Gazprom

Între două conducte: Moldova după anularea contractului de tranzit dintre România și Rusia

437
(reînnoit 09:59 08.03.2021)
La sfârșitul lunii februarie, Moscova a eliberat Bucureștiul de angajamentele în privința tranzitului. Acum România vrea să vândă gaz Republicii Moldova, alimentată în mod tradițional de Rusia.

Nikita Cikunov

Autoritățile moldovenești susțin intențiile vecinului său, însă experții consideră că aceste planuri sunt irealizabile. Mai multe detalii, în materialul Sputnik.

Nu mai e nevoie de contract

Prin comun acord, Rusia și România au anulat înainte de termen contractul de tranzitare a gazului, care urma să expire în anul 2023.

Până la acel moment, România făcea parte din coridorul de vest de transportare a gazului, prin care combustibilul rusesc era livrat spre sudul Europei (cu tranzitarea Ucrainei, Moldovei, României și Bulgariei – spre Vest în Turcia, Grecia și alte state din regiune).

După lansarea Turkish Stream în ianuarie a anului trecut, tranzitul prin teritoriul României a devenit nerentabil și a fost stopat. Acum, România, precum și alte state europene, primește gaz printr-un traseu mai scurt și mai convenabil.

Bucureștiul speră că gazoductele, care în trecut erau exploatate de Gazprom, nu vor rămâne goale, fiind utilizate de alte țări.

Anularea contractului a fost salutată și de președintele Republicii Moldova, Maia Sandu. Potrivit presei, noul șef al statului speră că acum sectorul energetic al țării va fi mai puțin dependent de Moscova.

Cu toate acestea, experții consideră că aceste planuri nu sunt realiste, pentru că România nu dispune de o capacitate de asigurare a Moldovei de volumele necesare la un preț mai mic, iar probabilitatea livrărilor din alte surse (cum ar fi Azerbaidjan) sunt mult mai mici.

Privind spre Rusia

Acum toate necesitățile Moldova de gaz sunt asigurate din contul livrărilor rusești. Potrivit aprecierilor experților, anual republica primește peste 3 miliarde de metri cubi de gaz rusesc.

Mai mult decât atât, în decembrie, Moldova a prelungit contractul existent cu Gazprom până la sfârșitul anului 2021. Potrivit fostului premier al Moldovei, Ion Chicu, prețul orientativ în primul trimestru al anului curent va constitui 120-122 de dolari pentru o mie de metri cubi de gaz.

Însă, gazul din Rusia ajunge în Moldova prin teritoriul Ucrainei. Această situație creează anumite riscuri, consideră analistul Fondului Rusesc pentru Securitatea Energetică Națională, Stanislav Mitrahovici.

“Dacă în anul 2019 Rusia și Ucraina n-ar fi semnat contractul de tranzitare a gazului, atunci Moldova ar fi rămas fără combustibil. Ar fi devenit partea cea mai vătămată. Acum Chișinăul se află într-o mare zonă de risc, fiind un “ostatic” al Ucrainei. Dacă Kievul va decide să-și înrăutățească relațiile cu Moscova, atunci nimeni nu va putea garanta păstrarea tranzitului”, explică el.

Un astfel de scenariu este puțin probabil, pentru că anume problema alimentării Moldovei a fost una din argumente principale a necesității păstrării tranzitului gazului, susține adjunctul directorului Institutului Rusesc al Energeticii Naționale, Aleksandr Frolov.

“Nu există o altă cale de asigurare a Moldovei cu gaz. Iată de ce riscurile de stopare a tranzitului gazului prin Ucraina sunt minime. Chiar și după expirarea a contractului în 2024, sistemul ucrainean de transportare a gazului va fi utilizat ca o rută de rezervă. Desigur, volumele vor scădea, însă nu va fi o renunțare totală la tranzit”, a subliniat interlocutorul agenției.

Cu un astfel punct de vedere este de acord și cercetătorul Institutului Economiei Mondiale și Relații Internaționale al Academiei de Știință a Rusiei, Dmitri Ofițerov-Belski. În opinia lui, până la integrarea totală a Moldovei în sistemul energetic european, Ucraina nu-și permite să renunțe la tranzitul gazului rusesc.

“Un astfel de comportament ar fi din cale afară de iresponsabil. Partenerii europeni ai Kievului nu-i vor permite să procedeze în acest fel. Există o logică comună: Rusia în viitor va renunța la tranzitul prin Ucraina, iar Moldova se va integra în sistemele energetice românești și europene”, consideră expertul.

Problema integrării

Din momentul alegerii în funcția de președinte a liderului PAS, Maia Sandu, a adoptat o politică de diversificare a livrărilor gazului rusesc.

În acest sens, republica se așteaptă la un ajutor din partea României. În iulie 2020, compania românească Transgaz a finalizat gazoductul Ungheni-Chișinău de 120 de kilometri, care, se presupune, ar reprezenta o alternativă la gazul din Rusia.

Capacitatea de transportare a gazoductului este de 1,4 miliarde de metri cubi pe an. Spre sfârșitul anului 2021, ar putea fi atinsă o capacitate de 2,2 miliarde de metri cubi pe an.

În acest fel, noul gazoductul ar putea asigura într-o mare măsură consumul anual al gazului în Moldova (aproximativ 3 miliarde de metri cubi pe an, tot cu Transnistria). În pofida acestui fapt, Chișinăul consideră această conductă o variant de rezervă, indicând asupra unei capacități insuficiente.

“Până în prezent nu s-a livrat nicio cantitate de gaz în Moldova din România, au existat doar niște încărcări de testare. Acest lucru este necesar pentru a confirmat capacitiatea de funcționare a întregului sistem. Însă, în Moldova se afirma deschis că e doar o variantă de rezervă”, declară Dmitri Ofițer-Belski.

Însă există câteva motive. Primul este legat de insuficiența a volumelor de gaz pentru exploatarea gazoductului. O bună parte a gazului produs în România este destinat pieții interne, remarcă directorul Centrului pentru studierea piețelor energetice mondiale a Școlii Superioare de Economie, Veaceslav Kulaghin. Însă nici această cantitate nu este suficientă, într-un țara se asigură cu propriul gaz în proporție de 96 la sută.

“România are o capacitate tehnică de a asigura furnizarea gazului, însă de unde va lua gazul? Țara cumpără gaz de la Gazprom. România nu are o capacitate de export, pentru că nu dispune de cantități în plus. În cel mai bun caz, Bucureștiul ar putea deveni un hub de tranzit”, a adăugat el.

De capacitatea României de a asigura Moldova din contul resurselor interne se îndoiește și Aleksandr Frolov. Acesta admite că volumele insuficiente vor fi acoperite de partea română din contul importului, ceea ce ar fi nerentabil.

“România are perspective relativ bune de dezvoltare a producției interne, însă nu sunt convins că va avea capacitatea de a asigura Moldova. Desigur, se poate achiziționa volume mai mari de pe piața externă, iar o parte a propriului gaz să trimită acolo. Însă, în acest caz soldul nu va fi în favoarea României”, spune expertul.

România a justificat construcția gazoductului Ungheni-Chișinău prin faptul că în Marea Neagră au fost descoperite rezerve mari de gaz. Exploatarea acestora ar permite acoperirea în totalitate a cererii interne și recurgerea la export.

“Românii planificau exploatarea platoului Mării Negre cu ajutorul companiilor americane, pentru că nu dispun de tehnologiile necesare. Americanii nu au mers acolo, iată de ce extracția este amânată pe o perioadă nedeterminată”, subliniază Ofițerov-Belski.

Potrivit datelor Ministerului Energiei din România, rezervele de gaz în Marea Neagră constitue peste 250 de miliarde de metri cubi, ceea ce depășește de 20 de ori consumul intern al țării.

A doua problemă constă în slaba dezvoltare a rețelei românești de transportare a gazului. Din aceste motive, România nu va putea substitui cantitățile de gaz livrate de Rusia în Moldova chiar și în condițiile unui surplus de gaz. Pentru a obține capacitățile necesare, România trebuie să construiască două stații de compresoare și o nouă conductă de gaz, continuă expertul.

În cele din urmă, cea de-a treia problemă este prețul gazului românesc. Prețul acestuia se va forma pe bursa de valori. Acum prețul mediu al gazului european la bursă constituie aproximativ 200 de dolari pentru o mie de metri cubi. Totodată, Moldova cumpără gaz la un preț mult mai mic, concluzionează acesta.

Lipsa unei alternative

Problemele nerezolvate, care împiedică venirea gazului românesc în Moldova, determină conducerea republicii să atragă atenția la alte surse de alimentare.

“Există o alternativă. Spre exemplu, gazul azer. Dacă ar exista voință, acesta ar putea fi adus până în România, apoi în Moldova. Însă, în primul rând, acesta va fi foarte scump, din cauza unei distanțe mari de tranzit. În al doilea rând, e o sarcină dificilă, pentru rezolvarea căreia va fi nevoie de mai mulți ani. În al treilea rând, deocamdată, Azerbadjanul nu este stare să sporească producția de gaz. Prin urmare, nu poate exporta”, spune Veceaslav Kulaghin.

De asemenea, e puțin probabilă utilizarea gazului lichefiat din SUA în Moldova. “În ceea ce privește gazul lichefiat, capacitățile sunt mai reduse, pentru că Moldova nu are ieșire la mare, iar România are acces doar la Marea Neagră. În acest caz, navele vor fi nevoite să treacă prin strâmtorile turceși, iar Turcia nu permite trecerea lor, pentru că acolo se află orașe mari”, continua Kulaghin.

Directorul Institutului Național rus al Energiei, Serghei Pravosudov, menționează că inclusiv în condițiile unui preț bun pentru gazul lichefiat american, pentru Moldova acesta ar fi mai scump decât gazul din conducte, cu cel puțin 25 la sută.

Cel mai favorabil scenariu presupune procurarea de către România a gazului rusesc, pentru vânzarea lui ulterioară Moldovei, consideră Dmitri Ofițerov-Belski, însă acest lucru va fi posibil doar în cazul stopării tranzitului prin Ucraina.

“Gazul rusesc ar putea veni prin România – aceasta este tendința. Gazprom este dispus chiar și la anumite cedări pentru a soluționa definitiv problema tranzitului gazului prin Ucraina”, presupune el.

Problema Transnistriei

Solicitați de Sputnik, experții au indicat asupra alte probleme, care îngreunează procesul de diversificare a livrărilor de gaz – problema transnistreană.

“O parte a gazului, pe care ajunge în Moldova, rămâne în Transnistria. De regulă, există probleme cu plata pentru gaz. Iată de ce aici este mai curând o chestiune politică. Dacă Moldova va procura gazului din Vest, nu din Est, atunci va apărea problema asigurării cu energie a Transnistriei. În cazul dat, Transnistria va fi nevoită să ajungă la o înțelegere cu Chișinăul, fie să convină asupra unor livrări separate, în cazul în care Moldova nu va merge în întâmpinare”, susține Veaceslav Kulaghin.

Problema Transnistriei nu poate fi ignorată, consideră și Ofițerov-Belski. Cu toate acestea, în opinia lui, liderii transnistreni au un argument prin care ar putea determina Moldova să accepte anumite cedări.

“În regiune se află hidrocentrala de la Dubăsari, care asigură peste 80 la sută din energie electrică din Moldova. O bună parte din gazul furnizat Moldova pleacă spre această centrală. În același timp, noul gazoduct românesc ajunge doar până la Chișinău. Cum va fi alimentată în acest caz centrala? E un aspect foarte și foarte important”, a explicat expertul.

Mai binele este dușmanul binelui

În orice condiții, renunțarea Moldova la gazul rusesc va provoca mari daune republicii, susține Ofițerov-Belski.

“Fără dubii, prețul european la gaz e mai mare. În Europa prețurile sunt determinate nu de contractele pe termen lung, ci de bursă. Iată de ce pot varia în dependență de cerere. Asta înseamnă că vor exista creșteri la vârf”, spune el.

Din aceste motive, Moldova trebuie să-și dezvolte și să-și consolideze relațiile de parteneriat cu Rusia, adaugă Veaceslav Kulaghin.

“În Europa nu există nimic mai competitiv decât gazul rusesc. Dacă privim din direcția Moldovei, atunci cel mai mic preț pentru o mie de metri cubi este în Rusia. Cred că Moldova ar trebui să lase totul așa cum este”, concluzionează analistul.

 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

437
Tagurile:
România, Rusia, Moldova, gazoduct, gaz
Заброшенные здания Кишинева

Atunci când părinții pleacă peste hotare, iar copiii mor în locuri părăsite

103
(reînnoit 16:40 18.06.2021)
Ce se întâmplă cu țara în care un copil inconștient și cu traumatisme grave a stat în ploaie aproape 24 de ore lângă o clădire abandonată.

Poliția încă determină data exactă în care a avut loc tragedia. Dar fata de 13 ani a fost găsită abia pe 15 iunie, cu traumatisme grave și inconștientă, în mijlocul ruinelor Centrului de Tineret ʺIuri Gagarinʺ, construit în 1970. Poliția nu exclude faptul că ea se putea afla sub influența drogurilor- ʺsăruri de baieʺ, populare în rândul tinerilor datorită prețului redus.

Fata a zăcut în clădirea abandonată aproximativ 24 de ore, unde, pe perete, este încă prezent vechiul mozaic sovietic "Cuceritorilor spațiului cosmic". În ploaie, în lenjerie intimă, cu traumatism vertebro-medular. Nu se știe ce s-a mai întâmplat cu sărmanul copil printre ruinele de beton, care sunt favorizate de narcomani și de oamenii fără locuință.

Dacă respectăm cronologia, atunci ar fi mai corect să spunem că au găsit-o pe terenul clubului de noapte părăsit Mals. Acesta a fost deschis în clădirea fostului centru ʺGagarinʺ, când și-au șters de pe picioare cenușa trecutului sovietic blestemat, care a interferat atât de mult cu renașterea națională.

Cu toate acestea, în timpul procesul de renaștere, așa și nu au mai construit un alt centru de tineret, pe parcursul tuturor celor 30 de ani de independență. Au devenit inutile centrele de tineret și Gagarin. În schimb, au devenit necesare cluburile de noapte cu dansuri bețive, cu ʺdroguriʺ la prețuri accesibile și cu fete îmbrăcate indecent.

De asemenea, au avut nevoie urgent de noi monumente, care sunt atât de convenabile pentru a blestema era sovietică. Aceea, în cadrul căreia, pe teritoriul întregii țări, s-au construit centre de tineret, precum și școli și spitale, fabrici și ferme, sisteme de irigații și drumuri. Există chiar și un "monument al ocupației sovietice" (în limbajul comun – "piatra lui Ghimpu"), care se află lângă clădirea guvernului, legat cu grijă cu panglici tricolore.

La unul dintre aceste monumente, cu o zi înainte de tragedie, președintele Maia Sandu, însoțită de prim-ministrul interimar Aureliu Ciocoi a depus flori la monumentul în memoria victimelor deportărilor regimului comunist (așa se numește). La acela care a fost ridicat în scuarul gării feroviare atunci când Dorin Chirtoacă era primarul capitalei. De fapt, în Moldova, "Ziua Comemorării Victimelor Deportărilor Staliniste" este marcată pe 6 iulie, începând cu anul 2016. Dar trebuie să înțelegem că 6 iulie este exact înainte de alegeri, când campania preelectorală va fi foarte tensionată și vor exista multe alte pretexte. Iar aici o dată atât de convenabilă, începutul primului val de deportări.

Fata nu își va recăpăta niciodată cunoștința, nu va ieși din comă. Și va muri în spital, fără să fi ajuns în mica sa viață nici până la 14 ani. Dar viața va continua. Și campania electorală va continua, iar deputații vor continua să țină discursuri incendiare din tribune, fluturând steaguri și cerând deschiderea mai multor secții de votare în străinătate. De parcă totul este bine în țară, toată lumea este fericită, iar singura problemă este numărul de secții pentru cei care au reușit să scape de o asemenea fericire.

Și tatăl fetei decedate a plecat la timpul său la muncă în Italia. Familia ei a repetat soarta multor familii din Moldova, ruinate și distruse din cauza fenomenului ʺgastarbeiterilorʺ (la noi asta se numește ʺemigrare în scop de muncăʺ, ca și cum fuga noastră de sărăcie ar fi aceeași cu mutarea unui lucrător dintr-o țară UE în alta, mai prosperă).

Există multe astfel de destine în Moldova, prea multe. Statistica oficială, care ia în considerare mii de copii nesupravegheați, vagabonzi și social vulnerabili, reprezintă doar vârful aisbergului. Câți copii au rămas sub tutela unui singur părinte prin satele Moldovei? Și acest lucru este în cel mai bun caz, deoarece adesea atât mama, cât și tatăl pleacă la muncă, lăsându-și copiii cu bunicile în vârstă sau pur și simplu cu frații și surorile mai mari. Câți copii au rămas fără o copilărie normală? Calculați câți gastarbeiteri au părăsit Moldova și veți obține o cifră aproximativă.

Acum se scriu tot felul de lucruri despre fata decedată. Se scrie că a consumat droguri (ca mulți dintre copiii de vârsta ei). Că a fugit de acasă, că a trăit cu bărbați adulți la vârsta de 13 ani. Ca de obicei, pe rețelele de socializare se ceartă cu privire la cine este vinovat și cum ar trebui educați copiii.

Aș vrea să înțeleg cum cei care se ceartă au de gând să-și crească copii într-o țară în care trăiau aproape patru milioane de oameni în urmă cu treizeci de ani – iar acum au rămas 2,6 milioane? Într-o țară, din care oamenii pleacă unde văd cu ochii, doar că să găsească o altă viață, normală și prosperă.

Fotografiile de la scena tragediei – vechiul mozaic "Cuceritorilor spațiului cosmic", care s-a schimbat la culoare datorită timpului, iar alături – panoul ruginit "clubul de noapte Mals" – ilustrează perfect ceea ce se întâmplă în Moldova. Aceasta este esența timpului nostru, a tuturor schimbărilor pe care clasa politică a țării a reușit să le facă și a tuturor "reformelor" pe care le-a întreprins. Ei au avut la dispoziție trei decenii pentru asta și ce timp suplimentar mai vor? Ajunge să vorbiți inteligent despre integrarea europeană, gândiți-vă la ceva astfel încât copiii să nu moară în noroi, inconștienți, în cel mai întunecat moment al vieții lor scurte și nefericite.

Probabil că a venit timpul să vorbim nu despre educație, ci despre supraviețuirea copiilor într-un stat în care, în locul centrelor de tineret, se deschid doar cluburi de noapte.

Puteți spune orice doriți, să alegeți orice cuvinte doriți, dar în "blestematul trecut sovietic" copiii nu mureau, incapabili să facă față problemelor "adulte", cu care se confruntau prea devreme. Iar trupurile lor nu zăceau în ploaie zile întregi, în clădiri abandonate. Pentru că în acel îndepărtat 1970, când la Chișinău a fost construit Centrul de tineret ʺIuri Gagarinʺ, autoritățile dintr-o țară imensă nu puneau întrebări – cât costă construcția unei vieți sigure, calme și corecte pentru copii. Câți bani vor fi necesari, atâta și va costa, și gata. Și punct, aceasta era abordarea.

Au existat întotdeauna copii problematici. Nu a existat un sistem disfuncțional în care copiii sunt acum obligați să lupte pentru supraviețuire. Fata nefericită decedată nu ar fi putut să alunece în prăpastie în acel îndepărtat 1970. Undeva, dar ar fi prins-o, nu acasă, atunci la școală, nu la școală, atunci în camera copiilor a poliției. Și s-ar fi apucat de ea mașina gigantică a tutelei, care nu îi lasă pe copii fără supraveghere nicio secundă. Și dacă s-ar fi întâmplat ceva – capetele ar fi zburat cu o forță cumplită, de-a lungul întregii verticale, de la Chișinău până la Moscova.

"Droguri la școală", "vânzare de copii", "exploatare sexuală a minorilor"? În același 1970, ar fi sunat ca o fantasmagorie sălbatică, ca un produs al unei minți bolnave și pervertite. Viața era aranjată divers și chiar pentru crearea unei situații în care copiii puteau fi amenințați, făptașii erau pedepsiți imediat, în același moment, rapid și eficient.

Spun că trecutul nu poate fi întors. Nici nu trebuie, domnilor politicieni. Dar au promis că vor face mai bine decât a fost – de dragul acestui lucru, pentru toți cei treizeci de ani, continuă o luptă neîncetată, altruistă. Pentru aceasta, au început reformele și integrarea europeană, s-au stropit cu apă din carafe în parlament și au mers pe tractoare în jurul Chișinăului.

Cum, au reușit?

Încă câteva cuvinte despre monumente. Aș dori să văd – și nu numai la gara feroviară, ci și la aeroport și la fiecare punct de control vamal de la frontiera Moldovei – monumente pentru cele un milion și jumătate de victime ale "emigrării în scop de muncă". O serie nesfârșită de oameni care au fost de fapt expulzați din Moldova în anii de independență.

Construiți monumente familiilor distruse și speranțelor distruse, viitorului spulberat și dorului de patrie. Monumente copiilor morți, ale căror vieți mici au fost mototolite, distruse și aruncate în pustiu, sub ploaie, într-o grămadă murdară de gunoi – sub un panou ruginit "Club de noapte" și un mozaic estompat "Cuceritorilor spațiului cosmic".

Construiți astfel de monumente. Ar fi corect.

Opinia autorului poate să nu coincidă cu poziția redacției.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

103
Tagurile:
independent, Moldova


Загрузка...

Început promițător: Cum se va schimba politica mondială după întâlnirea Putin-Biden

128
(reînnoit 15:16 18.06.2021)
Experții sunt de părere că după întâlnirea dintre Putin și Biden Europei îi va fi mai ușor să prietenească cu Federația Rusă.

CHIȘINĂU, 18 iun - Sputnik, Nikita Cikunov. Întâlnirea dintre președinții Rusiei și Statelor Unite a avut loc ieri, la Geneva. Ambii lideri au rămas mulțumiți de rezultate. Dar au devenit oare negocierile un pas spre apropierea statelor și relaxarea sancțiunilor? Cum va afecta conversația dintre cei doi lideri relațiile Federației Ruse cu Europa? Despre asta – în materialul Sputnik.

Rezultate pentru viitor

Conversația dintre Vladimir Putin și Joe Biden de la Geneva, care a avut loc pe 16 iunie, nu a dus la schimbări revoluționare în relațiile dintre cele două țări, dar poate fi începutul unui dialog cu drepturi depline. Acest punct de vedere este împărtășit de experții care au participat la discuția cu privire la rezultatele summitului pe site-ul centrului internațional de presă multimedia ʺRossiya Segodnyaʺ.

Un rezultat important al întâlnirii dintre cei doi președinți a devenit semnarea unei declarații comune care confirmă angajamentul Rusiei și a Statelor Unite de a controla armele strategice, consideră Andrei Kortunov, directorul general al Consiliului Rus pentru Afaceri Internaționale.

ʺDeși tratatul New START a fost prelungit pentru cinci ani, nu a rămas prea mult timp. Mi-aș dori foarte mult ca părțile să cadă de acord asupra unui nou model de control al armelorʺ, spune el.

Acordul Statelor Unite de a include problema securității cibernetice în cadrul consultațiilor reciproce este, de asemenea, important. Anterior, partea americană a reacționat negativ la o astfel de idee, preferând să acuze nefondat Moscova de atacurile cibernetice, adaugă expertul.

Decizia privind întoarcerea reciprocă a ambasadorilor la Moscova și la Washington inspiră un anumit optimism, continuă Andrei Kortunov. În același timp, el observă că acest lucru nu este suficient pentru a restabili pe deplin relațiile diplomatice.

ʺAmbasadorii sunt ʺgeneraliʺ, dar fiecare general are nevoie de o ʺarmatăʺ. Asta înseamnă că este, totuși, necesar să se restabilească activitatea ambasadelor în întregime, să revină diplomații și serviciile consulare", subliniază specialistul.

În relațiile ruso-americane s-au acumulat multe probleme, care nu vor dispărea după prima întâlnire, constată Valerii Garbuzov, directorul Institutului SUA și Canada al Academiei Ruse de Științe.

ʺSummitul ar trebui să dea startul consultațiilor, negocierilor. Dacă se vor forma grupuri de lucru, dacă se vor începe întâlnirile, iar toate acestea vor fi completate de negocierile telefonice sau întâlnirile în prezență ale șefilor de stat, atunci dialogul va fi reluat. Vom vedea rezultatul în următoarele săptămâniʺ, prezice el.

Să nu să repete calea lui Trump

Summitul de la Geneva este comparat involuntar cu întâlnirea dintre Vladimir Putin și Donald Trump, care a avut loc la Helsinki în iulie 2018 – în urmă cu aproape trei ani, notează Valerii Garbuzov.

ʺȘi de la negocierile cu Trump toată lumea a avut multe așteptări. Unii chiar numeau această întâlnire una istorică. Conversația a fost plăcută, toată lumea zâmbea. În cele din urmă, totul ʺs-a dus de râpăʺ. Nu aș vrea să vorbim despre summitul de la Geneva în același mod în viitorʺ, spune expertul.

Dar întâlnirea destul de rapid organizată cu Vladimir Putin vorbește în favoarea lui Biden, atrage atenția Andrei Kortunov. Ex-președintele american – Trump – ar fi avut nevoie de un an și jumătate pentru a desfășura primele și ultimele negocieri separate cu liderul rus.

O altă diferență semnificativă constă în percepția relațiilor ruso-americane de către administrațiile Biden și Trump, adaugă Valerii Garbuzov.

ʺActuala conducere a Casei Albe vorbește despre așa-numita ʺnouaʺ atitudine față de Rusia – cooperarea electorală. Acesta este un indiciu foarte bun. Controlul armelor și problemele de securitate strategică pot deveni nucleul cooperării viitoare. Pe viitor, agenda trebuie extinsă. Declarația celor două părți în urma întâlnirii este un început promițătorʺ, consideră el.

Europa, sancțiunile și Ucraina

Chiar și o mică ʺîncălzireʺ în relațiile dintre SUA și Rusia va slăbi în mod inevitabil retorica antirusească a aliaților europeni ai Washingtonului. Prin urmare, rezultatul pozitiv al summitului este benefic pentru Moscova în ceea ce privește aspectul geopolitic, este sigur Valerii Garbuzov.

ʺAcum, susținătorilor cooperării cu Rusia de la Bruxelles le va fi mult mai ușor, fiindcă UE se uită mereu, într-un fel sau altul, la Washington. Ei iau în considerare poziția americană față de Rusia. Eu cred că colegilor noștri din Germania, Italia și Franța le va fi mai ușor să înainteze noi inițiative, să propună noi formate de interacțiune cu Moscova decât înainte de întâlnirea de la Genevaʺ, cade de acord Andrei Kortunov.

Expertul nu exclude faptul că negocierile dintre Biden și Putin vor contribui la restabilirea activității Consiliului Rusia – NATO, care a fost suspendată în aprilie 2014. Reînnoirea contactelor ar crea oportunități suplimentare pentru consolidarea securității europene.

În ceea ce privește sancțiunile occidentale împotriva Rusiei, nu vor exista modificări, presupune Ivan Timofeev, director de program al RIAC, profesor asociat la MGIMO.

ʺÎn viitorul apropiat, sancțiunile americane nu vor fi anulate. Nu există condiții prealabile pentru acest lucru. O serie de sancțiuni sunt înregistrate în legislația SUA. Biden le poate doar suspenda, așa cum s-a întâmplat în cazul proiectului ʺNord Stream – 2ʺ, dar nu le poate anula. Nu cred că va exista nici măcar o relaxare a sancțiunilor. Dar nici nu trebuie să ne așteptăm la noi măsuri draconiceʺ, notează el.

Cu toate acestea, liderii celor două țări nu au reușit totuși să ajungă la o înțelegere reciprocă cu privire la unele probleme importante, constată Andrei Kortunov. El atribuie Ucraina la astfel de subiecte problematice. Opiniile părților diferă foarte mult aici – nu este deocamdată posibil să mizăm pe unitatea pozițiilor.

ʺAmbii președinți au atins acest subiect, dar nu au căzut de acord în nicio privință. Există o înțelegere comună că acordurile de la Minsk trebuie respectate. Problema este că respectarea lor este interpretată în moduri complet diferite de Rusia și de Statele Unite. Formula s-a repetat, dar fiecare a rămas pe poziția lui. S-a ridicat subiectul Ucrainei, dar nu s-au făcut progrese în această privințăʺ, conchide Ivan Timofeev.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

128
Tagurile:
Vladimir Putin, Putin, Joseph Biden, Joe Biden, Biden, Sua, Rusia


Загрузка...
Avertizare: Cei vaccinați împotriva COVID-19 trebuie să evite asta

Avertizare: Cei vaccinați împotriva COVID-19 trebuie evite asta

1055
(reînnoit 17:19 20.06.2021)
Șeful Centrului ”Gamaleya”, Alexandr Ginzburg , a făcut câteva recomandări persoanelor care au decis să se vaccineze pe parcursul sezonului cald.

CHIȘINĂU, 20 iunie - Sputnik. Directorul Centrului de Cercetare pentru Epidemiologie și Microbiologie numit după Gamaleya Alexander Ginzburg i-a sfătuit pe cei care sunt vaccinați împotriva coronavirusului să evite supraîncălzirea pe vreme caldă.

„Pe timp de caniculă, supraîncălzirea, disconfortul și transpirația excesivă nu contribuie nu numai la vaccinare, ci și la starea generală a unei persoane”, a spus Ginzburg.

El a subliniat că toate persoanele care suferă de hipertensiune sau diabet trebuie să fie deosebit de precaute, scrie RT.

În același timp, el a menționat că nu există contraindicații pentru înotul în bazine după vaccinare, cu toate acestea, înotul îndelungat ar trebui evitat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

1055
Tagurile:
avertizare, COVID-19, vaccin
Тема:
Vaccinul Sputnik V: știri de ultimă oră
Tematic
Centrul Gamaleia și AstraZeneca au semnat un memorandum de cooperare


Загрузка...