Camioane, exporturi

Scădere la ambele capitole: Cât a exportat și cât a importat Moldova în 2020 expert

120
(reînnoit 12:18 19.02.2021)
Exporturile Republicii Moldova au scăzut cu peste 10% în anul 2020, comparativ cu 2019, iar importuile s-au diminuat cu peste 7%. La fel ca în anii anteriori, am importat de peste două ori mai mult decât am exportat. Comentariul expertului Roman Chircă pentru Sputnik.

CHIȘINĂU, 19 feb – Sputnik. Republica Moldova a exportat în anul 2020 mărfuri în valoare de aproape două miliarde și jumătate de dolari americani (2485,2 de milioane de dolari SUA). Exporturile au fost în scădere cu 10,6% față de anul 2019, se arată într-un raport publicat de Biroul Național de Statistică (BNS). 

Exporturile către țările din Uniunea Europeană (UE–27) au deținut în 2020 o pondere de 66,7% în totalul exporturilor (1658,4 milioane dolari SUA, cu 6,9% mai puțin față de anul 2019). 

Exporturile de mărfuri către țările CSI au deținut în anul 2020 o pondere de 15,2% în totalul exporturilor (377 milioane dolari SUA, cu 13,3% mai puțin față de anul 2019).

Mărfurile importate în Republica Moldova în anul 2020 au depășit 5,4 miliarde de dolari americani (5415,7 milioane dolari SUA). Importurile au scăzut cu 7,3% față de anul 2019. 

Din țările Uniunii Europene, Republica Moldova a importat în 2020 45,6% din totalul importurilor (2470,4 milioane dolari SUA, cu 12,7% mai puțin față de anul 2019).

Din țările CSI, Republica Moldova a importat în 2020 24,3% din totalul importurilor (1317,6 milioane dolari SUA, cu 7,0% mai puțin decât în anul 2019).

Roman Chircă: „Consider că exporturile vor crește în 2021”

Expertul economic Roman Chircă a subliniat într-un comentariu pentru Sputnik că scăderea economiei din anul trecut a fost determinată în primul rând de scăderea exporturilor.

„Se atestă o scădere de 10% a exporturilor, ce vine să confirme sursele declinului economiei de 8% din 2020”, a constatat expertul.

Roman Chircă
© Sputnik / Mihai Caraus
Roman Chircă

În luna aprilie, când erau în vigoare restricțiile dure din cauza COVID-19, inclusiv cele de circulație și regimul de autoizolare la domiciliu, s-a produs cea mai accentuată scădere a exportului.

„Cea mai mare scădere s-a înregistrat în luna aprilie, ceea ce a și determinat descreșterea anuală. Se observa o revenire a exporturilor la nivelul anului 2019 începând cu luna august. Principala sursa a descreșterii s-a datorat scăderii reexporturilor din cauza carantinei în țările din regiune”, a analizat Roman Chircă.

În opinia expertului economic, exporturile vor crește în 2021.

„Consider că exporturile vor crește în 2021, în mare parte datorită efectului de relansare a economiei și mai puțin datorită investițiilor sau extinderii capacităților de producție”, a spus Roman Chircă.

Ce a exportat mai puțin Republica Moldova în 2020

Exporturile de cereale și preparate pe bază de cereale ale Republicii Moldova s-au redus cu 47,3% în anul 2020, comparativ cu 2019.

Sputnik a scris anterior că și producția internă de cereale a scăzut dramatic, din cauza secetei, iar calitatea a fost mai redusă. Grâu s-a recoltat cu 50,5% mai puțin decât în 2019 (s-au recoltat 568 de mii de tone), iar porumb - cu tocmai 63,4% mai puțin (s-au recoltat în total 778 de mii de tone).

Producţia globală agricolă din 2020 a Republicii Moldova a totalizat doar aproape 73% (72,9%) din volumul producției din anul 2019 – detalii

De asemenea, în anul 2020 au scăzut exporturile moldovenești de mașini și aparate electrice și părți ale acestora (-16,9%), de produse medicinale și farmaceutice (-41,9%), de semințe și fructe oleaginoase (-14,7%), de îmbrăcăminte și accesorii (-13,3%), de băuturi alcoolice și nealcoolice (-8,9%), tutun brut și prelucrat (-61,6%), mobilă și părțile ei (-4,0%), instrumente și aparate, profesionale, științifice și de control (-14,9%), mașini și aparate industriale cu aplicații generale (-16,1%), uleiuri esențiale, rezinoide și substanțe parfumate, preparate pentru toaletă, produse pentru înfrumusețare (-23,8%), zahăr, preparate pe bază de zahăr; miere (-14,0%), carne și preparate din carne (-30,1%), articole de voiaj; sacoșe și similare (-18,0%), produse lactate și ouă de păsări (-17,0%).

Pe de altă parte, în 2020 au sporit exporturile moldovenești de grăsimi și uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracționate (+47,8%), produse chimice organice (de 2,1 ori), minereuri metalifere și deșeuri de metale (de 1,7 ori), legume și fructe (+3,4%), hrană destinată animalelor (+24,9%), vehicule rutiere (+24,2%), petrol, produse petroliere și produse înrudite (+33,5%), construcții prefabricate; alte instalații și accesorii pentru instalații sanitare, de încălzit și de iluminat (+26,4%).

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

120
Tagurile:
expert, Moldova, import, export
Tematic
Starea economiei și agriculturii la 30 de ani de la declararea Suveranității – experți
Lovitură grea pentru economia Moldovei: A scăzut exportul

"Lucrarea mâinilor NATO": Ce proces a demarat la hotarele Rusiei

224
(reînnoit 20:09 16.04.2021)
Spionaj aerian la frontierele Crimeii, nave NATO în Marea Neagră, pregătiri pentru exercițiile la scară largă și mărfuri misterioase pe care SUA le transferă în Ucraina – în ultimele zile, Alianța Atlanticului de Nord s-a activizat brusc în Europa de Est.

Nimeni nu ascunde că aceasta este o reacție la transferul Kievului de unități și tehnică la linia de contact din Donbas, precum și la mișcarea trupelor rusești în interiorul țării. Sputnik a încercat să afle ce se întâmplă.

Drone deasupra frontului

Odată cu începutul unei noi escaladări în Donbas, aviația țărilor NATO apare aici din ce în ce mai des. Deasupra liniei de contact, practic în continuu, zboară dronele-spioane RQ-4 Global Hawk, care urmăresc pregătirile de apărare ale armatelor Republicii Populare Donețk și Republicii Populare Luhansk. Desigur, imaginile făcute de drone ajung imediat pe mesele comandanților militari de la Kiev.

Forțele armate ale Ucrainei au activat și ele spionajul aerian – miliția populară a observat dronele de atac Bayraktar TB2, cumpărate în Turcia. Dronele nu au atacat obiective terestre: se pare că operatorii aeronavelor fără pilot (UAV) studiază deocamdată teatrul potențial de ostilități. Forțele armate ale Ucrainei dispun de șase drone de acest tip. După cum informează presa ucraineană, Kievul a semnat contractul de achiziție de UAV-uri suplimentare cu Ankara în timpul unei vizite recente a președintelui Vladimir Zelenskii în Turcia.

În plus, aviația occidentală aproape zilnic monitorizează coasta Crimeii. Deasupra apelor neutre ale Mării Negre, zboară regulat avioanele britanice și americane de spionaj radioelectronic Boeing RC135W и Lockheed P-3COrion, precum și avioanele anti-submarin P-8APoseidon. Sarcina lor principală este de a urmări acțiunile navelor Flotei Mării Negre și de a descoperi pozițiile sistemelor de apărare antiaeriană trupelor militare, desfășurate în peninsulă.

Mărfuri misterioase

NATO își consolidează prezența militaro-navală din regiune. Până la sfârșitul lunii aprilie, în Marea Neagră trebuie să intre două distrugătoare armate cu rachete ale Marinei SUA. Potrivit versiunii oficiale a Pentagonului, transferul navelor poartă "un caracter de rutină". Cu toate acestea, Kremlinul a reacționat brusc. Nu e de mirare – doar aceste distrugătoare transportă mai mult de cincizeci de rachete de croazieră "Tomahawk".

"În ceea ce privește activitatea militară a Statelor Unite, inclusiv trecerea navelor în Marea Neagră, acest lucru se întâmplă în mod regulat", a menționat ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov. "Acum, acest lucru se face într-un mod deosebit de insistent, care este însoțit de o retorică agresivă, se pun întrebări, ce face Federația Rusă la granița cu Ucraina. Răspunsul este foarte simplu: noi trăim acolo, aceasta este țara noastră. Dar ce fac Statele Unite sub forma navelor lor, personalului militar care organizează în mod constant unele evenimente pe linia NATO în Ucraina, la mii de kilometri de teritoriul lor – această întrebare rămâne, până când, fără răspuns".

Fără răspuns rămâne și o altă întrebare interesantă: ce fel de marfă livrează avioanele aviației militare de transport a Forțelor Aeriene americane la Kiev? Specialiștii au atras atenția asupra mărturiilor serviciului de internet FlightRadar: avioanele americane C-17 și C-130, care decolează din SUA, Germania și statele Baltice, aterizează pe aeroportul Borîspil, se descărcă și zboară înapoi.

© Sputnik / Александр Гальперин
Potrivit expertului militar, Alexei Leonkov, Washingtonul transferă în Ucraina complexe de luptă radioelectronică, fapt care ar putea semnaliza ofensiva Forțelor Armate ale Ucrainei care ar urma să aibă loc curând. El a adus drept exemplu tactica Forțelor Armate ale SUA în operațiunea "Furtuna în deșert", când, chiar în primele zile ale conflictului, americanii au "orbit" complet armata lui Saddam Hussein. În favoarea acestei versiuni – declarația recentă a conducerii Republicii Populare Donețk despre faptul că rețelele de figuri influente ucrainești din rândul oligarhiei și al serviciilor secrete au început să blocheze dronelor misiei OSCE canalele de control și senzorii GPS pentru a ascunde sosirea la scară largă a echipamentelor militare în regiune. Cu toate acestea, nici Rusia nu intenționează să stea cu brațele încrucișate.

"Dacă se va produce o exacerbare, noi, desigur, vom face tot posibilul pentru a ne asigura garantat propria siguranță și siguranța cetățenilor noștri, oriunde s-ar afla ei", a subliniat ministrul adjunct de Externe, Serghei Reabkov. "Responsabilitatea pentru consecințele unei astfel de exacerbări ipotetice va fi în întregime pe umerii Kievului și curatorilor acestuia din Occident. De asemenea, noi avertizăm Statele Unite că ar fi mai bine ca ele să stea mai departe de Crimeea, de coasta rusească a Mării Negre. Va fi pentru binele lor".

Pregătirea pentru exerciții

Un alt motiv pentru intensificarea activității trupelor țărilor occidentale în apropierea frontierelor rusești – pregătirea NATO pentru cele mai mari exerciții militare Defender Europe 2021, care încep la mijlocul lunii mai.

Conform legendei manevrelor, forțele NATO vor trebui să asalteze regiunea Kaliningrad, să blocheze regiunile vestice ale Rusiei și, de asemenea, să reflecte "ofensiva masivă a rușilor". Spre deosebire de anii precedenți, în 2021 o atenție specială va fi acordată nu Europei de Est, ci de Sud. Manevrele sunt planificate în Muntenegru, Kosovo și Albania. În Bulgaria și România vor avea loc exerciții de apărare antiaeriană și de lansare de rachete din clasa "sol – sol". Iar Ungaria va oferi mijloace și forțe pentru desfășurarea "războiului". La manevre vor participa și militarii ucraineni.

Americanii vor transfera forțe semnificative în Europa, inclusiv unități din Divizia 1 Cavalerie și Divizia 82 Airbone. Sute de unități de echipament militar în diverse scopuri vor fi transportate peste Atlantic. În plus, din statul Florida va fi adusă Brigada 53 Infanterie. Nu este exclus ca, după exerciții, americanii să "uite" din nou o parte din armamente în Europa, așa cum s-a întâmplat de mai multe ori. Potrivit experților, în acest fel, Pentagonul, din an în an, își consolidează capacitățile ofensive în regiune.

Potrivit comunicatului de presă, publicat pe site-ul oficial al Forțelor terestre ale SUA în Europa, exercițiile "vizează sporirea gradului de pregătire strategic și operativ și gradului de interacțiune între SUA, aliații și partenerii NATO". Se subliniază faptul că manevrele nu reprezintă o amenințare pentru țările terțe. Cu toate acestea, agenda antirusească a exercițiilor Defender Rurope 2021 este evidentă. Astfel, speaker-ul Ucrainei în grupul de contact trilateral, Alexei Arestovici, a declarat direct: ideea este de a exersa războiul cu Rusia pe teritoriile de la Marea Baltică până la Marea Neagră.

Nu este surprinzător faptul că, drept răspuns la Defender Europe 2021, Rusia și Belarus vor organiza manevrele "Zapad – 2021" în septembrie. După cum a declarat anterior ministrul Apărării al Republicii Belarus, Viktor Hrenin, "exercițiile comune vor permite testarea unor noi metode de acțiune comună a unităților de asalt combinate într-o zonă extrem de urbanizată", precum și "evaluarea eficacității armelor și echipamentelor noi și modernizate".

Între timp, potrivit ministrului Apărării, Serghei Șoigu, la frontierele occidentale ale țării, ca parte a verificării pregătirii operative, au fost dislocate două armate și trei grupuri ale Forțelor Aeropurtate.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

224
Tagurile:
România, Belarus, Sua, Rusia, Nato


Загрузка...
Dolari

Rezervele valutare ale BNM au scăzut, iar inflația a crescut în martie experți

28
(reînnoit 22:28 15.04.2021)
Experții economici Roman Chircă și Viorel Gîrbu au comentat pentru Sputnik noile date despre inflație și activele oficiale de rezervă anunțate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

CHIȘINĂU, 16 apr – Sputnik. Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM) s-au diminuat în martie cu 56,21 de milioane de dolari SUA. 

BNM a anunțat că rezervele sale valutare au constituit 3 miliarde 707 de milioane 680 de mii de dolari americani (3 707,68 mil. dolari SUA) pe 31 martie 2021.

BNM a informat că, în martie, a intervenit pe piața internă pentru a cumpăra valută echivalând cu 9,7 milioane dolari SUA.

Lună trecută a pus în evidență tendința de creștere a ratei inflației – o evoluție prevăzută de prognoza BNM pentru anul în curs. În martie, ritmul anual al inflaţiei a constituit 1,49 la sută, în creștere mai mult decât dublă față de februarie, când inflația a fost de 0,62% (în ianuarie: 0,22%).

De ce s-au diminuat activele oficiale de rezervă ale BNM

BNM a precizat că diminuarea, în luna martie, a activelor oficiale de rezervă cu 56,21 de milioane de dolari SUA a fost determinată de:

- deprecierea cursurilor de schimb ale valutelor componente ale rezervelor valutare în raport cu dolarul SUA: 49,35 mil. dolari SUA;

- plățile aferente serviciului datoriei publice externe a Republicii Moldova: 21,22 mil. dolari SUA;

- intervențiile pe piața valutară internă sub formă de vânzări de valută: 9,70 mil. dolari SUA;

- plățile nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate: 6,81 mil. dolari SUA;

- plățile Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova: 3,22 mil. dolari SUA.

Totodată, în martie activele oficiale de rezervă ale BNM au fost completate prin: înregistrarea creditelor și a granturilor în favoarea Ministerului Finanțelor pentru proiecte investiționale - 32,21 milioane dolari SUA; intrările nete în contul Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă -  0,82 milioane dolari SUA; veniturile din gestionarea rezervelor valutare -  0,55 milioane dolari SUA; reevaluarea valorilor mobiliare menținute în portofoliul de investiții - 0,23 milioane dolari SUA; alte intrări nete - 0,28 milioane dolari SUA.

Roman Chircă: „O poziție relativ pasivă a BNM”

L-am solicitat pe expertul economic Roman Chircă să comenteze pentru Sputnik datele făcute publice de BNM.

„Diminuarea rezervelor valutare poate avea la bază următorii factori principali: în primul rând fluctuația activelor în care este investită o parte a rezervei valutare, certificate de metale prețioase, obligațiuni ale altor state etc.. Un alt factor sunt fluctuațiile valutare, în principal, recenta apreciere a dolarului american față de moneda euro”, a constatat Roman Chircă.

Roman Chircă
© Sputnik / Mihai Caraus
Roman Chircă

Expertul economic a comentat și intervenția BNM pe piața valutară, care a contribuit la diminuarea rezervelor.

Potrivit lui, scăderea de 56 de milioane de dolari și intervenția de nici 10 milioane de dolari „sunt fluctuații relativ mici raportate la piața valutară și rezerva valutară”.

„Intervenția de 9,7 mln. USD în sensul cumpărării demonstrează o poziție relativ pasivă a BNM, care efectuează intervenții mici, iar cotațiile valutare sunt stabilite de inerția cererii și ofertei”, a comentat Roman Chircă.

Viorel Gîrbu: „Este o situație obișnuită și nu este cazul să ne panicăm”

Și expertul economic Viorel Gîrbu a comentat pentru Sputnik datele raportate de BNM.

„Nimic special, pentru moment, în aceste cifre nu văd. Din câte se pare, cererea de valută a fost mai mare decât oferta, iar BNM, pentru a nu admite panica, a intervenit prin vânzarea de valută”, a constatat Viorel Gîrbu.

„Pentru moment, este o situație obișnuită și nu este cazul să ne panicăm, dar trebuie de analizat cauzele fundamentale care au condus la acest efect”, a adăugat expertul.
Виорел Гырбу
© Sputnik / Osmatesco
Виорел Гырбу

Viorel Gîrbu a spus că ar trebui analizat dacă „este doar o conjunctura de moment sau ceva se întâmplă cu exporturile, ca efect al secetei de anul trecut”, sau dacă nu cumva remitențele sunt în scădere rapidă.

Indicatorul inflației nu indică „nimic deosebit”, potrivit expertului economic, pentru că „rata inflației este mult sub ținta de 5%”.

Pe 26 februarie 2021, rezervele valutare ale BNM au constituit 3 miliarde 763 de milioane 890 de mii de dolari americani (3 763,89 mil. dolari SUA).

BNM avea la începutul anului 2021 cele mai mari rezerve valutare din istoria sa, după ce acestea au crescut constant în 2020.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

28
Tagurile:
inflația anuală, rezerve valutare, BNM
Tematic
Mare țeapă! Banii moldovenilor sunt folosiți de alții
Cine decide prețul euro și dolarului în Moldova – explicația expertului


Загрузка...
Medicamente

Ce facem cu medicamentele expirate: Ce pericole ascund

26
(reînnoit 08:06 17.04.2021)
Medicamentele expirate devin un adevărat pericol ecologic atunci când ajung la gunoi. Ecologiștii susțin că ar trebui ca organele abilitate să se ocupe de colectarea lor, astfel salvând ecosistemul. O farmacie din Capitală deja a implementat un asemenea proiect.

CHIȘINĂU, 17 apr - Sputnik. Ecologiștii trag un semnal de alarmă în privința unui fenomen grav, mai exact, faptul că în țară nu există puncte de colectare a medicamentelor expirate, iar acestea ajung la gunoi, astfel punând în pericol situația ecologică.

Ecologistul Ilia Trombițchi susține că, odată ce medicamentele ajung la coșul de gunoi, acestea devin o armă pentru ecosistem și prezintă un pericol pentru sănătatea atât a oamenilor, cât și a animalelor. 

„Fiind în apele de suprafața, aceste medicamente schimbă genotipul microorganismelor în așa fel încât organismele devin mai rezistente asupra mai multor factori de boală și în acest context este evident că după asta, aceste organisme vor fi mai patogene decât au fost până acum. Medicamentele influențează asupra vieții sălbatice în apele naturale și prin asta distruge biodiversitatea”, a menționat specialistul.

Trombițchi este de părere că medicamentele expirate trebuie să fie păstrate, colectate și după aceea să fie distruse prin incinerare, sau prin alte metode chimice, pentru a nu fi dăunătoare pentru sănătatea omului și a ecosistemului. Ecologistul afirmă că există metode speciale de incinerare, care se fac de către specialiști la anumite temperaturi și aceste metode sunt ecologice.

Încă o problemă pentru ecologie o prezintă termometrele cu mercur, care după spargerea lor ajung la gunoi. 

„Mercurul trebuie să fie colectat pentru a fi reutilizat ulterior în alte instalații. (...) Aruncarea termometrelor cu mercur la gunoi duc la intoxicarea apei în primul rând și influențează sănătatea oamenilor, produce cancer, produce diverse intoxicații, slăbește organismul. (...) Dacă am distrus un termometru, trebuie să ne adresăm la specialiști, sunt metode speciale de colectare în acest caz, dar nicidecum nu trebuie să lăsăm așa cum este și să aruncăm la gunoi”, a menționat Trombițchi. 

Recent, o rețea de farmacii a lansat un proiect pilot în care își propun să colecteze medicamentele expirate, tuburile din plastic a produselor cosmetice, dar și diverse dispozitive medicale. Potrivit coordonatorului acestui proiect, scopul este de a ajuta oamenii să scape de preparatele și produsele medicale expirate, dar fără risc pentru ecologie. 

„Medicamentele expirate ca și alte dispozitive medicale sunt colectate din farmaciile noastre și sunt transportate la depozitul furnizorului nostru, iar ulterior sunt transmise pentru nimicire sau pentru prelucrare. În cazul medicamentelor, ele vor fi nimicite prin incinerare în Olanda, Suedia sau Polonia. Dispozitivele medicale sunt transmise în România, la Buzău, unde este cea mai mare fabrică de prelucrare a deșeurilor electronice și plasticul se prelucrează pe teritoriul Moldovei”, a precizat coordonatorul proiectului Doina Babcinschi. 

Acest proiect este deocamdată lansat în doar cinci farmacii a rețelei din Capitală, dar se preconizează extinderea proiectului, spune coordonatorul acestuia. Totodată, tomberoanele sunt amplasate la intrarea în farmacii. Potrivit Doinei Babcinschi, sunt trei tomberoane și fiecare are destinația sa: medicamente expirate, ambalajele din lastic a produselor cosmetice și dispozitive medicale. Totuși, nu orice preparat sau dispozitiv poate fi aruncat acolo. 

„În urna cu medicamentele expirate aducem orice tip de medicament care a fost scos uz. Nu aducem termometre cu mercur și orice alt tip de deșeu care a fost contaminat cu sânge sau a fost folosit în tratamentul COVID-19. Spre exemplu, măști de protecție sau seringi contaminate cu sânge, planșete de la glucometre la fel nu colectăm. În cazul ambalajelor din plastic este vorba despre orice tip de tuburi din plastic de la produse cosmetice care trebuie să fie spălat și cu eticheta dezlipită”, a menționat Doina Babcinschi. 

Potrivit coordonatorului proiectului, medicamentele aruncate la gunoi nu doar că prezintă pericol pentru ecologie, dar pot ajunge și pe mâna unor copii ai străzii sau a unor boschetari, iar consecințele pot fi grave. Deoarece acești nu cunosc destinația medicamentului și ar putea să-l consume expirat, expunându-și viața în pericol. 

Am încercat să luăm legătura cu responsabilii Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale ca să ne explice cum se procedează cu medicamentele expirate din spitale sau alte instituții medicale și care metoda de nimicire în țara noastră. Deși am expediat o solicitare în acest sens încă la începutul săptămânii trecute, nimeni nu a răspuns la solicitarea echipei Sputnik Moldova. 

Precizăm că Platforma Pentru Moldova a prezentat miercuri, 14 aprilie, un proiect de lege în care se menționează că moldovenii vor putea să arunce în boxe speciale, amplasate în farmacii, medicamentele expirate și neutilizate. Inițiativa legislativă își propune să asigure mecanismul necesar pentru gestionarea și reciclarea deșeurilor medicale generate atât de instituțiile medicale și farmaceutice, cât și de cetățeni. 

„Prin instituirea serviciului de colectare de la populație a medicamentelor expirate, în cadrul farmaciilor urmează să fie amenajate boxe speciale destinate colectării și păstrării medicamentelor pentru un anumit termen până la nimicirea medicamentelor expirate conform normelor și cerințelor aprobate de Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale”, a precizat deputatul Violeta Ivanov.

Proiectul urmează să fie examinat în plenul Parlamentului, iar apoi votat de către deputați. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

26
Tagurile:
ecologie, farmacii, medicamente


Загрузка...