Alimentare cu benzină

Expert: Piața produselor petroliere trebuie fie subiect de anchetă

133
Scumpirea carburanților de către unele companii petroliere ar fi justificată, în opinia expertului economic Veaceslav Ioniță. Totuși, el apreciază că „piața produselor petroliere trebuie să fie subiect de anchetă”.

CHIȘINĂU, 17 ian - Sputnik. Expertul economic Veaceslav Ioniță a numit două motive de bază care au condus la recenta scumpire a carburanților de către mai multe companii.

Primul motiv, potrivit expertului, este faptul că „a crescut acciza la produse petroliere”.

„La benzină acciza a crescut de la 4,47 lei/litru la 4,87 lei/litru. Împreuna cu TVA, impozitele în acest an s-au majorat cu 48 bani/litru”, a explicat Veaceslav Ioniță pe blogul personal.  

 Цена на топливо в Молдове (17января)
Cum a crescut acciza la benzină

Al doilea motiv ar fi faptul că „crește prețul petrolului pe piețele internaționale”.

„Astfel, în septembrie - octombrie 2020, prețul unui baril de petrol a fost de 40 USD. În decembrie, el s-a scumpit cu 25%, până la 50 USD. Iar în prezent a mai crescut cu 10%, până la 55 USD/barrel”, a scris Ioniță.

 Цена на топливо в Молдове (17января)
Prețul petrolului

„Teoretic, petroliștii ar avea motiv să crească prețurile, dar există un maaare DAR...”, a adăugat expertul economic. 

„În 2020, când prețul la petrol a scăzut dramatic, ajungând la minimul din ultimii 25 de ani, petroliștii nu s-au grăbit să scadă prețul pe măsură. Drept consecință, anul trecut, în plină criza, ei au încasat cei mai mulți bani din istoria Moldovei”, a afirmat Ioniță.

„Așa că reiterez: piața produselor petroliere trebuie să fie subiect de anchetă a Consiliului Concurenței, Agenției Naționale de Reglementare în Energetică, comisiilor parlamentare de profil și nu în ultimul rând a Consiliului de Securitate de pe lângă Președintele Republicii Moldova”.

Benzina, motorina și gazul lichefiat s-au scumpit

Benzina și motorina s-au scumpit pe 16 ianuarie cu aproximativ un leu la unele stații de alimentare din Chișinău. Gazul lichefiat s-a scumpit cu aproape 80 de bani.

Petrol, imagine din arhivă
© Sputnik / Максим Богодвид

La stațiile care au afișat prețurile majorate, un litru de benzină A 95 costă 17,10 lei și mai mult de atât, un litru de motorină – până la 14,45 lei, un litru de gaz lichefiat - 10,10 lei.

Menționăm că ultima dată carburanții s-au scumpit acum o lună – benzina și motorina cu vreo 60 de bani, iar gazul lichefiat cu aproximativ 40 de bani.

Totodată, în ultimele zile euro și dolarul au un trend ascendent în cotațiile valutare oficiale.

Reamintim că, din martie 2019, companiile din domeniu sunt în drept să stabilească de sine stătător preţurile de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere, dar condiția este să nu depăşească rata de rentabilitate anuală de 10%.

La începutul acestui an, Consiliul Concurenţei a admis că preţul carburanţilor va creşte din cauza tendințelor de pe piețele internaționale, dar și ca urmare a majorării cotei accizelor cu până la 9%, conform politicii bugetar-fiscale şi vamale pentru 2021.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

133
Tagurile:
expert economic, ancheta, Produse petroliere, carburanți
Tematic
Declarații explozive: Nicolas Maduro - „Petrolul venezuelean, motiv pentru invazia SUA”
Corporațiile salvează petrolul de șist, dar au și ele probleme
Компрессорные станции Казачья и Русская в Краснодарском крае

Rusia și Statele Unite împart piața europeană: cine va umplea depozitele de gaze

113
Iarna rece și prelungită a golit depozitele europene de gaze. A rămas doar o treime din rezerve. Americanii au decis să profite de acest lucru și au propus o cantitate mare de gaz lichefiat.

MOSCOVA, 12 apr – Sputnik, Irina Badmaeva. Cu toate acestea, criza provocată de coronavirus nu-i va permite Europei să cumpere resursa energetică costisitoare de peste ocean. Aceasta va fi nevoită să achiziționeze materii prime rusești. Cât va câștiga "Gazpromul" și bugetul de stat grație exportului în străinătate, a aflat Sputnik.

Înghețuri anormale pentru Europa

Toamna și iarna, europenii au folosit mai mult de 65 de miliarde de metri cubi de gaz – maximumul ultimilor zece ani. Despre acest lucru informează "Gazprom" cu referire la GasInfrastructureEurope. Apogeul anterior a fost în 2018, când în februarie – martie, Europa a fost lovită de un ciclon cu înghețuri anormale și ninsori.

Vremea a jucat o festă rea și în acest sezon de încălzire. În ianuarie, "Gazpromul" a fost nevoit să crească de urgență livrările în Europa înghețată. A trimis cu 32,4 procente mai mult decât de obicei în Germania, cu 77,3 – în Franța, cu 21,2 – în Olanda, cu toate 100 – în Italia.

În plus, a crescut exportul și în Asia, unde, la fel, au ajuns frigurile. În consecință, pe piață a apărut un deficit, care a provocat o creștere explosivă a prețurilor spot – bunurile, valorile mobiliare sau valuta se vinde în condiții de livrare imediată.

Așa, de exemplu, în Asia, a existat un moment când cotațiile depășeau o mie de dolari pe o mie de cuburi. Unele contracte erau încheiate cu 1400. În Europa, prețurile depășeau treapta de 300 de dolari, în pofida faptului că în bugetul conservativ al "Gazpromului" pe 2021 este fixată o valoare de 170.

Ca urmare, exporturile rusești în străinătate au crescut până la 19,5 de miliarde de metri cubi – cu aproape 46% mai mult față de anul precedent.

Nici februarie nu i-a răsfățat pe europeni cu vreme bună. În această lună, trei zile la rând, din depozitele europene s-a scos o cantitate maximă – mai mult de un miliard de metri cubi pe zi.

Până la 25 martie, când s-a înceiat sezonul rece, stocul mediu al "metrourilor" Lumii Vechi a scăzut până la 29%. În special, în Germania și Austria – până la 26, în Olanda – până la 23, în Franța – până la 17.

Pentru a nu îngheța iarna viitoare, europenii trebuie să pompeze cu 57,3% (aproape cu 24 de miliarde de metri cubi) mai mult decât anul trecut, a calculat "Gazpromul". Această cifră este comparabilă cu totalul exporturilor în 2020 în Franța și Olanda. Campania de stocare începută, privind suplinirea depozitelor, promite să devină una dintre cele mai mari din anul 2011.

Alternative la gazul rusesc

În 2020, ponderea materiilor prime autohtone pe piața europeană a gazelor a fost de aproximativ 33%, a informat directorul general al companiei "Gazprom Export", Elena Burmistrova. Potrivit ei, "începând deja cu al treilea trimestru, volumul exporturilor a atins, iar în unele cazuri a depășit, indicatorii pre-criză". Toate obligațiile față de importatori au fost îndeplinite. În plus, până la sfârșitul anului, prețurile contractelor s-au dovedit a fi mai mici față de prețurile spot din hub-urile europene. Acest lucru a stimulat suplimentar livrările.

Combustibilul albastru livrat Uniunii Europene, provine, pe lângă Rusia, din Norvegia, Qatar, Algeria, SUA și Nigeria. Consumatorii principali – Germania, Marea Britanie și Italia. Mai mult, germanii și britanicii primesc gazul rusesc prin "Nord Steam". Nu există alte opțiuni. Desigur, pot să utilizeze gazul natural lichefiat (GNL), dar el este mai scump. În plus, aceasta necesită terminale speciale, de care Germania, de exemplu, nu dispune. GNL-ul este livrat acolo prin Belgia și Olanda.

În Italia și Marea Britanie, există terminale, dar, și acolo, nu se grăbesc să renunțe la gazul din gazoduct. De aceea, principalii cumpărători ai resursei energetice rusești nu susțin lupta Statelor Unite cu "Nord Stream – 2".  Mai mult, Germania a propus americanilor să finanțeze construcția de terminale pentru recepția GNL-ului lor, numai să lase în pace proiectul "Nord Stream – 2".  Vara trecută, Berlinul era gata să aloce pentru asta un miliard de euro. Dar Washingtonul a rămas neclintit.

Proiectul rusesc are destui oponenți în UE: Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia, România, Croația. Acestea sunt țări de tranzit, respectiv, ele câștigă destul de bine pe baza acestui lucru.

Apropo, Varșovia și-a declarat deja intenția de a se descurca fără gazul rusesc din 2022. Polonezii mizează pe conducta de gaz Baltic Pipe, care se construiește spre platforma continentală norvegiană în Marea Nordului. Restul – GNL de peste ocean.

Americanii, desigur, ar fi bucuroși să suplinească depozitele europene – mai ales acum, când cererea asiatică a scăzut. În martie, Lumea Veche a cumpărat de la ei 11 miliarde de metri cubi – de două ori mai mult decât în ​​ianuarie și februarie. Statele Unite au asigurat 30% din livrările în Europa de Vest. Mai mult, acum, în mări și oceane se află mai mult de 70 de petroliere cu GNL american.

Cine va suplini depozitele europene

Dar criza nu a trecut încă, iar gazul natural lichefiat este în continuare mai scump decât gazul din gazoduct. În plus, "Gazpromul", spre deosebire de concurenți, poate crește rapid producția și livrările zilnice. Compania dispune de "metrouri" proprii în Europa.

Iar direcția vest-europeană este o prioritate, întrucât rentabilitatea "Nord Stream" este încă discutabilă, observă Alexandr Timofeev, profesor asociat al Universității Ruse de Economie Plehanov. "Iarna rece și prelungită a asigurat o cerere bună. Ea poate crește mai repede decât stocul depozitelor, ceea ce, la rândul său, va duce la o creștere a prețurilor deja până în toamnă", spune interlocutorul.

După părerea consultantului independent privind dezvoltarea complexului combustibilo-energetic al Rusiei, VYGONConsulting, în acest an, "Gazpromul" poate crește exportul de gaz în străinătate până la 210 miliarde de metri cubi – cu 17% mai mult decât în ​​2020 și aproape de cinci și jumătate mai mult decât în ​​anul "pre-covid" 2019.

Așa, de exemplu, în primul trimestru, exporturile "Gazpromului" au crescut cu 30,7%. "Mai devreme, furnizorul a pus prețul de 170 de dolari pe o mie de metri cubi. Dar, apoi, planurile au fost revizuite. Acum se presupune un preț mediu anual de 200 de dolari. Ideea constă în faptul că contractele pe termen lung sunt în mare parte legate de prețurile spot europene. În plus, au crescut cotațiile de petrol, de care depind cotațiile de gaze. Prin urmare, "Gazpromul" are toate șansele să-i convingă pe consumatori de validitatea planurilor sale", consideră Mark Goihman, analistul principal al centrului de informații și analitică TeleTrade.

Apropo, gazul a continuat să se scumpească și după sfârșitul sezonului de încălzire. Acum, la hub-ul olandez TTF (Title Transfer Facility Natural Gas Price Index) pe spot – 252 de dolari pe o mie de metri cubi, acest preț reprezintă maximumul din 2018.

Drept urmare, în acest an, veniturile "Gazpromului" datorate livrărilor în străinătate vor crește de 1,7 ori, până la 42 de miliarde de dolari, menționează VYGON Consulting. Iar această sumă este foarte binevenită bugetului de stat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

113
Tagurile:
Gaze naturale, gazoduct, gaze, piața, europa, SUA, Rusia


Загрузка...
Владимир Зеленский и Реджеп Тайип Эрдоган

Cum Turcia își consolidează pozițiile în spațiul ex-sovietic

87
Turcia își extinde influența în spațiul ex-sovietic, consolidându-și influența în Ucraina și Azerbaidjan. Ce se ascunde în spatele acestei agende.

Serghei Markedonov, cercetător principal al Institutul de State de Relații Internaționale de la Moscova a Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, redactorul șef al revistei “Mejdunarodnaia Analitika”

Intensificarea cooperării turci-ucrainene poate influența în mod substanțial situația din regiunea Mării Negre. Totodată, semnificația acestui factor depășește limitele geografice ale bazinului Mării Negre.

Relațiile dintre Ankara și Kiev, care cunosc o dezvoltare dinamică, sunt actualizate de probleme precum pătrunderea energică a Turciei în spațiul fostei URSS, disponibilitatea ei de a-și atribui rolul de protector politico-militar al unor state post-sovietice, precum și o oportunitate pentru unele state de a-și consolida relațiile cu Alianța fără a fi membri formali ai organizației.

Vizite și simboluri politice

În ultimii ani se observă o activizare semnificativă a contactelor bilaterale dintre reprezentanții Kievului și Ankara la cel mai înalt nivel. Prima vizită a liderului ucrainean în Turcia a avut loc în august 2019. Acest lucru s-a întâmplat doar peste patru luni de la victoria lui Zelenski în alegerile prezidențiale. La începutul lui februarie 2020, a venit rândul Kievului să găzduiască înaltul oaspete de la Ankara. Peste opt luni a avut loc o nouă vizită de lucru a lui Zelenski în Turcia. Între cele două evenimente, pe 27 august 2020, președintele Recep Tayyip Erdogan a purtat discuții cu vicepremierul guvernului ucrainean, Oleg Urupski. Pe 10 aprilie 2021, Turcia a fost vizitată de președintele Ucrainei.

Din câte observăm, intensitatea contactelor bilaterale este destul de înaltă. Însă mult mai important este contextul în jurul acestor evenimente diplomatice. Merită să atragem atenție la faptul că vizita lui Erdogan la Kiev pe 3 februarie 2020 a fost dedicată nu doar celor 28 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între Republica Turcă și Ucraina post-sovietică. Aceasta a avut loc pe fundalul unei escaladări bruște în Siria. Dacă în timpul primei întrevederi cu Zelenski pe pământul turc Erdogan s-a distanțat de orice critică în adresa Moscovei, atunci la Kiev a dat frâu liber emoțiilor. Rusia a fost acuzată că a închis ochii premeditat la acțiunile “regimului sirian”. Pe acest fundal, Kievul și Ankara au convenit asupra activizării cooperării în domeniul tehnico-militar.

Voiajul lui Zelenski pe țărmurile turcești în octombrie a anului trecut a decurs în contextul celui de-al doilea război în Karabahul de Nord. În acest eveniment rolul Ankarei nu se rezuma doar la fraze simbolice cu privire la susținerea integrității teritoriale a Azerbaidjanului, principalul aliat în spațiul ex-sovietic. Turcia și-a adjudecată noul rol în regiunea Caucazului. A devenit clar că odată ce și-a consolidat pozițiile în regiunea Caspică, Turcia va devenit mult mai activă atât în direcția Asiei Centrală, cât și în regiunea Mării Negre.

Sub acompaniamentul armelor din conflictul din Nagorno Karabah, Kievul și Ankara au semnat un memorandul cu privire la o cooperare pe termen lung pentru consolidarea sistemelor de apărare. Drept urmare a acestui fapt a devenit acordul Ministerului Apărării din Ucraina cu un șir de companii turcești pentru producția dronelor și corvetelor, semnat în decembrie 2020.

Și, în final, aprilie 2021. Vizita lui Zelenski în Turcia a avut loc pe fundalul izbucnirii spontane a unui interes față de situația din Donbas. În Sud-Estul Ucrainei are loc o “dezghețare” a conflictului. Problema aici constă nu atât în incidentele militare, înregistrate de reprezentanții OSCE, jurnaliști și experți. Pe față e o vădită stagnare a procesului de instaurare a păcii, o tentativă de a modifica formatul existent al negocierilor prin cooptarea în “grupul normand” a SUA, de a transfera negocierile de la Minsk într-o altă capitală “neutră”. Chiar dacă autoritățile belaruse, în ciuda unor relații strânse cu Rusia, s-au obținut de la formularea unei poziții în ceea ce privește Donbas.

Zelenski și Erdogan au demonstrate mai multe semne ale susținerii și solidarității reciproce. De altfel, în astfel de istorii întotdeauna există anumite nuanțe la care merită să atragem atenție. Ce premise sistemice există pentru activizarea relațiilor turco-ucrainene? Pot fi considerate pozițiile Ankara și Kiev în totalitate identice?

Bazele pentru parteneriatul bilateral

Să începem cu faptul că pentru Ucraina președintele Erdogan și establishment turcesc reprezintă un public recunoscător. În special, atunci când vine vorba de pierderea suveranității Kievului asupra Crimeii. Comunitatea tătară reprezintă un factor intern important pentru Turcia. Potrivit unor aprecieri, în țără locuiesc peste 4-5 milioane de urmași ai tătarilor din Crimeea. Potrivit turcologului rus Pavel Șlîkov, “în Turcia există niște forțe care sunt dispuse să exploateze sentimentele romantice ale elitei turcești, care visează la intensificarea expansiunii spre Caucaz, Crimeea, Volga, Asia Centrală și care privesc Rusia nu în calitate de partener, ci ca pe un adversar geopolitic”.

De aici vine și poziția clar exprimată a autorităților de la Ankara în problema Crimeii. De fiecare data establishmentul turc subliniază că nu recunoaște jurisdicția rusă asupra acestei peninsula. Mai mult, elita turcă, conștientizând complexitatea relațiilor dintre Moscova și Kiev, utilizează canalele ucrainene pentru a transmite nemulțumirile față de politica Rusiei.

În afară de aceasta, pentru Zelenski sunt foarte importante contactele cu Patriarhul de la Constantinopol Bartolomeu, al cărui influență încearcă s-o instrumentalizeze pentru consolidarea tendinței de “naționalizare” a bisericii ortodoxe în țara lui.

Observăm disponibilitatea Ucrainei de a-și demonstra poziții speciale în raport cu Azerbaidjan, precum și respingerea politicii de recunoaștere a genocidului armean în Imperiul Otoman.

Între timp, pentru Turcia Ucraina nu este doar un canal pentru lansarea nemulțumirilor existente și a emoțiilor în contextul unei “cooperări competitive” controversate cu Moscova. În cele din urmă, canalele de comunicare ale președinților și miniștrilor Afacerilor Externe ai Rusiei și Turciei sunt ajustate și funcționează bine. Apropo, în ajunul călătoriei lui Zelenski, la inițiativa părții turcești, a avut loc o discuție telefonică între Recep Tayyip Erdogan și Vladimir Putin. Ankara încearcă să-și promoveze propria direcție, pentru ca, pe de o parte, să nu intre într-un conflict deschis cu SUA și NATO, păstrându-și calitatea de membri al Alianței Nord-Atlantice, pe de altă parte, să-și demonstreze politica externă independentă. Problema Crimeii sau activizarea în spațiul postsovietic, în primul rând, e inițiativa părții turce. În același timp, e un prilej de a demonstra solidaritatea cu Washingtonul și Bruxelles. Drept urmare, declarația lui Erdogan de sprijinire a aspirațiilor euro-atlantice ale Kievului. Speranțele de admitere a Ucrainei în Alianță sunt mici, însă declarațiile de susținere a integrității teritoriale, precum și opțiunii pro-NATO vor fi privite pozitiv de aliații americani și europeni.

Aici ne-am dori să atragem atenția la un scenariu de o importanță primară. În jurul Ucrainei și Georgiei nu încetează disputele: vor deveni în curând membri ai NATO? Însă această chestiune, în ciuda importanței sale, este secundar. Istoria cunoaște o mulțime de cazuri în care o țară a devenit un partener privilegiat al SUA sau altor aliați ai Washingtonului, fără a fi formal membru al Alianței. Oare nu era așa în cazul Israelului, Coreei de Sud, Japoniei, Spaniei în perioada dictaturii lui Franco? Să nu plecam atât de departe. Oare absența calității de membru al NATO a împiedicat Azerbaidjanul să devine un partener strategic al Turciei, țară care are a doua armată ca mărime în Alianță?

Kievul nu e Baku

Prin urmare, între Ucraina și Turcia nu există probleme, iar alianța lor în curând se va transforma în ceva similar modelului turco-azer? Să nu ne grăbim cu concluzii. În primul rând, pentru că Baku, spre deosebire de Kiev, își ajustează politica prin distanțarea de orice procese integraționiste. Ucraina își definește foarte clar astfel de obiective strategice, cum ar fi aderarea la NATO și UE. Ceea ce înseamnă că este mult mai dependentă de modul în care este definit formatul bilateral.

Cât timp relațiile în triunghiul Washington – Bruxelles – Ankara sunt bune, nu există nicio problemă. Însă e suficient ca SUA să simtă o gelozie față de partenerul său eurasiatic, situația se poate schimba, iar Kievul va fi nevoit să aleagă. Baku nu apleacă urechea atât de atent la “sfaturile străine” în ceea ce privește democrația și reformele. Nu și Kievul. Ucraina nu dispune de acea independență față de Occident în procesul de luare a deciziilor, ceea ce are Azerbaidjanul.

Aici ar fi momentul să menționăm istoria din agenda relațiilor turco-ucrainene, cum ar fi extrădarea Turciei a adepților liderului spiritual Fethullah Gülen. În ianuarie 2021, din Ucraina au fost deportați doi învățători turci – Samet Gur și Salih Fidana. Reveniți acasă, aceștia au ajuns sub acuzare. Însă o astfel de cooperare, de regulă, provoacă proteste și reacții critice din partea diverselor organizații internaționale (cum ar fi Freedom House). Chiar dacă Statele Unite balansează de obicei între “politica reală” și abordarea idealist, Ucraina este percepută de opinia publică de acolo nu ca o țară “specifică” a Orientului arab, ci ca un stat european, care aspiră la „standarde înalte ale democrației”. Ceea ce li se iartă statelor din regiunea Golfului, Kievului nu i se admite.

Pe lângă factorul SUA există și alte constrângeri. În ultimii ani Erdogan i-a provocat pe mai mulți. În listă se află și Moscova, Washingtonul, Beijingul, Delhi. Totuși, promovându-și imaginea de cel care tulbură liniștea publică, președintele turc și-a demonstrat în mai multe rânduri capacitatea de a raționaliza confruntarea. Nu în zadar în timpul vizitei omologului său ucrainean, liderul turc i-a indicat asupra necesității realizării acordurilor de la Minsk. În ciuda faptului că autoritățile de la Kiev susțin deschis că acestea sunt învechite și nu mai sunt relevante pentru actuala agendă.

În același timp, livrarea armatei ucrainene a dronelor “Bayraktar”, care și-au demonstrat eficiența în timpul acțiunilor militare din Karabah, ar putea să vină în contradicție cu discursurile diplomatice bine puse la punct. E puțin probabil ca Ankara va putea garanta că Ucraina nu-și va dori să repete în Donbas, cu ajutorul lor, experiența de anul trecut din Karabah.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

87
Tagurile:
Ucraina, SUA, Rusia, Turcia


Загрузка...
Pistol

Focuri de armă la granița României cu Republica Moldova

0
Mai mulți traficanți de țigări au fost opriți cu focuri de armă în apropierea frontierei României cu Republica Moldova

BUCUREȘTI, 13 apr – Sputnik. Mai multe persoane care au vrut să intre în România cu țigări de contrabandă au fost oprite cu focuri de armă, dar polițiștii nu au reușit să îi oprească.

Astfel, trei dintre traficanți au trecut în Republica Moldova cu barca, iar altul a fugit în pădure. Totul s-a întâmplat noaptea, când au fost observate, în apropierea malului râului Prut, pe direcţia localităţii de frontieră Santa Mare, judeţul Botoşani, cu ajutorul aparaturii de vedere pe timp de noapte, patru persoane care încărcau colete voluminoase într-o mașină.

Când i-au văzut pe polițiștii de frontieră, profitând de configuraţia terenului, cei patru au abandonat coletele și mașina, iar trei dintre ei au reușit să treacă în Republica Moldova cu ajutorul unei bărci, iar o persoană a fugit în pădurea din apropiere.

„Deoarece cei în cauză nu s-au supus somațiilor legale prin voce, polițiștii de frontieră au fost nevoiți să folosească armamentul din dotare fiind trase două focuri de armă în plan vertical, fără a fi înregistrate victime sau pagube materiale”, a transmis Poliția de Frontieră Botoșani.

Instituția a inventariat bunurile capturate și a descoperit o cantitate de 40.000 de ţigarete (2.000 de pachete), în valoare de 19.796 de lei, cantitate ce a fost ridicată de poliţişti, în vederea continuării cercetărilor. De asemenea, poliţiştii de frontieră au indisponibilizat la sediul instituţiei şi autoturismul, cu o valoare estimată la aproximativ 7500 de lei.

Polițiștii de frontieră fac cercetări pentru contrabandă şi intrarea sau ieșirea din ţară prin trecerea ilegală a frontierei de stat a României și încearcă să depisteze persoanele implicate, iar la finalizare să fie luate măsurile legale ce se impun.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
România, graniță, Împușcături
Tematic
Focuri de armă în toiul nopții la Ungheni: Ce le-a făcut poliţiştilor un bărbat agresiv


Загрузка...