Josep Borrell

Vizita lui Borrell, misiune de cercetare eșuată

166
(reînnoit 10:57 13.02.2021)
Un februarie ”fierbinte” pentru Europa. Bruxelles-ul nu poate nicidecum decide cum să trateze Rusia, la Berlin se discută ce este mai important pentru ei: mândria națională, gazul rusesc, fantoma lui Navalnîi sau o frumoasă "plecăciune" în fața președintelui american.

În acest context, vizita aparent obișnuită în Rusia a șefului diplomației europene Josep Borrell (nu cel mai important și nici cel mai popular oficial al UE) s-a lăsat cu o serie de scandaluri, scrie editorialistul RUA Novosti Pavel Danilin.

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, care a întreprins o vizită la Moscova săptămâna trecută, a lansat o serie de declarații neplăcute la întoarcere. Astfel, el a promis că va iniția noi sancțiuni împotriva Rusiei și această problemă va fi ridicată de el deja la ședința Consiliului miniștrilor de Externe ai țărilor UE, din 22 februarie. Apoi, ținând un discurs în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European, Borrell a declarat că Rusia "nu a fost la înălțimea așteptărilor" și "nu a devenit o democrație modernă". Principalul motiv al nemulțumirii birocratului european, după se poate constata din replicile sale pline de resentimente, este că nu i s-a permis să se întâlnească cu Alexei Navalnîi, condamnat pentru fraudă, și acesta din urmă nici nu a fost eliberat, așa cum a vrut bătrânul spaniol.

Kremlinul a reacționat la aceste declarații imediat și destul de dur. "Potrivit informațiilor pe care le avem, negocierile de la Moscova au fost mult mai substanțiale decât o singură temă, care a fost menționată", a declarat purtătorul de cuvânt al președintelui rus Dmitrii Peskov, comentând spusele lui Borrell.

De ce Borrell a făcut astfel de declarații neprietenoase este clar. Vizita sa poate fi pe bună dreptate numită nereușită și chiar dezastruoasă. Încercarea de ”a-i juca pe nervi Moscovei”, folosind situația cu Navalnîi, a eșuat. Autoritățile ruse nu a încercat să le cânte în strună oficialilor europeni nici să dea impresia că nu ar exista probleme în relațiile dintre Rusia și UE. Totul a fost extrem de franc: ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, i-a spus direct trimisului diplomației europene că UE este un partener nesigur. Drept răspuns, au început declarațiile rituale conform cărora UE "va sprijini echipa lui Navalnîi" și alte chestii similare.

Serghei Lavrov
© Sputnik / Le service de presse du ministère russe des Affaires étrangères

Borrell a fost întâmpinat la întoarcere cu nemulțumiri din toate părțile. Pe de o parte, au fost nemulțumiți de el radicalii care i-au organizat șefului birocrației europene o obstrucție în Parlamentul European. Lor li s-a părut că reprezentantul UE a fost pe post de "covoraș pentru labele ursului moscovit". Pe de altă parte, și politicienii europeni serioși, obosiți de retorica de confruntare cu Rusia, au fost de asemenea nemulțumiți. Aici ar trebui să cităm ca exemple afirmațiile lipsite de ambiguitate ale lui Gerhard Schröder, Frank-Walter Steinmeier și Heiko Maas. Toți au declarat că ciudata dorință de a mânia Moscova ar putea duce la o catastrofă geopolitică.

Politica, după cum se știe, este o continuare a economiei. Anume în acest context ar trebui examinată vizita lui Borrell la Moscova. La fel ca și cazul Navalnîi, vizita oficialului european este esența continuării conflictului internațional din jurul "Nord Stream – 2".

Permiteți-mi să vă reamintesc pe scurt: "Nord Stream – 2" este o conductă de gaz magistrală, aflată în construcție, care începe din Rusia și continuă până în Germania, prin Marea Baltică. Are o lungime de 1234 km (2468 km de-a lungul celor două linii). Este o extensie a conductei de gaz "Nord Stream". Conducta trece prin zonele economice exclusive și apele teritoriale a cinci țări: Germania, Danemarca, Rusia, Finlanda și Suedia. Lungimea conductei pentru sectorul rusesc este de 118 kilometri, pentru cel finlandez – 374, pentru cel suedez – 510 kilometri, pentru danez – 147 kilometri, iar pentru sectorul german – de 85 kilometri.

Au încercat să împiedice realizarea proiectul în repetate rânduri, dar acum el a intrat în faza finală de realizare. Și celor de peste ocean nu le-a prea plăcut acest lucru. Într-atât de mult încât, în decembrie 2019, Comitetul pentru Forțele Armate al Senatului SUA a publicat un proiect de buget militar pentru anul 2020, care prevedea sancțiuni la adresa energiei rusești. Și principala țintă a devenit anume "Nord Stream – 2". De asemenea, au fost sancționate și navele străine care instalau o parte a gazoductului rusesc.

Poziția Statelor Unite nu a fost susținută pe scară largă în Europa. Mai ales de principala țară interesată de gazul rusesc – Germania. Deja pe 11 ianuarie 2020, imediat după impunerea sancțiunilor americane, la o conferință de presă comună la Moscova, în urma negocierilor cu președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a declarat că "Berlinul respinge sancțiunile împotriva "Nord Stream – 2" și consideră proiectul "comercial" și "corect". De asemenea, Merkel a declarat că proiectul "trebuie finalizat".

Germanii sunt perfect conștienți de faptul că presiunea din partea americanilor și cererea lor de a se alătura sancțiunilor antirusești împotriva "Nord Stream – 2" este doar o parte a luptei de concurență, purtată, totuși, prin mijloace non-economice. SUA nu ar fi împotrivă să scoată gazul rusesc de pe piața europeană și să-și furnizeze propriul gaz lichefiat acolo. Nimeni nu ascunde faptul că acesta va fi mai scump, dar în schimb, potrivit ideologilor acestei afaceri prea puțin ingenioase, Europa va fi scutită de "șantajul gazelor" din partea Kremlinului. În același timp, americanii vor acționa ca "apărători ai valorilor democratice" în Rusia însăși. Însă este complet de neînțeles despre ce fel de șantaj vorbesc Statele Unite, întrucât "Gazprom" își îndeplinește obligațiile față de partenerii săi occidentali ireproșabil: la timp, în conformitate cu toate legile și regulile economiei de piață.

În 2020, poziția părții germane nu a suferit schimbări semnificative, în pofida numeroaselor eforturi ale "partenerilor" de peste ocean de a exercita presiune asupra Berlinului. Înalții oficiali germani au subliniat în repetate rânduri că acest proiect comun privind gazele naturale este economic și că Europa nu intenționează să amestece aici politica. Dar, începând cu toamna anului 2020, atacurile asupra Rusiei au devenit mult mai violente. În afară de amenințarea cu sancțiuni, artileria grea a intrat în acțiune, unul dintre obuzele acestui război nedeclarat fiind cazul Navalnîi. Un alt obuz – vizita lui Borrel la Moscova.

Această vizită ar trebui privită în contextul general al eforturilor SUA de a limita capacitățile Rusiei și de a crea obstacole în calea dezvoltării acesteia. În Europa, există o parte destul de mare și destul de importantă a politicienilor care acționează ca lobbyiști pentru interesele americane. Printre aceștia există unii care sunt dispuși să "îndoaie" Rusia, să o oblige să facă concesii – prin orice metode. Povestea cu Alexei Navalnîi li s-a părut acestora un pretext convenabil pentru a exercita presiuni.

Zaharova: Uniunea Europeană nu a reușit să-i aranjeze Rusiei o "flagelare publică">>>

Răspunsul la o sondare a terenului atât de obraznică și deschisă a fost dat instantaneu și fără echivoc. Tot ce i se întâmplă lui Navalnîi este o afacere pur internă a Rusiei, iar presiunea în acest sens, Moscova o consideră inacceptabilă. Și, în general – ce legătură au contractele de gaze naturale cu acesta? De altfel, diplomații dumneavoastră au început să-și permită prea multe, domnule Borrell. Nu ați dori să aflați în timpul vizitei dumneavoastră că trei reprezentanți străini din Germania, Polonia și Suedia au fost declarați persona non grata? Deci: vom continua jocul sau totuși vom vorbi serios?

Oficialul european s-a dovedit a fi nepregătit pentru o conversație serioasă.

Totuși, vizita lui Borrell a confirmat validitatea zicalei "câinele latră, caravana merge". Recent, au devenit cunoscute termenele de finalizare a segmentului danez a conductei de gaz. Informațiile respective sunt incluse în notificarea adresată navigatorilor, publicată pe site-ul Autorității maritime daneze. Construcția conductei de gaz "Nord Stream – 2" în apele daneze, care a început în ianuarie, ar trebui să se încheie în luna aprilie a acestui an.

Iar în Bundestag, ministrul german de Externe, Heiko Maas, le-a explicat unor deputați deosebit de zeloși că poți spune lucruri urâte despre Rusia cât vor, dar refuzul geostrategic de a construi conducta de gaz va fi un dezastru, de care vor profita concurenții Germaniei: "Există țări care cer de la noi să oprim construcția, în timp ce ele însele cresc importurile de petrol din Rusia", a subliniat el. Vicecancelarul german Olaf Scholz și cancelarul austriac Sebastian Kurz și-au exprimat încrederea că proiectul va fi implementat.

Astfel, vizita lui Borrell nu a declanșat un nou val de rusofobie în Uniunea Europeană. Dar nu există motive de relaxare – a fost doar o misiune de cercetare prin luptă. Se va încerca învinuirea Moscovei de toate păcatele deja la reuniunea miniștrilor de Externe ai UE din 22 februarie și apoi vor consolida acordurile la care au ajuns la summitul din martie. Și doar o poziție consecventă și rigidă a Kremlinului va permite "partenerilor" occidentali să ia în serios amenințarea pe deplin reală, despre care îi avertizează mai mulți politicieni germani: o degradare ulterioară a relațiilor dintre Est și Vest ar putea schimba peisajul geopolitic și ar putea afecta Europa în ansamblu. La urma urmei, relațiile Rusie cu țările europene nu au fost la un nivel atât de jos de mult timp. Mai sus decât înainte de Rapallo în 1922, dar mai jos decât după Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa din 1975.

”Nord Stream – 2”: SUA amenință companiile europene cu noi sancțiuni>>>

Substanțial, problema constă în faptul că nimeni nu poate anula economia și geografia, nici măcar oficialii de la Bruxelles. Rusia și Europa vor fi întotdeauna vecine și, prin urmare, contactele economice nu pot fi pur și simplu întrerupte – acest lucru nu s-a făcut nici măcar în anii celei mai dure confruntări dintre vecini în epoca Războiului Rece. Politica afectează legăturile economice, dar o politică infantilă bazată pe principiul "îmi fac probleme mie însumi prin încercarea de a pedepsi pe altcineva" de obicei nu este caracteristică statelor și politicienilor serioși. În ceea ce privește dorința de a "îndoi" Rusia în legătură cu subiectul misterioasei povești cu Navalnîi, cu siguranță nu vor reuși să "cumpere atât de ieftin" Rusia, ceea ce a și demonstrat Moscova.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

166
Tagurile:
Josep Borrell, Aleksei Navalnîi, Nord Stream-2", Europa, Moscova, vizită
Tematic
Peskov: Declarațiile lui Lavrov despre UE - denaturate
De ce Gerhard Schröder le-a amintit germanilor de războaiele cu Rusia
Ian Lisnevschi

Lisnevschi a explicat care este cauza morții în masă a pensionarilor

108
(reînnoit 10:57 13.04.2021)
Sociologul Ian Linsnevschi a numit cauzele, în afara de coronavirus, din care decedează oamenii în etate din Republica Moldova.

CHIȘINĂU, 13 apr – Sputnik. La începutul lunii aprilie, în Republica Moldova trăiau 680 400 de pensionari, ceea ce este cu 13 100 de oameni mai puțin cu aceeași perioadă a anului 2020. Aceste date sunt confirmate de Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS).

Potrivit acestor informații, valoarea pensiei medii a crescut în ultimul an cu 240 de lei, ajungând la aproape 2 155 de lei. Majoritatea absolută a celor ieșiți la pensie primesc pensia pentru limita de vârstă - 520 de mii de oameni. Valoare acesteia este de 2 mii 130 de lei, ceea ce este extrem de puțin ca un om să ducă o viața decentă.

Dar care sunt cauze din care pensionarii decedează în masă în Republica Moldova? răspunsul la această întrebare l-a dat sociologul și analistul politic Ian Lisnevschi.

"În afară de factorul COVID, oricum în societatea moldovenească există tendința de micșorare a cotei car o ocupă oamenii în vârstă. Cauza este și calitatea vieții și ritmul vieții în Republica Moldova, dar și bolile cronice de care suferă cei vârstnici", a declarat interlocutorul.

Expertul mai spune că în ultimii 5-7 ani, în Republica Moldova a fost înregistrată o nouă tendință: copiii pensionarilor moldoveni pleacă la muncă peste hotare unde, în definitiv, se stabilesc cu traiul, după care îi iau cu ei și pe părinții lor bătrâni, ca aceștia să nu-și ducă bătrânețile singurătate și în sărăcia din Republica Moldova.

"Dacă la sfârșitul anilor '90 ai secolului trecut, din Republica Moldova plecau în cea mai mare parte oameni de vârstă medie, acum tinerii sunt cei care pleacă în număr cel mai mare și ei se străduiesc să-i ia cu ei, în țările în care s-au stabilit, și pe părinții lor", mai spune Ian Lisnevschi.

El menționează că astăzi avem un tablou mai mult decât sumbru al componenții demografice al societății. În fiecare săptămână, în jur de o mie de cetățeni moldoveni, apți de muncă, părăsesc țara. Cauzele care îi determină pe oameni să procedeze astfel sunt mai multe, dar între acestea este si instabilitatea politică din Republica Moldova, lipsa unui viitor stabil și previzibil, confruntarea din eșaloanele de sus ale puterii - toate acestea constituie unul dintre factorii determinanți care îi forțează pe oameni să plece.      

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

108
Tagurile:
Demografie, sociolog, Ian Lisnevschi, masă, mor, Pensionari


Загрузка...
Alegeri 2015

Krîlov: Occidentul ar putea falsifice rezultatele alegerilor anticipate

81
(reînnoit 11:46 13.04.2021)
Analistul politic Valentin Krîlov pune la îndoială transparența procesului de electoral în cadrul alegerilor parlamentare anticipate care sunt preconizate pentru viitorul apropiat. El susține că ceste posibile falsificări ar putea să vizeze votul din diasporă.

CHIȘINĂU, 13 apr – Sputnik. Președintele Maia Sandu și partidul pro-prezidențial PAS și-au făcut public, în repetate rânduri, poziția față de viitorul politic al Republicii Moldova: declanșarea cu orice preț și prin orice metode a alegerilor parlamentare anticipate.

Socialiștii și reprezentanți altor forțe politice care fac parte din majoritatea parlamentară au menționat în mai multe rânduri că, în condiții de pandemie și stare de urgență din cauza pericolului de răspândire a coronavirusului, aceste alegeri nu pot fă desfășurate pentru că ar conduce la sporirea cazurilor de infecție cu COVID-19.

Acum Curtea Constituțională ar urma să se pronunțe asupra interpelării președintelui Maia Sandu care a solicitat dizolvarea Legislativului și desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate. Curtea urmează să se întrunească în ședință în data de 15 aprilie.

Dar în ce condiții ar putea fi desfășurare alegerile parlamentare anticipate în Republica Moldova? la această întrebare a răspuns analistul politic Valentin Krîlov în studioul Sputnik Moldova.

"Dacă membrii Curții Constituționale vor constata că sunt întrunite condițiile necesare pentru declanșarea alegerilor parlamentare anticipate, atunci trebuie să așteptăm ca să expire perioada în care a fost anunțată stare de urgență. În rest, totul depinde de decizia președintelui Republicii Moldova. Șeful statului este în drept să dizolve Parlamentul, dar nu este obligat să o facă", a declarat Valentin Krîlov.

El admite că Maia Sandu totuși va dizolva Parlamentul, dat fiind că aceasta a devenit o idee fixă a președintelui Republicii Moldova.

"Nu există nicio logică în această obsesie. Ce se va întâmpla după alegeri? Mia bine nu va fi", a spus expertul.

Krîlov afirmă că nu putem exclude că, prin concursul Occidentului, procesul electoral peste hotare să fie fraudat, și anume să se atribuie un număr impresionant de voturi pentru PAS. Expertul spune că membrii Comisiei Electorale Centrale ar trebuie să fie vigilenți și să nu admită astfel de falsificări în masă dacă totuși vor avea loc alegeri parlamentare anticipate.  Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

81
Tagurile:
Alegeri fraudate, Parlamentare, alegeri, Maia Sandu


Загрузка...
Ședința Consiliului Suprem de Securitate din 13 aprilie 2021

Maia Sandu spune ce s-a discutat la ședința Consiliului Suprem de Securitate

0
(reînnoit 19:48 13.04.2021)
Președintele țării, Maia Sandu, a anunțat subiectele care au fost astăzi abordate la ședința Consiliului Suprem de Securitate.

CHIȘINĂU, 13 apr – Sputnik. Maia Sandu a scris pe pagina sa de Facebook că a convocat astăzi Consiliul Suprem de Securitate pentru a pune în discuție subiecte urgente care afectează cetățenii, dar și securitatea economică a Republicii Moldova. În primul rând, au fost discutate problemele din sectorul asigurărilor.

"Schemele puse la cale de anumite grupuri de interese, controlate de Plahotniuc, Șor și Platon, care se derulează de mai mulți ani, pun în pericol banii cetățenilor, creează riscuri majore pentru sectorul asigurărilor, dar și pentru bugetul statului. Unele din aceste scheme au fost posibile din cauza deciziilor proaste ale instituțiilor de reglementare, altele - din cauza deciziilor dubioase ale judecătorilor. În lipsa unor acțiuni prompte din partea organelor de drept în cazul actelor de corupție, dar și a inacțiunii Parlamentului în raport cu membrii consiliului CNPF, atacurile raider continuă", a menționat președintele țării. 

Membrii Consiliului au venit cu mai multe recomandări către instituțiile statulu. I-au solicitat Procuraturii Generale să investigheze cazurile de utilizare a companiilor din sectorul de asigurări și a conturilor bancare ale acestora în activități de creditare și procese de privatizare a activelor statului conectate la grupuri de interese și implicate în alte fraude investigate.

1 / 2
Ședința Consiliului Suprem de Securitate din 13 aprilie 2021

În cadrul ședinței s-a discutat și despre exportul de grâul.

"Am cerut extinderea restricției la exportul grâului din rezerva de stat, pentru a nu admite creșterea prețurilor la produse de panificație pentru categoriile de cetățeni cu venituri mici", a precizat Maia Sandu. 

Președinția i-a solicitat Guvernului în exercițiu prelungirea interdicției privind exportul de grâu din rezerva de stat până în data de 30 iunie.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Maia Sandu, ședință
Tematic
Criza COVID-19: A fost constituit un consiliu consultativ pe lângă prim-ministru
Consiliul Suprem de Securitate - nu seamănă a consiliu și inspiră insecuritate


Загрузка...