MDL

Starea economiei Moldovei pe final de 2020 expert economic

267
(reînnoit 18:23 29.12.2020)
Expertul economic Viorel Gîrbu a comentat pentru Sputnik Moldova situația actuală a economiei, a făcut un pronostic referitor la viitorul ei și a spus de unde ne poate veni salvarea.

CHIȘINĂU, 29 dec – Sputnik. Economia Republicii Moldova a fost zguduită destul de puternic de criza provocată de pandemia COVID-19, la care s-a mai adăugat seceta ce a redus performanța sectorului agricol.

Incertitudinile și grijile pentru viitor ale moldovenilor sunt amplificate în această perioadă de riscurile pandemiei, restricțiile de divers ordin, schimbările politice de la nivelul conducerii de stat – încheiem anul cu un nou președinte, cu un guvern demisionar și cu discuții vizând organizarea alegerilor parlamentare anticipate în 2021.

Oamenii au cumpărat mai puțin, au consumat mai puțin, au călătorit mai puțin, au făcut mai puține planuri de viitor.

Prioritatea lor a fost să-și protejeze sănătatea și să se mențină pe linia de plutire din punct de vedere financiar - să nu regreseze, cel puțin.

Sectoarele economiei în care a fost posibilă practicarea muncii la distanță au făcut față mai bine crizei provocate de COVID-19.  

Economia – în scădere, oamenii – necăjiți

„Economia are o scădere considerabilă”, iar aproape 40% dintre cetățeni au avut ori încă mai au „stări de depresie, stres, anxietate”, a sintetizat, cu referire la studii statistice oficiale, expertul economic Viorel Gîrbu, solicitat de corespondentul Sputnik Moldova să radiografieze starea economiei pe final de an.  

Виорел Гырбу
© Sputnik / Osmatesco
Viorel Gîrbu

„Economia nu s-a descurcat prea bine pe durata acestei crize - avea o scădere considerabila pe durata primelor 9 luni ale anului (-8,2%) și estimarile pentru sfârșit de an sunt, la fel, destul de pesimiste (-7,2%)”, a comentat expertul economic. 

Viorel Gîrbu a menționat că „majoritatea sectoarelor economice sunt pe minus”.

În cazul sectorului agricol, situația a fost agravată și de secetă, a adăugat interlocutorul.

„Sectorul IT, cel financiar și cel de construcții au înregistrat fie o stagnare, fie o creștere modestă”, a spus Viorel Gîrbu.

Scăderea economiei a fost determinată de scăderea consumului final

„Criza a influențat modul de organizare a activității economice. Sectoarele în care s-a reușit flexibilizarea condițiilor de muncă (s-a trecut la munca de acasă) au redus din impactul crizei asupra acestora”, a constatat Viorel Gîrbu.

Potrivit lui, scăderea economică a fost influențată cel mai mult de reducerea consumului final, implicit de consumul final al gospodăriilor populației.

„Populația pare să fie afectată cel mai mult de criză, așa cum se poate deduce din activitatea instituțiilor financiare - volumul creditelor acordate populației este în scădere față de creșterea creditării agenților economici, ponderea creditelor neperformante acordate populației este în creștere, sectorul de microfinanțare, la fel, este în scădere, acordă mai puține credite populației”, a menționat Viorel Gîrbu.

Expertul economic a adăugat că „38,5% dintre gospodării, în perioada respectivă (primele 9 luni ale anului 2020), au declarat că cel puțin un membru al acestora a avut stare de depresie, stres, anxietate”, potrivit unui studiu la care a făcut referire Biroul Național de Statistică (BNS) – „Influența pandemiei COVID-19 asupra gospodăriei în trimestrul III 2020”.  

„Datele cercetării denotă că mărimea veniturilor disponibile per o persoană diferă pe grupuri de gospodării, în funcție de faptul dacă acestea s-au confruntat cu dificultăți în perioada pandemiei. Se observă că respondenții gospodăriilor care și-au pierdut locul de muncă în țară dispun de venituri cu 39,3% mai mici în raport cu membrii gospodăriilor care continuă să muncească”, a punctat Viorel Gîrbu.

„De asemenea, venituri mai mici cu circa 26,6% au gospodăriile în care cel puțin un membru s-a întors în țară de peste hotare din motivul pierderii locului de muncă, față de gospodăriile membrii cărora continuă să lucreze în afara țării. Gospodăriile în care cel puțin un membru s-a confruntat cu stare de depresie, de asemenea, au înregistrat venituri mai mici cu circa 11,0% în raport cu cele care nu au declarat starea respectivă”, a mai constatat expertul economic.  

Pronostic și soluții pentru anii ce vin

Viorel Gîrbu a spus că pronosticurile sale vizând evoluția economiei în anii următori „sunt pesimiste”.

„Guvernul nu a reușit să reducă din impactul negativ al crizei, suportul acordat este mic și formal. Economia a prezentat aceleași vulnerabilități: slab dezvoltată, acces limitat la creditare, forță de muncă slab pregatită, activități cu valoare adăugată mică, corupție, adminstrație ineficientă, servicii publice de calitate joasă”, a comentat expertul economic.

În opinia lui Viorel Gîrbu, „economia își va reveni dacă contextul internațional se va îmbunătăți. Dar, structural, economia și societatea sunt pe aceeași pantă descendentă”.

„Ce ne așteaptă, dar? Reiese că Republica Moldova e stat falimentar. De unde poate veni corecția?”, l-a întrebat corespondentul Sputnik pe Viorel Gîrbu.

„Din interior... Dacă va dori și va fi capabilă elita politică”, a răspuns expertul economic.

Viorel Gîrbu a adăugat însă că există și „riscuri regionale”, inclusiv cele ce decurg din agenda și interesele, inclusiv de ordin economic, ale „marilor jucători” de pe harta geopolitică a lumii.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

267
Tagurile:
expert, Moldova, Economia RM, Economia
Tematic
Mare țeapă! Banii moldovenilor sunt folosiți de alții
Agricultura în 2021: Ce ne așteaptă în anul care vine
Poct al forțelor de menținere a păcii

Pe cine încurcă trupele rusești de menținere a păcii din Transnistria?

184
Moldova se derivă spre blocul NATO, care aspiră la o expansiune distructivă spre est, ignorând interesele de securitate națională ale Federației Ruse.

Când noile manevre ale Marinei Alianței Atlanticului de Nord în Marea Neagră coincid în timp cu discuția obișnuită la nivelul guvernului Republicii Moldova privind retragerea trupelor rusești de menținere a păcii din Transnistria și planurile de creare a axei militare Chișinău – Kiev – Tbilisi, acestea arată ca niște verigi dintr-un lanț de evenimente.

Exerciții militare comune SUA - România
© Sputnik / Алексей Витвицкий

Manevrele NATO Poseidon-21 au început în Marea Neagră pe 27 februarie și vor continua până pe 6 martie. Cu două zile mai devreme, secretarul de stat al Ministerului de Externe al Republicii Moldova, Gheorghe Leucă, a abordat din nou problema «retragerii trupelor rusești de pe malurile Nistrului și distrugerea completă a munițiilor de acolo». La începutul lunii februarie, la inițiativa Statelor Unite, în regiunea Mării Negre, a început o discuție cu privire la perspectivele blocului militar antirusesc Georgia – Moldova – Ucraina.

Alianța Atlanticului de Nord continuă să-și intensifice activitatea militară în Marea Neagră, în aproprierea granițelor Federației Ruse.  Exercițiile Poseidon-21, cu participarea Marinelor din România, Grecia, Turcia, Spania, Franța și Statele Unite, au început pe 27 februarie în portul românesc Constanța – la 390 km de orașul rus Sevastopol. În total, sunt implicate 13 nave, 9 avioane (francezele Rafale, spaniolele Eurofighter Typhoon) și peste 700 de militari, inclusiv scafandri ai flotei americane.

Forțele și mijloacele Alianței exercită respingerea atacurilor aviației, navelor de suprafață și submarinelor inamicului, detectarea și neutralizarea minelor maritime, precum și efectuarea recunoașterii hidrografice. Dragoarele maritime NATO din grupul permanent de deminare SNMCMG2 (nava-amiral – nava turcească de instruire Sokullu Mehmet Pasa) vor vizita portul ucrainean Odesa pentru a ”obține înțelegere reciprocă, interoperabilitate și încredere cu aliații și partenerii». Forțele și mijloacele flotei Mării Negre a Rusiei au început să monitorizeze acțiunile «partenerilor».

În șenalul NATO

Scenariul exercițiilor Alianței Poseidon-21 presupune o luptă acerbă cu avioanele de atac, cu submarinele și dronele de luptă rusești în acvatoriul Mării Negre. Moldova, care nu are aviație de luptă și ambarcațiuni pe mare, pare să nu aibă nimic de-a face cu acesta. Cu toate acestea, din 2014, republica dezvoltă ”compatibilitatea de parteneriat” cu NATO și pe o platformă comună pentru 23 de ”parteneri selectați” participă activ la operațiunile Alianței. Având resurse și posibilități militare limitate, Chișinăul oficial, reprezentat de echipa președintelui Maia Sandu, încearcă să dea dovadă, măcar cumva, de solidaritate cu partenerii americani și europeni. De aici șinato continuarea unei serii de declarații privind necesitatea retragerii trupelor rusești de menținere a păcii din Transnistria în ajunul exercițiilor Poseidon-21.

După președintele țării, Maia Sandu, și secretarul de stat al MAEIE Gheorghe Leucă a vorbit despre retragerea contingentului rus de menținere a păcii. Secretarul de stat a declarat că Moldova ”este foarte îngrijorată de prezența a 20 de mii de tone de muniții pe teritoriul necontrolat de autoritățile oficiale ale țării” și a subliniat necesitatea ”soluționării problemei prin reluarea procesului de retragere a trupelor ruse și distrugerea munițiilor”.

Lichidarea a zeci de mii de tone de muniții, netransportabile din cauza păstrării îndelungate, din apropierea satului Cobasna necesită construcția unei întreprinderi specializate la fața locului, adică timp și investiții semnificative. Costul proiectului este de aproximativ 3 miliarde de dolari, anterior ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a vorbit despre asistență în această chestiune. Nu există alți investitori la orizont.nato

Pe de altă parte, încă în 1992, Rusia a propus să trimită un contingent de menținere a păcii al ONU în Transnistria, dar Occidentul a decis că este prea scump. Așadar, atunci trupele ruse au primit statutul internațional de pacificatoare, iar în Transnistria au încetat să mai împuște. Atragem atenția la faptul că în istoria contemporană a omenirii, aceasta este singura experiență de succes în instaurarea păcii. Astăzi, forțele comune de menținere a păcii (402 de militari ruși, 492 de militari transnistreni, 355 de militari moldoveni și 10 observatori militari din Ucraina) asigură securitatea la 15 posturi fixe și puncte de control și de trecere și doar acestea nu le permit politicienilor iresponsabili din Republica Moldova să transforme o regiune relativ prosperă, pașnică într-o regiune beligerantă, precum Afganistan, Libia, Siria sau Donbas.

Unirea sabiei și a plugului

Ideea americană de a forma o triplă alianță militară antirusească Georgia – Moldova – Ucraina pare serioasă, dar fără speranță. Implementarea oricărui proiect global depinde în mod natural de resurse și bani. Dacă economiile europene prospere sunt reticente în a investi în NATO și, până de curând, Statele Unite plăteau 22% din cheltuielile Alianței, adică peste 260 de milioane de dolari pe an, ne putem imagina cu ușurință puterea reală a noii alianțe. Partenerii mai mici sunt capabili să susțină proiectul militar-politic iluzoriu al Washingtonului, în principal, numai la nivel verbal.

De exemplu, Moldova cooperează cu Alianța de mai bine de 20 de ani în cadrul unui plan de parteneriat individual. În 2017, a fost deschis un birou de legătură NATO la Chișinău. Principalele direcții de cooperare sunt: ​​creșterea interoperabilității Forțelor armate moldovenești cu trupele Alianței, dezvoltarea documentelor strategice pentru reformare, planificarea militară și formarea bugetului de apărare al Moldovei. SUA și NATO și-au exprimat intenția de a consolida capacitatea de apărare a Republicii Moldova în cadrul planului de acțiune comun Building Integrity Programme. Însă actualmente, în clasamentul global al puterii militare Global Firepower, țara cu o armată de cinci mii de oameni și un buget de apărare de 25 de milioane de dolari ocupă un loc modest – 107. Și este foarte dificil să ne imaginăm creșterea interoperabilității Moldovei cu NATO – în țară nu există niciun tanc, niciun avion de luptă (bugetul nici nu presupune apariția lor). În plus, constituția Republicii Moldova definește statutul neutru al republicii, iar majoritatea cetățenilor moldoveni se opun aderării țării la Alianță.

Moldova se află la o răscruce geopolitică. Activitatea militară a Alianței Atlanticului de Nord în regiunea Mării Negre contribuie la o creștere reală a tensiunii militar-politice, creează riscuri de incidente periculoase pe mare și în aer, adică reduce obiectiv securitatea țărilor din regiunea Mării Negre. Chiar și complicitatea minimă (verbală) a Chișinăului în acest proces nu-i onorează vorbitorii miopi.

Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu poziția redacției

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

184
Tagurile:
NATO, Moldova, trupe de menținere a păcii, Transnistria
Tematic
Ministerul rus de Externe, despre scopul declarațiilor țărilor NATO în cazul Navalnîi
Stoltenberg: NATO s-a consolidat considerabil pe direcția estică


Загрузка...
Ion Cristoiu

Ce spune cel mai mare jurnalist român despre Maia Sandu

839
(reînnoit 19:08 02.03.2021)
Maia Sandu a intrat într-un top al politicienilor care s-au remarcat săptămâna trecută, realizat de notoriul jurnalist român Ion Cristoiu. Iată ce spune cel mai experimentat gazetar de peste Prut despre președintele Republicii Moldova.

CHIȘINĂU 2 mart - Sputnik. Maia Sandu nu face nimic decât gălăgie și, ca să se scuze că nu face nimic, spune că mafia nu-i dă voie, asta-i opinia jurnalistului și scriitorului român Ion Cristoiu.

Ion Cristoiu spune că în Maia Sandu el o regăsește plenar pe Clotilde Armand din România. Asta însemnând că președintele moldovean nu face nimic, decât gălăgie.  

"Ea devenit președinte al Republicii Moldova pe o anumită politică, pe anumite făgăduieli. Președinte în Republica Moldova nu înseamnă nimic. Eu mereu fac această diferență între a face ceva și a face gălăgie. Ea a început să facă gălăgie. Are și o declarație unică în care zice: "Curtea Constituțională a avut dreptate, dar în asemenea vremuri nu trebuie să respectăm Constituția". Eu știu ce înseamnă făcutul în România. Că am făcut… până și un ziar (să faci - n.n.) trebuie să găsești sediu, pe acela, pe acela. Unul nu vine la serviciu, șoferul se plânge că nu are roți. Este dificil să administrezi și nu se poate administra decât fără gălăgie. Adică să administrezi de dimineață până seara. Și când ai terminat, și ai pus anvelopele la mașină, zici: "Bă, stai puțin, era mult mai bine dacă veneam și spuneam că lupt împotriva mafiei din redacție". Așa e și la ea", spune Ion Cristoi.

Notoriul jurnalist român spune că Maia Sandu se crede Jeanne d'Arc.

"Ea trebuie să vadă cu cine face: cu acela, mă sprijin pe acela. Ea a venit însă și a zis: "Gata, parlamentul este nelegitim, eu sunt Jeanne d'Arc, nu vreau să discut cu voi". Nu vrea să discute, a fost aleasă în Moldova și nu va face nimic", a menționat Ion Cristoiu.

Cunoscutul jurnalist român a spus din ce categorie sau din ce neam de politicieni de politicieni face parte Maia Sandu: din acel care vorbesc, dar nu fac.

"Asta este marea problemă: ea este din același neam cu USR+. Mai spun odată: bătutul cuiului presupune ciocan, să cauți cuiul, nu-l găsești, apoi să nu te lovești peste degete. Cel mai bine este să spui: "Nu, domnule, eu nu pot să bat cuiul acela că nu mă lasă mafia". E foarte frumos, dar n-ai bătut cuiul", a conchis Ion Cristoiu.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

839
Tagurile:
face, Prut, român, Jurnalist, Ion Cristoiu, Maia Sandu


Загрузка...
În Moldova a început campania de vaccinare

Cum se simte după 24 de ore prima persoană vaccinată împotriva COVID

0
(reînnoit 10:32 03.03.2021)
Primele persoane din Moldova au fost vaccinate marți împotriva coronavirusului – primul vaccinat a vorbit în studioul Sputnik Moldova despre așteptările pe care le au în urma imunizării și cum se simt cei cărora le-a fost administrat preparatul.

CHIȘINĂU, 3 mart – Sputnik. Medicii din Moldova au început să fie vaccinați de marți, 2 martie, împotriva COVID-19. Ei ai fost imunizați cu preparatul AstraZeneca, produs în Coreea de Sud, din donația oferită de România.

Primul dintre cei vaccinați în țara noastră a fost Alexandru Botizat, șeful departamentului anestezie și terapie intensivă a Spitalului Clinic Republican. El a povestit în cadrul emisiunii Sputnik MATINAL la cum se simte acum, după ce au trecut aproape 24 de ore de la vaccinare.

Întrebat dacă medicii au avut anumite temeri în ceea ce ține de vaccinare , medicul a spus că cea mai mare temere a medicilor este prin prisma pacienților gravi de la terapie intensivă și gândul să nu ajungă și ei acolo.

”Știind despre impactul devastator al acestei boli asupra organismului, moi ne rugam să vină mai repede acest vaccin”, a spus medicul.

Când va putea fi oprit lanțul infectărilor: Declarația șefului de la Urgență - Video>>>

El a menționat că sunt descrise o sumedenie de reacții și nu se poate face abstracție de ele, dar sunt cunoscute și datele oficiale ale OMS, și trebuie să ne informăm din surse credibile, astfel că medicii moldoveni au fost asigurați că nu există motive de îngrijorare, sun reacții ca la orice alte vaccinuri, a explicat Alexandru Botizat, menționând că nu a fost pus la îndoială gradul de eficiență al vaccinului, și nici nu au exagerat acele complicații care ar putea inerveni.

La aproape de 24 de ore de la vaccinare, medicul a spus că se simte bine și este plin de optimism. El a menționat că s-a simțit în momentul în care a fost primul imunizat în pielea lui Iurii Gagarin, explorând  acest ”cosmos al vaccinării”.

”Sunt niște semne locale, semne de slăbiciune ușoare pe care le-am așteptat de fapt, ceea ce înseamnă că vaccinul este activ, are efect. Și colegii mei care s-au vaccinat au spus că au avut aseară un pic de slăbiciune, și un pic de durere la locul injectării, dar în linii generale starea este de nota 10. Optimismul acoperă de fapt totul”, a relatat primul vaccinat din țara noastră

Medicul a mai a spus că toți medicii vaccinați sunt optimiști și asta le dă speranță și încredere.

La Spitalul Clin Republican au fost vaccinate ieri în total în jur de 140 de persoane – medici, asistenți medicali, infirmieri de la terapie intensivă și medici implicați în tratamentul COVID. Au fost mulți doritori să se vaccineze în cadrul instituției, a mai subliniat Alexandru Botizat, șeful departamentului anestezie și terapie intensivă a Spitalului Clinic Republican.

Potrivi datelor existente în momentul de față, vaccinul cu care sunt imunizați medicii moldoveni ar oferi protecție pe o durată de până la opt luni.

Campania de vaccinare în Moldova

În cadrul campaniei de imunizare vor fi vaccinați mai întâi cei care lucrează nemijlocit în cadrul secțiilor de reanimare, anestezie și de terapie intensivă, precum și personalul din cadrul secțiilor cu profil COVID-19 din spitale. Ulterior va fi vaccinat întreg personalul medical din instituțiile spitalicești, a precizat anterior Ministerul Sănătății.

Campania a început cu vaccinarea lucrătorilor medicali de la Spitalul Clinic Republican, iar apoi vor fi imunizați angajați ai Institutului de Medicină Urgentă.

În cadrul celei de-a doua etape vor fi imunizate persoanele care au depășit vârsta de 60 de ani, cele care au afecțiuni cronice, precum și angajații din cadrul structurilor de menținere și asigurare a ordinii publice, apărării și securității statului și lucrătorii din sistemului penitenciar.

Când va putea fi oprit lanțul infectărilor: Declarația șefului de la Urgență - Video>>>

Abia la cea de-a treia etapă va fi imunizată toată populația, adică toți cei care nu au fost vaccinați în primele două etape.

Potrivit planului național de imunizare împotriva coronavirusului, 70% din populația Republicii Moldova ar urma să primească vaccinul. 

Primele peste 21 de mii de doze de vaccin AstraZeneca împotriva noului coronavirus au ajuns în Republica Moldova sâmbătă, 27 februarie, fiind oferite cu titlu gratuit de România.

Amintim totodată că Agenția Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale a autorizat pe 26 februarie vaccinul rusesc "Sputnik V" în țara noastră.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0


Загрузка...