Maia Sandu

Riscăm intrăm într-un colaps constituțional din cauza capriciilor Maiei Sandu - expert

940
Maia Sandu trebuie să conștientizeze importanța respectării prevederilor Constituției și să se conformeze deciziilor luate de Curte Constituțională, de altfel riscăm să intrăm într-un colaps constituțional, susține juristul Stanislav Pavlovschi. 

CHIȘINĂU 15 mart - Sputnik. Încăpăținarea Maiei Sandu de a nu desemna un candidat la funcția de premier ar putea fi taxată penal, consideră fostul ministru al Justiției în Guvernul Maiei Sandu, Stanislav Pavlovschi. El a declarat pentru studioul Sputnik Moldova că pentru a iniția un referendum de suspendare a președintelui țării sunt necesare voturi în Parlament, lucru ce va fi greu de obținut sau mai exact, imposibil. Totodată, Pavlovschi este de părere că foarte mulți oameni și-au legat speranța de candidatura Maiei Sandu la funcția de șef de stat și că unii au rămas dezamăgiți de inactivitatea acesteia. 

„Noi vorbim despre încăpăținarea și capriciile unui funcționar, care nu are de gând să pună semnătură pe un decret. (...) Eu cred totuși că în ceasul al 12-lea, doamna președinte o să înțeleagă importanța respectării Constituției și totuși va desemna candidatul la funcția de premier. Dacă nu, atunci noi intrăm într-un colaps constituțional și el va avea loc din cauza inactivității Președinției, nu din cauza Parlamentului. Există și răspundere penală pentru acest gen de activitate”, a declarat juristul Stanislav Pavlovschi.  

Juristul susține că șeful statului se face vinovat de faptul că de mai bine de două luni țara este într-o criză politică și nu are un Guvern funcțional, care să poată gestiona nu doar situația economică, dar și cea pandemică. 

„Dizolvarea Parlamentului este o sancțiune politică în cazul în care Legislativul nu și-a îndeplinit îndatoriile sale constituționale. Dar în cazul în care Parlamentului nici nu i s-a solicitat să le îndeplinească, cum el poate fi învinuit? Vina este a altcuiva, care nu a desemnat un candidat la funcția de premier. Parlamentul a fost privat de posibilitatea de a-și îndeplini partea lui de responsabilitate. Dacă să luam legătura de cauză-efect, atunci problema este în neîndeplinirea atribuțiilor de către președinte. 

Pavlovschi consideră că în data de 23 martie, atunci când se vor împlini cele trei luni fără un Guvern funcțional, Curtea va reitera deciziile anterioare și nu va dizolva Parlamentul, deoarece nu s-au întrunit toate condițiile impuse de lege. Mai exact, președintele nu a înaintat un al doilea candidat la funcția de premier, ca acesta să nu fie votat de Legislativ și să se poată declanșa astfel alegerile parlamentare anticipate. 

„Curtea Constituțională nici nu are altă opțiune ca să declare că toate condițiile de dizolvarea a Parlamentului nu sunt întrunite. Președintele țării nu poate să dizolve Parlamentul așa, pur și simplu. Înainte de a dizolva Parlamentul, președintele trebuie să ceară Curții Constituționale, ca Curtea să constate existența circumstanțelor constituționale pentru dizolvare. Înalta Curte a declarat în precedenta decizie ce anume trebuie să facă președintele”, susține Stanislav Pavlovschi.

Anterior, Curtea Constituțională l-a îndemnat pe șeful statului să reia de urgență consultările cu fracțiunile parlamentare pentru a identifica un candidat la funcția de premier, dar Maia Sandu declarase că nu va iniția consultări și că va aștepta data de 23 martie, atunci când expiră termenul de trei luni când mai poate înainta un candidat la funcția de premier.

Totuși, se pare că președintele și-a schimbat opinia, ia luni a anunțat că marți, 16 martie, va fi inițiată o nouă rundă de consultări cu fracțiunile din Parlamentul Republicii Moldova.

Amintim, primele consultări cu grupurile, platformele și fracțiunile parlamentare au avut loc în ziua în care Parlamentul a dat vot de neîncredere pentru candidatul propus de Maia Sandu la funcția de premier. Ulterior, președintele a propus repetat candidatura Nataliei Gavrilița, iar Curtea Constituțională a declarat neconstituțional decretul președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, prin care a desemnat-o repetat pe Natalia Gavrilița candidat la funcția de prim-ministru.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

940
Tagurile:
premier, expert, Curtea Constituțională, Maia Sandu

Început promițător: Cum se va schimba politica mondială după întâlnirea Putin-Biden

36
(reînnoit 15:16 18.06.2021)
Experții sunt de părere că după întâlnirea dintre Putin și Biden Europei îi va fi mai ușor să prietenească cu Federația Rusă.

CHIȘINĂU, 18 iun - Sputnik, Nikita Cikunov. Întâlnirea dintre președinții Rusiei și Statelor Unite a avut loc ieri, la Geneva. Ambii lideri au rămas mulțumiți de rezultate. Dar au devenit oare negocierile un pas spre apropierea statelor și relaxarea sancțiunilor? Cum va afecta conversația dintre cei doi lideri relațiile Federației Ruse cu Europa? Despre asta – în materialul Sputnik.

Rezultate pentru viitor

Conversația dintre Vladimir Putin și Joe Biden de la Geneva, care a avut loc pe 16 iunie, nu a dus la schimbări revoluționare în relațiile dintre cele două țări, dar poate fi începutul unui dialog cu drepturi depline. Acest punct de vedere este împărtășit de experții care au participat la discuția cu privire la rezultatele summitului pe site-ul centrului internațional de presă multimedia ʺRossiya Segodnyaʺ.

Un rezultat important al întâlnirii dintre cei doi președinți a devenit semnarea unei declarații comune care confirmă angajamentul Rusiei și a Statelor Unite de a controla armele strategice, consideră Andrei Kortunov, directorul general al Consiliului Rus pentru Afaceri Internaționale.

ʺDeși tratatul New START a fost prelungit pentru cinci ani, nu a rămas prea mult timp. Mi-aș dori foarte mult ca părțile să cadă de acord asupra unui nou model de control al armelorʺ, spune el.

Acordul Statelor Unite de a include problema securității cibernetice în cadrul consultațiilor reciproce este, de asemenea, important. Anterior, partea americană a reacționat negativ la o astfel de idee, preferând să acuze nefondat Moscova de atacurile cibernetice, adaugă expertul.

Decizia privind întoarcerea reciprocă a ambasadorilor la Moscova și la Washington inspiră un anumit optimism, continuă Andrei Kortunov. În același timp, el observă că acest lucru nu este suficient pentru a restabili pe deplin relațiile diplomatice.

ʺAmbasadorii sunt ʺgeneraliʺ, dar fiecare general are nevoie de o ʺarmatăʺ. Asta înseamnă că este, totuși, necesar să se restabilească activitatea ambasadelor în întregime, să revină diplomații și serviciile consulare", subliniază specialistul.

În relațiile ruso-americane s-au acumulat multe probleme, care nu vor dispărea după prima întâlnire, constată Valerii Garbuzov, directorul Institutului SUA și Canada al Academiei Ruse de Științe.

ʺSummitul ar trebui să dea startul consultațiilor, negocierilor. Dacă se vor forma grupuri de lucru, dacă se vor începe întâlnirile, iar toate acestea vor fi completate de negocierile telefonice sau întâlnirile în prezență ale șefilor de stat, atunci dialogul va fi reluat. Vom vedea rezultatul în următoarele săptămâniʺ, prezice el.

Să nu să repete calea lui Trump

Summitul de la Geneva este comparat involuntar cu întâlnirea dintre Vladimir Putin și Donald Trump, care a avut loc la Helsinki în iulie 2018 – în urmă cu aproape trei ani, notează Valerii Garbuzov.

ʺȘi de la negocierile cu Trump toată lumea a avut multe așteptări. Unii chiar numeau această întâlnire una istorică. Conversația a fost plăcută, toată lumea zâmbea. În cele din urmă, totul ʺs-a dus de râpăʺ. Nu aș vrea să vorbim despre summitul de la Geneva în același mod în viitorʺ, spune expertul.

Dar întâlnirea destul de rapid organizată cu Vladimir Putin vorbește în favoarea lui Biden, atrage atenția Andrei Kortunov. Ex-președintele american – Trump – ar fi avut nevoie de un an și jumătate pentru a desfășura primele și ultimele negocieri separate cu liderul rus.

O altă diferență semnificativă constă în percepția relațiilor ruso-americane de către administrațiile Biden și Trump, adaugă Valerii Garbuzov.

ʺActuala conducere a Casei Albe vorbește despre așa-numita ʺnouaʺ atitudine față de Rusia – cooperarea electorală. Acesta este un indiciu foarte bun. Controlul armelor și problemele de securitate strategică pot deveni nucleul cooperării viitoare. Pe viitor, agenda trebuie extinsă. Declarația celor două părți în urma întâlnirii este un început promițătorʺ, consideră el.

Europa, sancțiunile și Ucraina

Chiar și o mică ʺîncălzireʺ în relațiile dintre SUA și Rusia va slăbi în mod inevitabil retorica antirusească a aliaților europeni ai Washingtonului. Prin urmare, rezultatul pozitiv al summitului este benefic pentru Moscova în ceea ce privește aspectul geopolitic, este sigur Valerii Garbuzov.

ʺAcum, susținătorilor cooperării cu Rusia de la Bruxelles le va fi mult mai ușor, fiindcă UE se uită mereu, într-un fel sau altul, la Washington. Ei iau în considerare poziția americană față de Rusia. Eu cred că colegilor noștri din Germania, Italia și Franța le va fi mai ușor să înainteze noi inițiative, să propună noi formate de interacțiune cu Moscova decât înainte de întâlnirea de la Genevaʺ, cade de acord Andrei Kortunov.

Expertul nu exclude faptul că negocierile dintre Biden și Putin vor contribui la restabilirea activității Consiliului Rusia – NATO, care a fost suspendată în aprilie 2014. Reînnoirea contactelor ar crea oportunități suplimentare pentru consolidarea securității europene.

În ceea ce privește sancțiunile occidentale împotriva Rusiei, nu vor exista modificări, presupune Ivan Timofeev, director de program al RIAC, profesor asociat la MGIMO.

ʺÎn viitorul apropiat, sancțiunile americane nu vor fi anulate. Nu există condiții prealabile pentru acest lucru. O serie de sancțiuni sunt înregistrate în legislația SUA. Biden le poate doar suspenda, așa cum s-a întâmplat în cazul proiectului ʺNord Stream – 2ʺ, dar nu le poate anula. Nu cred că va exista nici măcar o relaxare a sancțiunilor. Dar nici nu trebuie să ne așteptăm la noi măsuri draconiceʺ, notează el.

Cu toate acestea, liderii celor două țări nu au reușit totuși să ajungă la o înțelegere reciprocă cu privire la unele probleme importante, constată Andrei Kortunov. El atribuie Ucraina la astfel de subiecte problematice. Opiniile părților diferă foarte mult aici – nu este deocamdată posibil să mizăm pe unitatea pozițiilor.

ʺAmbii președinți au atins acest subiect, dar nu au căzut de acord în nicio privință. Există o înțelegere comună că acordurile de la Minsk trebuie respectate. Problema este că respectarea lor este interpretată în moduri complet diferite de Rusia și de Statele Unite. Formula s-a repetat, dar fiecare a rămas pe poziția lui. S-a ridicat subiectul Ucrainei, dar nu s-au făcut progrese în această privințăʺ, conchide Ivan Timofeev.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

36
Tagurile:
Vladimir Putin, Putin, Joseph Biden, Joe Biden, Biden, Sua, Rusia


Загрузка...
Imagine din arhivă

Transnistria spulberă iluziile NATO