Serghei Lavrov

“Pedepsirea Rusiei”. Ce a spus Lavrov despre relațiile cu UE

116
Ministrul Afacerilor Externe al Rusiei, Serghei Lavorv, consideră că “infrastructura relațiilor” dintre Moscova și Bruxelles este distrusă de Uniunea Europeană.

CHIȘINĂU, 24 mart – Sputnik, Anton Lisițîn. Parteneri ai Rusiei, potrivit lui, rămân doar unele state europene. Însă Moscova este dispusă să restabilească relațiile, în cazul în care același lucru și-l dorește Europa. Cum încearcă diplomații să găsească limbaj comun, într-o analiză RIA Novosti.

Fără schimbări

În opinia lui Lavrov, câteva state din UE, care se urmăresc propriile interese naționale, susțin dialogul cu Moscova. “Deocamdată, nu există schimbări pe frontul vestic, a observat ministrul. – Avem o agenda intensă în Est, care cu fiecare an devine tot mai bogată”.

Marți, șeful diplomației ruse a anunțat că Moscova este dispusă să restabilească relațiile, în cazul în care Uniunea Europeană va decide să le normalizeze. “Evident, suntem gata să dezvoltăm aceste relații în baza principiului egalității și al identificării unui echilibru de interese”, a adăugat el. Anterior, Lavrov subliniase că “sancționarea cuiva pe arena internațională este un lucru cu totul incorect, iar aplicarea unei astfel de abordări în raport cu Rusia și China este o lipsă de înțelepciune”.

Cu o zi mai devreme, Înaltul Reprezentant al UE pentru Politica Externă și Securitate Comună, Josep Borrell, a dat vina pe Moscova pentru creșterea tensiunilor. “Pentru noi a devenit clar că Rusia a adoptat o direcție spre confruntare”, a declarat acesta după ședința Consiliului UE. Potrivit lui, “Rusia se îndepărtează tot mai mult de Uniunea Europeană”.

Borrell a anunțat că diplomații europeni și-au reafirmat angajamentul pentru cinci principii în relațiile cu Rusia: îndeplinirea acordurilor de la Minsk, consolidarea contactelor UE cu așa-numiții parteneri estici, adică cu republicile post-sovietice, cooperarea selectivă cu Moscova, ținând cont de interesele comune, susținerea “societății civile rusești” și asigurarea securității energetice a Europei.

Declarația lui Borrell a fost însoțită de impunerea unor sancțiuni – inclusiv împotriva unor cetățeni ruși. Presa a avertizat că Uniunea Europeană va aplica măsuri împotriva unor demnitari din cauza situației create în jurul bloggerului Aleksei Navalnîi. Justiția din Rusia i-a anulat condamnarea cu suspendare în dosarul "Yves Rocher", înlocuind-o cu privațiune de libertate pentru numeroasele încălcări în perioada de probă.

Ce-i drept, UE s-a limitat la aplicarea sancțiunilor personale împotriva reprezentanților structurilor de forță. Consiliul UE nu a aplicat măsuri de răspuns împotriva economiei ruse. Cu toate acestea, purtătorul de cuvânt al MAE de la Moscova, Maria Zaharova, a calificat acest gest drept o ratare a oportunității de “a renunța la politica de ultimatumuri și presiuni”. “Partea rusă va veni cu un răspuns proporțional la noua acțiune ostilă a Uniunii Europene”, a subliniat ea.

Tot atunci, Lavrov a explicat detaliat ce anume deranjează Moscova în politica Bruxellesului: UE “distruge în mod conștient întreaga infrastructură” a relațiilor bilaterale. Ministrul a amintit și despre faptul că se dorește transferarea pe umerii Rusiei a responsabilității pentru comportamentul autorităților ucrainene, înaintând niște acuzații lipsite de temei: “Uniunea Europeană condiționează în continuare normalizarea contactelor cu Rusia cu îndeplinirea acordurilor de la Minsk în Ucraina, pe care Kievul le sabotează deschis”.

Rezistența și descurajarea Rusiei

Apropo, reprezentantul UE la Moscova, Markus Ederer, la o cină cu Borrell, a menționat că Uniunea Europeană în dialogul cu Rusia își concentrează în mod exagerat atenția asupra conflictului din Ucraina, iar această poziție trebuie schimbată. Despre această discuție a scris Bloomberg, iar serviciul de presă al Comisiei Europene a refuzat să comenteze subiectele abordare în cadrul acestei întrevederi. Oficial: miniștrii de Externe din nou “și-au exprimat angajamentul pentru cele cinci principii de bază în relațiile cu Moscova”. Totodată, diplomații s-au solidarizat “în abordarea comună de rezistență, descurajare și cooperare cu Rusia acolo unde este necesar”.

Moscova și-a expus poziția și în privința Consiliul Europei. Viceministrul rus  de Externe Aleksandr Grușko a declarat că Kremlinul ține la calitatea de membru al Consiliului Europei, însă nu va plăti “orice preț”. “Ridicarea permanentă a mizelor în relațiile cu noi, este din start o cale perdantă”, a avertizat el, adăugând că va veni un moment al adevărului.

Disensiunile dintre Moscova și Bruxelles au izbucnit după ce Borrell, la începutul lunii februarie, a revenit din capitala rusă. Atunci acesta a admis aplicarea unor sancțiuni deoarece în timpul discuției cu partea rusă comunicarea “a fost extrem de tensionată”.

Într-adevăr, nici fundalul negocierilor, nici desfășurarea lor nu erau deloc calme. Partea rusă, căreia i se reproșau acțiunile dure ale poliției la manifestațiile ilegale, le-a transmis reprezentanților europeni imagini video cu aplicarea forței la protestele din SUA și Europa. În timpul unui prânz cu Lavrov, Borrell a fost informat că din Moscova sunt expulzați trei diplomați europeni care au participat la manifestații: cel german, polonez și suedez.

După această vizită, șeful diplomației ruse a fost criticat în Europa. Tradițional, cei mai duri s-au dovedit a fi reprezentanții republicile ex-sovietice. Așa deputatul european din partea fracțiunii PPE, fostul ministru al Afacerilor Externe al Letoniei, Sandra Kalniete, i-a reproșat lui Borrell că nu s-a întâlnit cu Navalnîi și a participat la o conferință de presă comună cu Lavrov. “Lavrov a jucat conform propriilor reguli și a obținut ceea ce și-a dorit”, citează ziarul britanic The Telegraph un diplomat european care a preferat să-și păstreze anonimatul.

Șeful Catedrei procese integraționiste a Institutului de Stat de Relații Internaționale de la Moscova, de pe lângă MAE al Rusiei, Nikolai Kaveșnikov, constată: relația dintre Rusia și UE se află “la cel mai jos nivel de la începutul anilor 90”. “Din punctul de vedere al Kremlinului, responsabilitatea pentru această situație aparține Uniunii Europene: anume după evenimentele din Crimeea și în unele raioane ale regiunilor Donețk și Lugansk, aceasta a impus sancțiuni și continuă să le utilizeze pentru a-și exprima atitudinea față de acțiunile Rusiei pe arena internațională și în interiorul țării”.

Kaveșnikov expune și punctul de vedere al UE: “În opinia lor, în 2014 Rusia a sfidat normele dreptului internațional și își continuă “activitatea nocivă”. Bruxellesul consideră mai mulți pași ai Kremlinului drept o nerespectare a angajamentelor asumate”.

Luând act de divergențele existente, părțile nu au reușit să-și aproprie pozițiile. “Opinia UE în problemele de politică externă reprezintă o medie a viziunilor statelor, luând în considerare faptul că influența statelor cheie este mai mare decât a celorlalte. În UE există forțe care sunt interesate de stoparea degradării relațiilor cu Rusia, oprirea înrăutățirii cel puțin în acele sectoare care afectează afacerile. Enunțând cele cinci principii ale lui Mogherini, UE a ajuns la acest consens minim. Altceva nu erau în stare să inventeze”, subliniază Kaveșnikov.

Potrivit lui, dezvoltarea contactelor cu guvernele naționale reprezintă singurul lucru care trebuie întreprins acum. Însă în multe probleme din economie, investiții, cu atât mai mult în cele din politica externă, deciziile sunt luate la un nivel supranațional, respectiv, aici spațiul de manevră este redus.

Politologul și istoricul Andrei Suzdalțev menționează că divergențele dintre UE, statele occidentale în ansamblu și Rusia se dezvoltă conform unui anumit algoritm. “Peste o anumită perioadă, motivele aplicării sancțiunilor sunt date uitării, percepțiile se șterg, prin urmare, este nevoie de un nou pretext scandalos. Spre exemplu, de două ori cineva era otrăvit, însă nu de tot, cu Noviciok. E clar: Moscova, cică, ar fi utilizat arme chimice, însă nu doar chimice, ci de distrugere în masă”.

“Pentru noi toate acestea acuzații sunt niște barbarii, continuă politologul. – Dacă erau utilizate arme chimice, ar fi decedat o jumătate din populația din Salisbury, însă cetățeanul simplu din occident va înghiți aceste afirmații. Pentru că i se demonstrează cum “este pedepsită Rusia incorectă”. Din același motiv măsurile noastre de răspuns provoacă reacții isterice, în spiritul “să nu îndrăzniți să ne contraziceți”.

Treptat, numărul pretextelor se reduce, fapt care le ”subțiază” agenda, presupune Suzdalțev. Părțile au ajuns la niște linii roșii care nu trebuie trecute. “Suntem la cel mai jos nivel al relațiilor, începând cu anii 90, însă avem în continuare relații – economice, sociale, tehnologice. Dialogul poate continua în maniera: Rusia va fi prezentată ca o țară care are o vină, o vor educa. Ținta reală va fi una singură: diminuarea prețului la ceea ce noi oferim pieței. Cică, “nu vrem să avem de a face cu voi”. Nu trebuie să ne lăsăm duși de nas, însă nici la mai multă stabilitate și securitate nu ne putem aștepta”, conchide expertul.

În realitate, dialogul a încetat, în opinia lui, când a devenit clar că în Europa nimeni nu este interesat de existența unor probe care ar susține acuzațiile aduse. Moscovei îi rămâne doar să aștepte când Bruxellesul se va calma își va reveni, cu atât mai mult pentru că există suficiente probleme și în interiorul Rusiei.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

116
Tagurile:
UE, relații, Rusia, Lavrov
Tematic
Lavrov: Rusia nu pleacă din Europa
Ce crede Lavrov despre introducerea ”pașapoartelor de vaccinare” în UE
Заброшенные здания Кишинева

Atunci când părinții pleacă peste hotare, iar copiii mor în locuri părăsite

96
(reînnoit 16:40 18.06.2021)
Ce se întâmplă cu țara în care un copil inconștient și cu traumatisme grave a stat în ploaie aproape 24 de ore lângă o clădire abandonată.

Poliția încă determină data exactă în care a avut loc tragedia. Dar fata de 13 ani a fost găsită abia pe 15 iunie, cu traumatisme grave și inconștientă, în mijlocul ruinelor Centrului de Tineret ʺIuri Gagarinʺ, construit în 1970. Poliția nu exclude faptul că ea se putea afla sub influența drogurilor- ʺsăruri de baieʺ, populare în rândul tinerilor datorită prețului redus.

Fata a zăcut în clădirea abandonată aproximativ 24 de ore, unde, pe perete, este încă prezent vechiul mozaic sovietic "Cuceritorilor spațiului cosmic". În ploaie, în lenjerie intimă, cu traumatism vertebro-medular. Nu se știe ce s-a mai întâmplat cu sărmanul copil printre ruinele de beton, care sunt favorizate de narcomani și de oamenii fără locuință.

Dacă respectăm cronologia, atunci ar fi mai corect să spunem că au găsit-o pe terenul clubului de noapte părăsit Mals. Acesta a fost deschis în clădirea fostului centru ʺGagarinʺ, când și-au șters de pe picioare cenușa trecutului sovietic blestemat, care a interferat atât de mult cu renașterea națională.

Cu toate acestea, în timpul procesul de renaștere, așa și nu au mai construit un alt centru de tineret, pe parcursul tuturor celor 30 de ani de independență. Au devenit inutile centrele de tineret și Gagarin. În schimb, au devenit necesare cluburile de noapte cu dansuri bețive, cu ʺdroguriʺ la prețuri accesibile și cu fete îmbrăcate indecent.

De asemenea, au avut nevoie urgent de noi monumente, care sunt atât de convenabile pentru a blestema era sovietică. Aceea, în cadrul căreia, pe teritoriul întregii țări, s-au construit centre de tineret, precum și școli și spitale, fabrici și ferme, sisteme de irigații și drumuri. Există chiar și un "monument al ocupației sovietice" (în limbajul comun – "piatra lui Ghimpu"), care se află lângă clădirea guvernului, legat cu grijă cu panglici tricolore.

La unul dintre aceste monumente, cu o zi înainte de tragedie, președintele Maia Sandu, însoțită de prim-ministrul interimar Aureliu Ciocoi a depus flori la monumentul în memoria victimelor deportărilor regimului comunist (așa se numește). La acela care a fost ridicat în scuarul gării feroviare atunci când Dorin Chirtoacă era primarul capitalei. De fapt, în Moldova, "Ziua Comemorării Victimelor Deportărilor Staliniste" este marcată pe 6 iulie, începând cu anul 2016. Dar trebuie să înțelegem că 6 iulie este exact înainte de alegeri, când campania preelectorală va fi foarte tensionată și vor exista multe alte pretexte. Iar aici o dată atât de convenabilă, începutul primului val de deportări.

Fata nu își va recăpăta niciodată cunoștința, nu va ieși din comă. Și va muri în spital, fără să fi ajuns în mica sa viață nici până la 14 ani. Dar viața va continua. Și campania electorală va continua, iar deputații vor continua să țină discursuri incendiare din tribune, fluturând steaguri și cerând deschiderea mai multor secții de votare în străinătate. De parcă totul este bine în țară, toată lumea este fericită, iar singura problemă este numărul de secții pentru cei care au reușit să scape de o asemenea fericire.

Și tatăl fetei decedate a plecat la timpul său la muncă în Italia. Familia ei a repetat soarta multor familii din Moldova, ruinate și distruse din cauza fenomenului ʺgastarbeiterilorʺ (la noi asta se numește ʺemigrare în scop de muncăʺ, ca și cum fuga noastră de sărăcie ar fi aceeași cu mutarea unui lucrător dintr-o țară UE în alta, mai prosperă).

Există multe astfel de destine în Moldova, prea multe. Statistica oficială, care ia în considerare mii de copii nesupravegheați, vagabonzi și social vulnerabili, reprezintă doar vârful aisbergului. Câți copii au rămas sub tutela unui singur părinte prin satele Moldovei? Și acest lucru este în cel mai bun caz, deoarece adesea atât mama, cât și tatăl pleacă la muncă, lăsându-și copiii cu bunicile în vârstă sau pur și simplu cu frații și surorile mai mari. Câți copii au rămas fără o copilărie normală? Calculați câți gastarbeiteri au părăsit Moldova și veți obține o cifră aproximativă.

Acum se scriu tot felul de lucruri despre fata decedată. Se scrie că a consumat droguri (ca mulți dintre copiii de vârsta ei). Că a fugit de acasă, că a trăit cu bărbați adulți la vârsta de 13 ani. Ca de obicei, pe rețelele de socializare se ceartă cu privire la cine este vinovat și cum ar trebui educați copiii.

Aș vrea să înțeleg cum cei care se ceartă au de gând să-și crească copii într-o țară în care trăiau aproape patru milioane de oameni în urmă cu treizeci de ani – iar acum au rămas 2,6 milioane? Într-o țară, din care oamenii pleacă unde văd cu ochii, doar că să găsească o altă viață, normală și prosperă.

Fotografiile de la scena tragediei – vechiul mozaic "Cuceritorilor spațiului cosmic", care s-a schimbat la culoare datorită timpului, iar alături – panoul ruginit "clubul de noapte Mals" – ilustrează perfect ceea ce se întâmplă în Moldova. Aceasta este esența timpului nostru, a tuturor schimbărilor pe care clasa politică a țării a reușit să le facă și a tuturor "reformelor" pe care le-a întreprins. Ei au avut la dispoziție trei decenii pentru asta și ce timp suplimentar mai vor? Ajunge să vorbiți inteligent despre integrarea europeană, gândiți-vă la ceva astfel încât copiii să nu moară în noroi, inconștienți, în cel mai întunecat moment al vieții lor scurte și nefericite.

Probabil că a venit timpul să vorbim nu despre educație, ci despre supraviețuirea copiilor într-un stat în care, în locul centrelor de tineret, se deschid doar cluburi de noapte.

Puteți spune orice doriți, să alegeți orice cuvinte doriți, dar în "blestematul trecut sovietic" copiii nu mureau, incapabili să facă față problemelor "adulte", cu care se confruntau prea devreme. Iar trupurile lor nu zăceau în ploaie zile întregi, în clădiri abandonate. Pentru că în acel îndepărtat 1970, când la Chișinău a fost construit Centrul de tineret ʺIuri Gagarinʺ, autoritățile dintr-o țară imensă nu puneau întrebări – cât costă construcția unei vieți sigure, calme și corecte pentru copii. Câți bani vor fi necesari, atâta și va costa, și gata. Și punct, aceasta era abordarea.

Au existat întotdeauna copii problematici. Nu a existat un sistem disfuncțional în care copiii sunt acum obligați să lupte pentru supraviețuire. Fata nefericită decedată nu ar fi putut să alunece în prăpastie în acel îndepărtat 1970. Undeva, dar ar fi prins-o, nu acasă, atunci la școală, nu la școală, atunci în camera copiilor a poliției. Și s-ar fi apucat de ea mașina gigantică a tutelei, care nu îi lasă pe copii fără supraveghere nicio secundă. Și dacă s-ar fi întâmplat ceva – capetele ar fi zburat cu o forță cumplită, de-a lungul întregii verticale, de la Chișinău până la Moscova.

"Droguri la școală", "vânzare de copii", "exploatare sexuală a minorilor"? În același 1970, ar fi sunat ca o fantasmagorie sălbatică, ca un produs al unei minți bolnave și pervertite. Viața era aranjată divers și chiar pentru crearea unei situații în care copiii puteau fi amenințați, făptașii erau pedepsiți imediat, în același moment, rapid și eficient.

Spun că trecutul nu poate fi întors. Nici nu trebuie, domnilor politicieni. Dar au promis că vor face mai bine decât a fost – de dragul acestui lucru, pentru toți cei treizeci de ani, continuă o luptă neîncetată, altruistă. Pentru aceasta, au început reformele și integrarea europeană, s-au stropit cu apă din carafe în parlament și au mers pe tractoare în jurul Chișinăului.

Cum, au reușit?

Încă câteva cuvinte despre monumente. Aș dori să văd – și nu numai la gara feroviară, ci și la aeroport și la fiecare punct de control vamal de la frontiera Moldovei – monumente pentru cele un milion și jumătate de victime ale "emigrării în scop de muncă". O serie nesfârșită de oameni care au fost de fapt expulzați din Moldova în anii de independență.

Construiți monumente familiilor distruse și speranțelor distruse, viitorului spulberat și dorului de patrie. Monumente copiilor morți, ale căror vieți mici au fost mototolite, distruse și aruncate în pustiu, sub ploaie, într-o grămadă murdară de gunoi – sub un panou ruginit "Club de noapte" și un mozaic estompat "Cuceritorilor spațiului cosmic".

Construiți astfel de monumente. Ar fi corect.

Opinia autorului poate să nu coincidă cu poziția redacției.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

96
Tagurile:
independent, Moldova


Загрузка...

Început promițător: Cum se va schimba politica mondială după întâlnirea Putin-Biden

105
(reînnoit 15:16 18.06.2021)
Experții sunt de părere că după întâlnirea dintre Putin și Biden Europei îi va fi mai ușor să prietenească cu Federația Rusă.

CHIȘINĂU, 18 iun - Sputnik, Nikita Cikunov. Întâlnirea dintre președinții Rusiei și Statelor Unite a avut loc ieri, la Geneva. Ambii lideri au rămas mulțumiți de rezultate. Dar au devenit oare negocierile un pas spre apropierea statelor și relaxarea sancțiunilor? Cum va afecta conversația dintre cei doi lideri relațiile Federației Ruse cu Europa? Despre asta – în materialul Sputnik.

Rezultate pentru viitor

Conversația dintre Vladimir Putin și Joe Biden de la Geneva, care a avut loc pe 16 iunie, nu a dus la schimbări revoluționare în relațiile dintre cele două țări, dar poate fi începutul unui dialog cu drepturi depline. Acest punct de vedere este împărtășit de experții care au participat la discuția cu privire la rezultatele summitului pe site-ul centrului internațional de presă multimedia ʺRossiya Segodnyaʺ.

Un rezultat important al întâlnirii dintre cei doi președinți a devenit semnarea unei declarații comune care confirmă angajamentul Rusiei și a Statelor Unite de a controla armele strategice, consideră Andrei Kortunov, directorul general al Consiliului Rus pentru Afaceri Internaționale.

ʺDeși tratatul New START a fost prelungit pentru cinci ani, nu a rămas prea mult timp. Mi-aș dori foarte mult ca părțile să cadă de acord asupra unui nou model de control al armelorʺ, spune el.

Acordul Statelor Unite de a include problema securității cibernetice în cadrul consultațiilor reciproce este, de asemenea, important. Anterior, partea americană a reacționat negativ la o astfel de idee, preferând să acuze nefondat Moscova de atacurile cibernetice, adaugă expertul.

Decizia privind întoarcerea reciprocă a ambasadorilor la Moscova și la Washington inspiră un anumit optimism, continuă Andrei Kortunov. În același timp, el observă că acest lucru nu este suficient pentru a restabili pe deplin relațiile diplomatice.

ʺAmbasadorii sunt ʺgeneraliʺ, dar fiecare general are nevoie de o ʺarmatăʺ. Asta înseamnă că este, totuși, necesar să se restabilească activitatea ambasadelor în întregime, să revină diplomații și serviciile consulare", subliniază specialistul.

În relațiile ruso-americane s-au acumulat multe probleme, care nu vor dispărea după prima întâlnire, constată Valerii Garbuzov, directorul Institutului SUA și Canada al Academiei Ruse de Științe.

ʺSummitul ar trebui să dea startul consultațiilor, negocierilor. Dacă se vor forma grupuri de lucru, dacă se vor începe întâlnirile, iar toate acestea vor fi completate de negocierile telefonice sau întâlnirile în prezență ale șefilor de stat, atunci dialogul va fi reluat. Vom vedea rezultatul în următoarele săptămâniʺ, prezice el.

Să nu să repete calea lui Trump

Summitul de la Geneva este comparat involuntar cu întâlnirea dintre Vladimir Putin și Donald Trump, care a avut loc la Helsinki în iulie 2018 – în urmă cu aproape trei ani, notează Valerii Garbuzov.

ʺȘi de la negocierile cu Trump toată lumea a avut multe așteptări. Unii chiar numeau această întâlnire una istorică. Conversația a fost plăcută, toată lumea zâmbea. În cele din urmă, totul ʺs-a dus de râpăʺ. Nu aș vrea să vorbim despre summitul de la Geneva în același mod în viitorʺ, spune expertul.

Dar întâlnirea destul de rapid organizată cu Vladimir Putin vorbește în favoarea lui Biden, atrage atenția Andrei Kortunov. Ex-președintele american – Trump – ar fi avut nevoie de un an și jumătate pentru a desfășura primele și ultimele negocieri separate cu liderul rus.

O altă diferență semnificativă constă în percepția relațiilor ruso-americane de către administrațiile Biden și Trump, adaugă Valerii Garbuzov.

ʺActuala conducere a Casei Albe vorbește despre așa-numita ʺnouaʺ atitudine față de Rusia – cooperarea electorală. Acesta este un indiciu foarte bun. Controlul armelor și problemele de securitate strategică pot deveni nucleul cooperării viitoare. Pe viitor, agenda trebuie extinsă. Declarația celor două părți în urma întâlnirii este un început promițătorʺ, consideră el.

Europa, sancțiunile și Ucraina

Chiar și o mică ʺîncălzireʺ în relațiile dintre SUA și Rusia va slăbi în mod inevitabil retorica antirusească a aliaților europeni ai Washingtonului. Prin urmare, rezultatul pozitiv al summitului este benefic pentru Moscova în ceea ce privește aspectul geopolitic, este sigur Valerii Garbuzov.

ʺAcum, susținătorilor cooperării cu Rusia de la Bruxelles le va fi mult mai ușor, fiindcă UE se uită mereu, într-un fel sau altul, la Washington. Ei iau în considerare poziția americană față de Rusia. Eu cred că colegilor noștri din Germania, Italia și Franța le va fi mai ușor să înainteze noi inițiative, să propună noi formate de interacțiune cu Moscova decât înainte de întâlnirea de la Genevaʺ, cade de acord Andrei Kortunov.

Expertul nu exclude faptul că negocierile dintre Biden și Putin vor contribui la restabilirea activității Consiliului Rusia – NATO, care a fost suspendată în aprilie 2014. Reînnoirea contactelor ar crea oportunități suplimentare pentru consolidarea securității europene.

În ceea ce privește sancțiunile occidentale împotriva Rusiei, nu vor exista modificări, presupune Ivan Timofeev, director de program al RIAC, profesor asociat la MGIMO.

ʺÎn viitorul apropiat, sancțiunile americane nu vor fi anulate. Nu există condiții prealabile pentru acest lucru. O serie de sancțiuni sunt înregistrate în legislația SUA. Biden le poate doar suspenda, așa cum s-a întâmplat în cazul proiectului ʺNord Stream – 2ʺ, dar nu le poate anula. Nu cred că va exista nici măcar o relaxare a sancțiunilor. Dar nici nu trebuie să ne așteptăm la noi măsuri draconiceʺ, notează el.

Cu toate acestea, liderii celor două țări nu au reușit totuși să ajungă la o înțelegere reciprocă cu privire la unele probleme importante, constată Andrei Kortunov. El atribuie Ucraina la astfel de subiecte problematice. Opiniile părților diferă foarte mult aici – nu este deocamdată posibil să mizăm pe unitatea pozițiilor.

ʺAmbii președinți au atins acest subiect, dar nu au căzut de acord în nicio privință. Există o înțelegere comună că acordurile de la Minsk trebuie respectate. Problema este că respectarea lor este interpretată în moduri complet diferite de Rusia și de Statele Unite. Formula s-a repetat, dar fiecare a rămas pe poziția lui. S-a ridicat subiectul Ucrainei, dar nu s-au făcut progrese în această privințăʺ, conchide Ivan Timofeev.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

105
Tagurile:
Vladimir Putin, Putin, Joseph Biden, Joe Biden, Biden, Sua, Rusia


Загрузка...
Natalia Caraman și Aurelia Irodoi

De ce unele cupluri decid se căsătorească, iar altele se divorțeze?

0
Care sunt motivele pentru care unii moldoveni decid să se căsătorească și care sunt motivele care împing unele cupluri spre divorț? Subiectul a fost discutat în cadrul emisiunii ATITUDINI.
De ce se căsătoresc moldovenii? Unii din dragoste, iar alții ...

Atunci când doi se căsătoresc din dragoste, șansele că vor întemeia o familie fericită și nu vor ajunge în pragul divorțului sunt mai mari. Însă, în unele situații, membrii cuplului sunt impuși de circumstanțe să depună cererea de oficializare a căsătoriei.

șefa Serviciului de Stare Civilă Botanica Natalia Caraman a remarcat că zilnic este martorul unor situații care conturează într-o oarecare măsură imaginea societății noastre. Deși multe cupluri își oficializează căsătoria din dragoste și dorința de a trăi împreună, sunt și unele excepții.

"Totul se vede cu ochiul liber. Am observat o tendință – în aproape 40 la sută din cazuri, cuplurile depun cererea de oficializare a căsătoriei pentru că domnișoara este însărcinată. Posibil, dacă nu ar fi această situație, tinerii nici nu ar ajunge la această etapă. Mulți se tem de gura lumii și fac acest pas. Dacă în unele cazuri această situație întărește căsnicia, atunci în multe dintre ele, peste o anumită perioadă, cuplul ajunge în pragul divorțului", a spus Natalia Caraman.

Un alt fenomen care devine tot mai răspândit sunt divorțurile. De multe ori, situațiile stresante, emoțiile și gândurile negative impun cuplurile să ia decizii pripite în privința căsniciei lor. Din diverse motiveve unii aleg să se divorțeze, pentru ca ulterior să se căsătorească din nou cu același partener.

Mediatoarea Aurelia Irodoi a povestit un caz pe care l-a întâlnit în activitatea ei profesională. Este vorba despre un cuplu cu doi copii, care a hotărât să divorțeze. După câteva luni de la divorț, perechea s-a recăsătorit.

"Acest exemplu este dovada lipsei de dialog în cuplu. După toată procedura de desfacere a căsătoriei și după o perioadă în care au locuit separat, cuplul a înțeles că a comis o greșeală luând decizia de a se divorța. În mai puțin de jumătate de an ei s-au recăsătorit oficial și spun că este o decizie asumată pe care au cântărit-o foarte bine împreună", a relatat Aurelia Irodoi.

Mediatoarea susține că deocamdată nu există o statistică care ar arăta rata adresărilor la mediatori în cazurile cuplurilor care și-au dorit să divorțeze în 2020, însă cu siguranță acestea sunt în creștere.

Totodată, în 2021 se atestă deja o creștere a numărului de căsătorii. Comparativ cu anul precedent, au fost înregistrate deja cu aproximativ 1128 mai multe căsătorii.

Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
divorț, căsătorii


Загрузка...