Отражение флага Евросоюза в окне одного из зданий в Брюсселе.

S-au maturizat oare europenii pentru independență?

109
Rusia discută din nou posibilitatea de a părăsi Consiliul Europei (CoE), la care a aderat exact acum un sfert de secol. În mod formal, această organizație nu este asociată cu Uniunea Europeană – CoE include 47 de state, cu 20 mai multe decât UE.

Dar, printre ele, țările care nu aparțin orbitei Occidentului, sunt, în general, doar două – Rusia și Turcia. Fără Rusia, Consiliul Europei își va pierde, de fapt, semnificația – dar chiar și acum, când el se transformă din ce în ce mai mult într-un instrument de presiune a Occidentului asupra Rusiei, interesul nostru față de acesta scade catastrofal.

De ce avem nevoie de o organizație internațională care acționează ca una supranațională, încercând nu numai să ne limiteze suveranitatea, ci și să ne impună, să ne dicteze regulile altora? Ca o platformă pentru construirea de relații, a unui dialog cu Europa? Ei bine, deci este necesar și posibil să vorbim cu ea pe picior de egalitate în alte formate – dacă cel presupus comun se transformă în mod deschis ostil.

Dar, pentru a construi relații ruso-europene, trebuie să înțelegem spre ce se îndreaptă Europa: spre o integrare din ce în ce mai mare într-un singur super-stat – sau va reveni în curând timpul statelor naționale? Avem nevoie de noi formate ruso-europene – sau ar fi mai corect din punct de vedere strategic să ne concentrăm pe relațiile bilaterale cu fiecare țară europeană?

Starea de spirit a elitelor europene este clară – până când majoritatea pariază pe aprofundarea integrării europene. Disputele se referă în principal la cât de suverană ar trebui să fie o Europă unită: să rămână o parte a Occidentului unic, un partener minor nici măcar al Statelor Unite, ci în cadrul proiectului supranațional atlantic sau să își asume întreaga responsabilitate pentru propriul destin? Nu există unitate – ca să nu mai vorbim de faptul că unele elite se opun, în general, căii actuale a UE (care va duce inevitabil la dispariția statelor naționale), insistând că o Europă puternică poate consta doar din state suverane puternice. În timp, disputele se vor intensifica – cu atât mai mult dacă relațiile cu Rusia (care sunt de fapt principalul indicator al independenței europene) vor continua să degradeze sub influența structurilor supranaționale, paneuropene, consolidând astfel revendicările naționaliștilor față de globaliști.

Europenii trebuie să elucideze, mai întâi de toate, modul în care înțeleg o Europă unită, viitorul acesteia – dar sunt capabili de asta? Au o claritate, în general, a ceea ce construiesc – nu partea globală a elitei, care cere în mod direct abandonarea naționalului în favoarea europeanului (de ce nu universalului?), ci europenii obișnuiți? Sondajul de opinie publicat marți oferă răspunsul la această întrebare.

Europenii (compania Ipsos au realizat un sondaj al locuitorilor din opt țări, în care trăiesc trei sferturi din populația totală a UE; sondajul a fost comandat de Fundația franceză Jean Jaurès și Fundația germană Friedrich Ebert) au fost întrebați doar despre suveranitate, dar acest lucru este suficient pentru a înțelege diferența de dispoziție.

Mai pe scurt, datele sondajului confirmă faptul că actuala UE este benefică pentru germani și asta le convine. Prin urmare, germanii sunt fericiți, dar francezii și italienii nu. 57 la sută dintre germani cred că UE este suverană, în timp ce 64 la sută dintre francezi nu sunt de acord cu ei. Nemaivorbind de faptul că înțelegerea suveranității de către cele două popoare este semnificativ diferită: pentru germani ea înseamnă "independență", în timp ce pentru francezi "putere regală" și "putere". Nu este surprinzător faptul că majoritatea francezilor consideră că termenul "suveranitate" în sine este învechit, dar, în același timp, anume ei (la fel ca italienii, ale căror poziții sunt în general apropiate de pozițiile francezilor), cred că cuvintele "suveranitate" și "Europa" nu trebuie să fie folosite împreună. Adică nu înțeleg ce înseamnă "suveranitate europeană". Anume despre acest concept a și fost sondajul: 41 la sută dintre francezi văd ceva bun în el împotriva a 63 la sută dintre germani.

Se pare că majoritatea germanilor se asociază cu Europa și transferă conceptul de suveranitate de la nivel național la cel european, iar pentru majoritatea francezilor, italienilor (și spaniolilor), suveran înseamnă încă național. Nu este surprinzător faptul că ei sunt nemulțumiți de actuala Uniune Europeană și o consideră insuficient de suverană, pentru că nu numai că nu are cu adevărat independență geopolitică, ci este și un proiect german.

În același timp, nemții înșiși, în mod surprinzător (dacă luăm în considerare datele altor sondaje, de exemplu, despre atitudinea față de America), consideră că Uniunea Europeană este independentă, de fapt, închizând ochii la suveranitatea sa limitată în politica externă. Se pare că, pentru cea mai mare parte a societății germane, integrarea europeană înlocuiește lupta pentru suveranitatea națională. Adică, germanii au decis să scape de americani (și această dorință este fixată în toate sondajele) nu doar la nivelul Republicii Federale Germania, ci deodată la nivelul întregii lor Uniuni Europene.

Este amuzant faptul că cetățenii țărilor est-europene (la sondaj au participat polonezi, români și lituanieni) au devenit în acest sens mai "germani" decât germanii înșiși – printre ei, cei mai mulți au fost cei care consideră actuala UE suverană: 65 , 63 și, respectiv, 56%. Ce contrast cu 36% în Franța!

Atâta timp cât germanii au reușit să mențină Europa în jurul lor – Brexitul va fi convenabil în planurile germane de integrare europeană. Deși este clar că anglo-saxonii vor ține mâna pe pulsul Europei și vor face totul pentru a se asigura că o Europă unită nu numai că rămâne o parte loială a Vestului atlantic, ci și restrânge consolidarea germană cu sprijinul tuturor țărilor nemulțumite de Berlin. Iar germanii vor miza atât pe desolidarizarea euro-scepticilor și a guvernelor naționale, cât și pe sprijinul ideii de integrare europeană în continuare între europeni. Într-adevăr, răspunzând la întrebarea dacă este necesar să se consolideze suveranitatea europeană, 73% dintre cei chestionați au spus "da" – chiar și francezii și italienii au fost de acord cu germanii în acest sens. Da, au viziuni diferite despre o Europă unică, în special structura sa internă și echilibrul de putere dintre UE și guvernele naționale, dar în orice caz vor să o vadă independentă în afacerile internaționale. Ce înseamnă acest lucru pentru Rusia?

Faptul că principala luptă pentru Europa se desfășoară în interiorul său – în interiorul Occidentului până când unit. Care dintre cele trei opțiuni pentru viitorul Europei – o UE din ce în ce mai centralizată ca parte a Occidentului, o Uniune Europeană suverană sau semi-căderea (slăbirea integrării) UE – se va împlini în viitorul apropiat, depinde în primul rând de europenii înșiși (mai exact, de lupta între elite).

Rusia beneficiază de toate opțiunile, cu excepția primei, și ea este singura pentru a cărei implementare este necesară menținerea celor mai conflictuale relații ruso-europene. Nici rușii și nici europenii nu au nevoie de ea – dar noi nici nu căutăm să forțăm și să rupem, și nici o a treia forță nu ne poate influența poziția. Dar europenii vor trebui să se decidă – nu cu Rusia, ci cu înțelegerea lor și, cel mai important, cu dorința de a obține suveranitatea.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

109
Аурел Чокой

Ciocoi repetă greșeala fatală a lui Chicu, pentru care a plătit atât de scump Dodon

713
(reînnoit 16:50 22.04.2021)
Interzicerea accesului în biserici a enoriașilor în noaptea în care este ținută Slujba Învierii, dar până atunci - și la slujba de Florii, este, de departe, cea mai stupidă și mai revoltătoare restricție luată de actualele autorități.

Membrii Comisiei pentru Situații Excepționale, în frunte cu premierul interimar Aureliu Ciocoi, au luat această decizie din raționamente doar de ei știute sub aspect medical, epidemiologic, dar foarte clare sub aspect politic - să aducă un afront creștinilor din Republica Moldova, să-și dea importanță lor, să-și etaleze puterea odată ce ei au mecanisme să intervină în activitatea Bisericii lui Hristos, în care nu a mai îndrăznit să intervină nimeni de două mii de ani. Dar iată că ei pot să o facă! Și cine sunt ei? Niște indivizi pe care lumea nici măcar nu-i cunoaște, pe care poporul nu i-a delegat cu niciun fel de împuterniciri, pentru care electoratul nu a votat, dar care s-au pricopsit cu astfel de împuterniciri de au acum puterea să le interzică oamenilor să treacă pragul bisericii în Noaptea Învierii.

Adevăratul motiv al decretării stării de urgență

Pentru toată lumea este clar că aceste restricții, această stare de urgență au fost anunțate de Parlament din raționamente mai mult politice decât din necesități cu adevărat reale de a combate pandemia.

Maia Sandu la APCE
© Photo : Aparatul Președintelui Republicii Moldova
Și anume ca președintele Maia Sandu să nu poată dizolva Parlamentul și să anunțe alegeri parlamentare anticipate. Și asta pentru că unii dintre actualii deputați nu au nicio șansă să intre în Parlament în cazul unor alegeri parlamentare anticipate, iar alții vor acumula mai puține sau cu mult mai puține voturi și respectiv mandate în cazul unui scrutin anticipat. Lucrul acesta îl recunosc cu nonșalanță în discuții private chiar și respectivii deputați.

E ok, lumea a înțeles ce jocuri politice se fac și le-a acceptat. Le-a acceptat pentru că toți cei care fac parte din actuala clasă politică sunt de-o baie, nu contează că e de stânga sau e de dreapta, toți sunt la fel: cum e Tanda așa-i și Manda. Unii nu desemnează candidatul la funcția de premier, deși există o majoritate formalizată care are un candidat anunțat - ca să determine dizolvarea Legislativului, iar alții declară stare de urgență ca să nu fie dizolvat același Legislativ. Și atunci ce rost are să te implici, dacă nu ai o alternativă?

Faceți-vă jocurile voastre politice murdare, dar nu vă atingeți de Biserică!

Dar, domnilor politicieni, faceți-vă jocurile voastre politice murdare, aveți mână liberă la asta, însă nu vă implicați în activitatea Bisericii, care este o instituție divino-umana, al cărei cap este Domnul nostru Iisus Hristos!

Nu credeți că prin această decizie ați depășit orice limită, că ați reeditat fărădelegile săvârșite de bezbojnicii din vremurile de tristă amintire?

Mă întreb dacă premierul interimar Aureliu Ciucoi este conștient de gravitatea deciziilor luate de această Comisiei pentru Situații Excepționale?

Ce taină îi poate destăinui Chicu lui Ciocoi

Dacă nu, i-aș recomanda să fie atent la un detaliu. Decizii similare a luat acum un an și fostul premier Ion Chicu, în baza cărora poliția a închis ușile bisericilor ca pe vremea lui Stalin, a împărțit amenzi la stânga și la dreapta - și preoților, și enoriașilor. Acum să observați că domnul Ion Chicu, când este invitat la un post de radio sau de TV și este evocat acel moment din mandatul său, declară că regretă ceea ce a făcut, că se căiește. Acum nu știu cu siguranță din ce motive face asta: că s-a înțelepțit sau pentru că și-a făcut partid și, în vederea asigurării succesului electoral în viitoarele alegeri parlamentare anticipate, vrea să se pună bine cu toată lumea. Altfel spus, după ce s-a pus bine cu Diavolul, acum vrea să se pună bine și cu Dumnezeu. Ar fi bine ca Ciocoi să-l întrebe pe fostul său șef de guvern Chicu de ce acum aste cuprins de regrete. Poate înțelege și el ceva.

Nu mă apuc să afirm aici că e adevărat sau nu, dar unii consideră că intervenția brutală a Guvernului Chicu în activitatea Bisericii în perioada Sărbătorilor Pascale de anul trecut ar fi una dintre cauzele care ar fi dus la înfrângerea lui Igor Dodon în alegerile prezidențiale.   

Și încă una, dacă tot l-am pomenit pe Igor Dodon. Cred că suntem în drept să aflăm care este poziția liderului PSRM în această chestiune - interzicerea accesului în biserici a enoriașilor în Noaptea de Înviere. Este adevărat că Igor Dodon nu mai ocupă nicio funcție, că Ciocoi și Guvernul interimar nu i se subordonează, cel puțin formal, dar ar putea, cel mult, să țină cont de părerea lui, că el, Dodon, este acum un om simplu, ca și noi. Apoi iată vrem să aflăm ce crede acest om simplu, care a aprins ceva lumânări în biserici și a mers în câteva rânduri în pelerinaj pe Muntele Athos, susține sau nu închiderea accesului în biserici a enoriașilor în noaptea în care este ținută Slujba Învierii?

Atât.

Ciocoi interzice accesul în biserici, dar îl permite în teatre și cinematografe

Apropo, încă un detaliu. În ședința din 22 aprilie 2021, Comisia pentru Situații Excepționale a interzis accesul oamenilor în biserici în noaptea de 2 mai, dar a permis, tot din data de 2 mai, ca instituțiile teatral-concertistice din Republica Moldova să își reia activitatea cu un număr de spectatori nu mai mare de 30% din numărul de locuri disponibile în sălile de teatru și concerte. Curat murdar, domnilor! Adică în biserici - ba, dar la cabaret - da!

NOTĂ: Opinia autorului ar putea să nu corespundă cu cea a redacției Sputnik Moldova.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

713
Tagurile:
Iisus Hristos, Învierea Domnului, Înviere, Noaptea de Paști, Igor Dodon, Ion Chicu, Aureliu Ciocoi, Aurel CIOCOI, biserici, închidere


Загрузка...
Александр Хроленко, обозреватель МИА Россия сегодня

Hrolenko, despre participarea pacificatorilor din Transnistria în conflicte militare

156
(reînnoit 20:11 21.04.2021)
Trupele rusește de menținere a păcii nu vor participa la nici un fel de acțiuni militare, iar discuțiile pe acest subiect sunt din domeniul fantasticii, a declarat pentru Sputnik Moldova expertul militar Alexandr Hrolenko.

CHIȘINĂU, 21 apr – Sputnik. În cadrul Comisiei Securitate Națională, Apărare și Ordine Publică a Parlamentului, au fost audiați au fost audiați reprezentanții Ministerului Apărării, SIS, MAI și ai Biroului de Reintegrare. La ședință s-a vorbit de mobilizarea militară în regiune.

Președintele Comisiei, Sergiu Sîrbu, și-a exprimat speranța, miercuri, la un briefing de presă, că forțele ruse din regiunea transnistreană nu vor fi implicate în eventual conflict care eventual al putea izbucni între Ucraina și Rusia.  

Expertul militar rus Alexandr Hrolenko a declarat într-un interviu Sputnik Moldova că nu există nici măcar obiectul pentru o astfel de discuție privind participarea contingentului de trupe ruse și de menținere a păcii la oricare acțiuni militare.

"Grupul de trupe ruse din regiunea transnistreană nu poate să participe la niciun fel de conflicte sub aspect tehnologic. În primul rând, este puțin numeros, acum acolo sunt dislocați nu mai mult de 2 000 de militari și nu dispune nici măcar de tehnică și armament greu. În la doilea rând, el are două obiective clar definite, - misiunea de menținere a păcii și de pază a depozitelor cu muniții. Trebuie să ai un fel de fantezie hipertrofiată ca să-ți imaginezi că un mic contingent se va porni în ofensivă spre Odesa, Kiev și nu mai știu unde își imaginează deputații parlamentului moldovean", afirmă Hrolenko.

Expertul rus spune că nu există nici un temei să așteptăm un conflict armat ruso-ucrainean de proporții.

"Discuția privind o posibilă contrapunere armată între Rusia și Ucraina vine de la cel viclean. Cred că acum tuturor le este clar că Federația Rusă nu are nevoie de un astfel de conflict, iar Ucraina a pierdut orice spirit de luptă. Da, la sfârșitul anului trecut, pe fondalul evenimentelor din Nagorno Karabah, cuiva în Kierv i-au venit idei cum ar fi "dar să nu lovim oare și noi cu drone turcești asupra Donbasului". Dar a fost suficient ca Rusia să verifice pregătirea în luptă a trupelor, dislocând în mod rapid două armate și trei divizii aeropurtate în sud-vestul țării și peninsula Crimeea, ca nimeni să nu mai aibă îndoieli cu ce se va sfârși în mod inevitabil aventura generalilor ucraineni. Și astăzi într- o astfel de evoluție a situației nu este interesat nici la Washington, nici la Bruxelles, și nici măcar la Kiev", se arată convins Hrolenko.

Maia Sandu la APCE
© Photo : Aparatul Președintelui Republicii Moldova
Președintele Comisiei Securitate Națională, Apărare și Ordine Publică a Parlamentului, a criticat-o pe președintele Maia Sandu, care este comandantul suprem al armatei, că nu acordă suficientă atenție acestui subiect și evită să-l discute la ședințele Consiliului Suprem de Securitate.

Potrivit lui Sîrbu, autoritățile au confirmat o mobilizare militară fără precedent la frontiera Ucrainei cu Federației Ruse, însă au dat asigurări că, în acest moment, nu există premise pentru declanșarea unui conflict militar în zonă care ar putea să ne afecteze.

„Sperăm foarte mult să nu existe un conflict între cele două țări. Și pentru noi este foarte important acest lucru, deoarece știm că în regiunea transnistreană există un contingent militar al Federației Ruse și există un risc mare ca, în cazul în care ar putea începe acest conflict, să nu fie implicate și forțele rusești din regiunea transnistreană, or Transnistria este parte a teritoriului Republicii Moldova”, a declarat Sergiu Sîrbu.

Fiodor Lukianov, redactor-șef al revistei „Rusia în afaceri globale”
© Sputnik / Михаил Воскресенский
Grupul operativ de trupe ruse, dislocat pe malul stâng al Nistrului, îndeplinește două sarcini principale: desfășoară o misiune de menținere a păcii împreună cu forțele de menținere a păcii transnistrene și moldovenești, precum și paza depozitelor militare din zona așezării Cobasna.

Anterior, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova, a spus că Rusia nu este interesată să provoace un război civil în Donbas și va face tot posibilul pentru a-i proteja pe locuitorii regiunii.

Confruntarea armată din Donbas se desfășoară de șapte ani, iar aproximativ 13 mii de persoane au murit. Reglementarea conflictului este discutată în cadrul reuniunilor grupului de contact de la Minsk. Participanții la acest dialog au adoptat mai multe documente menite să rezolve conflictul, dar împușcăturile continuă.

Un regim cuprinzător de încetare a focului a intrat în vigoare în iulie 2020. Cu toate acestea, din februarie, luptele s-au intensificat, iar în aprilie DPR a raportat moartea unui copil după ce a fost lovit de o dronă ucraineană. În plus, Forțele Armate ale Ucrainei trag asupra celor două republici autoproclamate cu armel interzise în cadrul înțelegerilor Minsk-2.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

156
Tagurile:
forțele de menținere a păcii, trupe de menținere a păcii, Menținerea păcii, trupe, Forțe armate, Transnistria, Aleksandr Hrolenko


Загрузка...
Imigranți la Moscova

Ambasada Moldovei la Moscova, despre legalizarea șederii pe teritoriul Rusiei

0
(reînnoit 13:43 23.04.2021)
Reprezentanța diplomatică a Moldovei la Moscova s-a adresat cetățenilor moldoveni cu îndemnul de a-și legaliza aflarea lor în Rusia în conformitate cu legislația locală.

CHIȘINĂU, 23 apr – Sputnik. Ambasada Moldovei în Rusia le recomandă insistent cetățenilor moldoveni să-și legalizeze șederea în Federația Rusă în conformitate cu legislația țării. Misiunea diplomatică a comunicat acest lucru pe pagina sa de Facebook.

”După 15 iunie 2021, persoanele care se află ilegal pe teritoriul Rusiei, sunt pasibile de sancțiuni sub formă de îndepărtare de pe teritoriul FR, precum și aplicarea interdicțiilor de intrare, inclusiv pe termen de lungă durată”, a explicat Ambasada.

Misiunea diplomatică a amintit de asemenea că persoanele care se află ilegal pe teritoriul Federației Ruse, contrar prevederilor legislației migraționale, dispun de dreptul de a-și legaliza statutul de ședere, fără aplicarea sancțiunilor prevăzute în acest caz, până la 15 iunie curent.

MAI rus: Imigranții ilegali din Moldova vor trebui să părăsească țara până pe 15 iunie>>>

Ei au acest drept în conformitate cu Decretul Președintelui Federației Ruse Nr.274 din 18 aprilie 2020 „Cu privire la măsurile temporare de reglementare a statutului juridic al cetățenilor străini și apatrizilor din Federația Rusă în legătură cu amenințarea extinderii în continuare a noii infecții cu coronavirus (COVID -19)”.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Imigranţi, ședere, legalizare, Moscova, Ambasada
Tematic
Trebuie oare să se pregătească moldovenii pentru "autoexpulzarea" din Rusia


Загрузка...