorii ani, provocând o posibilă criză în 2023. Potrivit lor, vor avea de suferit în primul rând țările în curs de dezvoltare. Devalorizarea banilor în cele mai avansate economii sporește așteptările investitorilor în ceea ce privește majorarea ratelor de bază. Acest lucru contribuie la profitabilitatea obligațiunilor de stat, ceea ce duce la o scumpire tot mai mare a împrumuturilor.

În acest fel, constată economiștii, începutul unei refaceri economice pentru piețele în curs de dezvoltare se va transforma dintr-un factor pozitiv într-o amenințare: așa în Africa de Sud și Brazilia costul împrumuturilor a ajuns la un nivel periculos. Acolo finanțele de stat sunt și așa destul de instabile.

“Aceste țări ar trebui să se preocupe mai mult de inflația din SUA decât de propria inflație, susțin specialiștii S&P Global Ratings.

În timpul pandemiei, statele bogate s-au împrumutat la rate foarte mici, spre deosebire de cele în curs de dezvoltare.

Așa Egiptul urmează în acest an să-și refinanțeze datoria, echivalentă cu 38 la sută din PIB, și costul de deservire a creditului cu 12,1 la sută. Pentru Ghana rata e și mai mare – 15 la sută. Cu probleme similare se confruntă Brazilia, unde Banca Centrală a majorat de două ori din ianuarie ratele de bază, pentru a ușura presiunea prețurilor.

Potrivit lui William Jackson din Capital Economics, Brazilia reprezintă cel mai vădit exemplu cum inflația și creșterea profitabilității amenință stabilitatea economică. “Acest lucru a dus la o reducere a finanțelor de stat și la o creștere a ratelor de bază de către Banca Centrală, care alimentează cheltuielile pentru deservirea datoriei”, subliniază analistul.

Situația este salvată de faptul că Brazilia, Africa de Sud și India mizează mai mult pe creditori interni, decât străini. Acest lucru reduce din vulnerabilități în cazul influxului de capital.

În acest sens, Rusia este mai mult decât stabilă: cota nerezidenților în obligațiunile de stat este foarte mica. Potrivit Băncii Centrale a Rusiei, în mai acest indicator era de zece la sută (în aprilie – 19,7). Din deținătorii obligațiunilor de stat peste 80 la sută sunt investitorii autohtoni, cum ar fi băncile și fondurile de pensii. Nerezidenții sunt subsidiarele de peste hotare ale marilor bănci rusești. Acest lucru protejează atât de riscurile sancțiunilor, cât și cele inflaționiste.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

99
Tagurile:
economia globală, SUA, inflație, record
Tematic
Euro și dolarul crește impresionant: Ce curs anunță BNM


Загрузка...

Cum a început Marele Război pentru Apărarea Patriei

0
  • 22 iunie
  • 22 iunie
  • 22 iunie
  • 22 iunie
  • 22 iunie
  • 22 iunie
  • 22 iunie
  • 22 iunie
  • 22 iunie
  • 22 iunie
  • 22 iunie
În dimineața de 22 iunie 1941, Germania fascistă și aliații ei au atacat URSS. Au început lupte la frontierele de vest ale Uniunii Sovietice.

Teritoriul Moldovei a devenit unul dintre primele unde Armata Roșie a fost lovită de inamic.

Aviația română a început să efectueze raiduri aeriene pe teritoriul RSS Moldovenească. Primele orașe supuse atacurilor aeriene au fost Bălți, Bolgrad, Chișinău, Cahul și trecerile pe Nistru.

Trupele sovietice au forțat atacatorii să se retragă pe pozițiile inițiale.

Conducerea română a ordonat trupelor traversarea Prutului în apropiere de Cuconeștii Vechi, Sculeni, Leușeni, Cioara și în direcția Cahul, precum și traversarea Nistrului, în preajma localității Cartal.

Trupele germano-române au pierdut în luptele de la graniță în vara anului 41 peste 8000 de persoane.

Ofensiva în Basarabia era efectuată de armata a 11-a germană, armata a 3-a și a 4-a românească care însumau 600 de mii de persoane. Acestora li se opunea armata sovietic 9 și 18.

Trupele germano-române nu au reușit să treacă granița pe segmentul basarabean până în 29 iunie.

Pe segmentul basarabean al frontierei, trupele sovietice au luptat o perioadă mai lungă decât în alte zone și s-au retras doar din cauza situației din Belarus și Ucraina de Vest, pentru a evita încercuirea.

Pe 8 iunie, lângă satul Dolna, divizia moldovenească 95 de puști a înfrânt regimentele 67 Infanterie și 63 Artilerie ale Armatei Române. Peste două zile, inamicul a fost lovit în satul Lăpușna, fiind încetinită avansarea diviziei 72 germane la stația Bâcovăț.

Doar pe 26 iulie trupele sovietice au părăsit în totalitate RSS Moldovenească, după o lună de lupte.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
  • 22 iunie
    © Sputnik / Vadim Rusu

    22 iunie

  • 22 iunie
    © Sputnik

    22 iunie

  • 22 iunie
    © Sputnik

    22 iunie

  • 22 iunie
    © Sputnik

    22 iunie

  • 22 iunie
    © Sputnik

    22 iunie

  • 22 iunie
    © Sputnik

    22 iunie

  • 22 iunie
    © Sputnik

    22 iunie

  • 22 iunie
    © Sputnik

    22 iunie

  • 22 iunie
    © Sputnik

    22 iunie

  • 22 iunie
    © Sputnik

    22 iunie

  • 22 iunie
    © Sputnik

    22 iunie

Tagurile:
Moldova, 22 iunie 1941, 22 iunie, Marele Război pentru Apărarea Patriei


Загрузка...