Partidul Democrat din Moldova

Ce joc face Partidul Democrat: Alianță după alegeri

1192
(reînnoit 07:18 22.10.2020)
După alegerile prezidențiale s-ar putea configura o nouă coaliție de guvernământ în Parlamentul Republicii Moldova, iar mișcările pe eșichierul politic s-ar putea să ne surprindă, consideră politologul Ian Lisnevschi.

În stilul politic deja consacrat, Partidul Democrat a făcut marți un anunț care lasă loc de interpretări și semnalează schimbări pe scena politică după alegerile prezidențiale. Liderul formațiunii, Pavel Filip, a lăsat să se înțeleagă că PDM este deschis pentru colaborare cu toate forțele politice.

„Partidul Democrat din Moldova și de această dată va trebui să fie cel care va media o colaborare ulterioară între forțele politice după alegeri. Aceste alegeri prezidențiale vor trece, dar indiferent de rezultat, este de datoria noastră, a celor din Parlament, să căutăm compromisuri”, a menționat Pavel Filip. 

Ce se ascunde de fapt în spatele acestei declarații? Dorința sinceră de a scoate țara din impas și de a evita blocajul sau încercarea formațiunii de a renaște ca pasărea Phoenix din propria cenuşă, având în vedere că sondajele o creditează cu foarte puțină încredere din partea electoratului? Politologul Ian Lisnevschi consideră că PDM ar putea juca ultima carte la alegerile din 1 noiembrie, deși nu a înaintat un candidat pentru funcția de șef de stat. Și asta pentru că scrutinul prezidențial este o platformă favorabilă pentru lansarea schimbărilor politice chiar și pentru cei care nu participă de facto la acest exercițiu. 

„Partidul Democrat permanent a jucat așa. Este un partid cu practic cea mai mare experiență politică în acest sens. Permanent a lăsat ușile deschide și a încercat să lase o posibilitate de a reveni la putere, permanent ne uimește cu reîntoarcerea sa. Probabil că și acum se pregătesc unele scenarii pe care le vor aplica după alegerile prezidențiale”, a remarcat Ian Lisnevschi într-un comentariu pentru Sputnik Moldova. 

După o ședință cu membrii organizațiilor teritoriale, Pavel Filip a spus că formațiunea pe care o conduce nu le va da indicații cu cine să voteze la prezidențiale membrilor partidului și nici susținătorilor. 

„Noi nu credem că este necesar să le indicăm colegilor cu cine să voteze. Avem încredere în intuiția și experiența politică a coechipierilor”, a spus președintele PDM.

Nici acest lucru nu e întâmplător, consideră Ian Lisnevschi.

„Partidul Democrat este un partid care încearcă să joace destul de atent, ca să nu-și asume responsabilitatea față de ceea ce poate să se întâmple. (...) A apelat la propriul electorat. Tehnologia aceasta nu este nouă - a mai fost folosită în 2016. S-a consultat cu propriul electorat, care, în mare parte, este și el dezbinat între doi candidați favoriți. De aceea, Partidul Democrat a dorit să se retragă din această bătălie, fiind oricum un jucător”, a spus politologul. 

Declarațiile lui Filip arată că PDM încearcă să câștige din statutul de „neutralitate” dividende politice - lasă ușile larg deschise pentru consultări atât pe flancul de stânga, cât și pe dreapta. Totuși, cu PAS-ul Maiei Sandu ar avea mai puține șanse să ajungă la o înțelegere, consideră expertul. 

„Mai degrabă, va face o coaliție cu un partid pragmatic, care are la bază proiecte socio-economice, o parte de guvernare. PAS-ul deocamdată nu face parte din aceste partide. Nu are o structură, nu are un plan, program de guvernare. (...) Mi se pare că, cu Andrei Năstase, Partidul Democrat ar fi putut să facă o coaliție, un grup de lucru. Și cu socialiștii Partidul Democrat poate să se înțeleagă”, a remarcat Ian Lisnevschi.

Politologul afirmă că lipsa unui program de guvernare care să contureze foarte clar viitorul țării ar putea să dezamăgească o bună parte din electoratul Maiei Sandu și să ne confruntăm la alegeri cu un absenteism fără precedent. 

„PAS-ul în mare parte se bazează pe electoratul emoțional, are o campanie parțial agresivă. Vorbește în mare parte despre falsificarea alegerilor. Adică, partidul din start recunoaște înfrângerea sa în această bătălie. Acest lucru poate duce la un lucru destul de interesant - electoratul de dreapta poate să se dezamăgească de aceste alegeri și să nu participe la vot. Sondajele arată că la aceste alegeri vor participa 50% dintre alegători. Acest procent poate să se micșoreze”, a mai spus Lisnevschi. 

Scenarii politice sunt foarte multe în pragul scrutinului care se va desfășura în condiții fără precedent, dar nu putem prevedea cu o înaltă probabilitate ce se va întâmpla realmente după 1 noiembrie. Cert este un singur lucru - că ne așteaptă o perioadă tumultoasă, care poate livra foarte multe surprize.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

1192
Tagurile:
alianță, alegeri prezidențiale, scenarii, Partidul Democrat
Tematic
Ce șanse are Filat să ”readucă la viață” Partidul Liberal Democrat – Expert
Nord Stream - 2”

"Nord Stream - 2" va determina soarta relațiilor germano-americane

37
(reînnoit 21:50 20.01.2021)
La inaugurarea sa, Joe Biden a primit un cadou nu atât de plăcut din partea Germaniei – partenerul cheie al SUA. Cadoul reprezintă o chintesență, atent ambalată și legată cu panglică, a problemelor cu care noua administrație va trebui să se ocupe.

Statele Unite au impus sancțiuni navei rusești de instalare a țevilor "Fortuna", care este implicată în construcția gazoductului "Nord Stream – 2". De asemenea, potrivit presei germane, ambasada americană de la Berlin a notificat guvernul Republicii Federale Germania despre planurile de a introduce noi măsuri restrictive.

Autoritățile germane au reacționat de-a dreptul ofensator prin comentariul lor „relaxat” că "au luat act de acest lucru cu regret", adică nu a existat nici măcar o expresie formală de îngrijorare.

Ceea ce s-a întâmplat a fost o continuare organică a unui alt incident important, care a avut loc cu câteva zile mai devreme.

Fostul secretar de stat adjunct american și consilier pentru politica externă al lui Joe Biden în timpul alegerilor, Nicholas Burns, a venit cu ideea de a îngheța simultan sancțiunile SUA împotriva conductei de gaz și de a suspenda construcția acesteia, astfel încât noua administrație să poată "avea o conversație confidențială și judicioasă cu guvernul Germaniei și cu alte țări participante".

Este evident că Burns nu a acționat din proprie inițiativă, ci a exprimat propunerea Washingtonului.

Cu toate acestea, nemții l-au ignorat pur și simplu. Șeful Comitetului pentru Energie al Bundestagului, Klaus Ernst, a considerat discuția politicii energetice germane cu Statele Unite "complet nepotrivită". El a subliniat că "construcția "Nord Stream – 2" este o afacere pur europeană, care are toate autorizațiile necesare și, prin urmare, trebuie să fie finalizată rapid".

Politica americană externă din ultimele decenii, prin care președinția lui Donald Trump a devenit un eșec și pe care democrații intenționează să o reînvie, este cel mai adesea descrisă ca fiind globalistă. Ea conține două elemente cheie la fel de importante – procesual-instituțional și ideologic.

Responsabil pentru partea ideologică este un complex voluminos din cele mai liberale și progresiste idei – de la progresul LGBT până la necesitatea umanității de a refuza consumul de carne din motive ecologice. Mai mult, radicalismul adepților, cerințele de aderare la o "singura doctrină corectă" și persecuția disidenților devin din ce în ce mai dure.

Partea instituțională este, de asemenea, bine cunoscută publicului și reprezintă un sistem de organizații, documente și proceduri supranaționale. Există o opinie populară (și nu este nerezonabilă) că, în acest mod, Statele Unite și-au consolidat timp de mai mulți ani propria dominanță pentru a impune lumii reguli de joc favorabile lor și pentru a-și stabili, în mod permanent, conducerea globală.

Faptul că ceva a mers prost a devenit clar deja de ceva timp. Un număr din ce în ce mai mare de țări au învățat să joace și să câștige într-un sistem despre care se știe că este nedrept față de ele. Rusia și aplicarea cu succes, în avantajul său, a regulilor Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) este mai degrabă un exemplu clar decât o excepție. Acest lucru a fost repetat de Donald Trump în mod constant pe parcursul celor patru ani, retrăgând, fără ezitare, Statele din numeroase tratate și organizații internaționale: de fapt, ele nu sunt atât de profitabile pentru America pe cât se credea.

Nu este greu de ghicit că cei câțiva parteneri privilegiați ai Statelor Unite, unul dintre care este și Germania, au bonusuri speciale – și, așa cum a devenit deja evident, știu să le folosească foarte bine.

Anume din acest motiv Berlinului i-a fost atât de incomod Trump, care spunea adevărul, fără a analiza, și distrugea schema consolidată a Germaniei de restabilire treptată și liniștită a suveranității sale și de utilizare a Americii în propriile sale interese.

Și anume din acest motiv autoritățile Republicii Federale Germania l-au acceptat euforic pe Biden ca noul președinte al Statelor Unite: acest lucru promite întoarcerea unui format de relații mult mai confortabil pentru germani – cu o coincidență deplină a retoricii propagandiste și un proces politic de lobby pe îndelete în culise, sub masca căruia este posibilă promovarea cu succes a unei agende favorabile pentru Germania.

Asta se întâmplă cu "Nord Stream – 2". În ultimele luni, au fost luate măsuri pentru a maximiza siguranța construcției gazoductului față de presiunea sancțiunilor de peste ocean. Proprietarii aceleiași nave "Fortuna" au fost schimbați. Parlamentul landului Mecklenburg – Pomerania Occidentală a creat un fond pentru a sprijini activitățile operaționale ale proiectului.

Cel mai interesant lucru este că, cu ajutorul acestei structuri, autoritățile germane încearcă să prindă doi iepuri odată: pe lângă faptul că susțin construcția în sine, autoritățile oferă informații și sprijin ideologic, întrucât noua organizație se numește "Fondul pentru protecția climei și a mediului înconjurător al landului Mecklenburg-Pomerania Occidentală", iar obiectivul oficial este sprijinirea "realizării obiectivelor climatice ale Germaniei". Astfel, agenda de mediu este interceptată, deoarece anume "verzii" sunt cei mai utilizați pentru a torpila "Nord Stream – 2" în interiorul țării.

Nord Stream-2: De ce SUA împiedică construcția lui și ce crede Europa
© Video : Ruptly / Wh.gov / facebook.com/maria.zakharova.167

Echipa lui Joe Biden se afla într-o situație foarte dificilă. Ea nu poate – așa cum ar fi făcut Trump – să organizeze imediat un scandal, la nivel mondial, partenerului strategic, cu adoptarea unor măsuri extrem de dure împotriva lui. Acest lucru pur și simplu contrazice directivele restabilirii unității occidentale, cu care democrații revin la putere. Mai mult, în general, Berlinul arată Washingtonului un entuziasm loial și cea mai profundă alianță ideologică, fapt ce a fost demonstrat încă o dată prin intermediul reacției lor sincronizate de indignare privind detenția lui Alexei Navalnîi în Rusia.

Metodele obișnuite de lucru – petrecerile din culise și creșterea treptată a presiunii – amenință să se tergiverseze luni de zile: germanii sunt mari maeștri ai aranjării presiunilor și problemelor birocratice internaționale. Până în acel moment, "Nord Stream – 2" va fi pur și simplu finalizat, iar pentru americanii va fi prea târziu.

Drept urmare, din primele zile ale președinției lui Joe Biden, noua administrație va fi forțată să aleagă în munca sa între trumpismul categoric inacceptabil și globalismul liberal ideologic corect, dar ineficient.

Cu toate acestea, Germania se confruntă cu propriile sale dificultăți. Ieri, "Gazprom" a avertizat asupra riscurilor conductei de gaz "Nord Stream – 2" datorate presiunilor politice, care, în cele din urmă, ar putea duce la suspendarea sau chiar la anularea proiectului. Acesta este un avertisment, în primul rând, Berlinului, care, în căutarea independenței și consolidării geopolitice, a considerat o idee bună să joace o carte anti-rusă sfidătoare sub forma cazului de otrăvire a lui Navalnîi – și a uitat din nou cât de dureros Rusia poate să răspundă la așa ceva.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

37
Tagurile:
SUA, Germania, relații, Nord Stream-2"
Tematic
Ultima șansă: SUA s-au apucat iarăși de ”Nord Stream – 2”


Загрузка...
Dolari transmiși din mână în mână

Cine decide prețul euro și dolarului în Moldova explicația expertului

182
(reînnoit 18:49 20.01.2021)
Expertul economic Viorel Gîrbu a explicat pentru Sputnik Moldova cine decide prețul valutei pe piața noastră internă. Interlocutorul a menționat că Banca Națională (BNM), conform înțelegerilor cu FMI, are grijă să „aplaneze fluctuațiile mari”.

CHIȘINĂU, 20 ian – Sputnik. În Republica Moldova existau, la 1 ianuarie 2021, 1141 de unități de schimb valutar.

Semnul euro pe vitrina unui punct de schimb valutar
© Sputnik / Наталья Селиверстова

Dintre acestea, 377 de unități erau case de schimb valutar independente, iar 756, de două ori mai multe, erau birouri de schimb valutar ale băncilor licențiate (în total: 1133). Mai există, de asemenea, 8 puncte de schimb valutar ale unor hoteluri.  

Atunci când oamenii doresc să convertească lei în valută ori să cumpere valută în numerar, interacționează cu aceste 1141 de unități de schimb valutar.

Atunci când vă prezentăm în știri cursul valutar stabilit de Banca Națională a Moldovei (BNM), menționăm, din partea autorului, că fluctuațiile de pe piața valutară a Republicii Moldova sunt determinate de cotația euro-dolar pe plan mondial, dar și de raportul dintre cererea și oferta de valută pe piața internă. 

Prețul valutei este decis de BNM, dar nu în mod direct

Și, totuși, cum anume se formează prețul valutelor pe piața internă, care dintre jucători are o influență mai mare: unitățile de schimb valutar sau BNM? 

L-am solicitat pe expertul economic Viorel Gîrbu să explice cum funcționează acest mecanism, cum sunt stabilite cotațiile valutare oficiale pe care le anunță BNM.

Nu casele de schimb decid prețul valutei, dar BNM, deși nu în mod direct, ne-a spus interlocutorul. Pentru unitățile de schimb contează să fie numeroase operațiunile de convertire a valutei sau leilor – astfel câștigă, din decalajul dintre prețul de vânzare și cel de cumpărare, potrivit explicației expertului.

„Prețul valutei nu este decis de casele de schimb valutar. Aceste entități sunt interesate de profit, adică de marja dintre ratele de cumpărare și vânzare, care nu are legătură cu cursul de schimb - marja există la fiecare curs, important este să fie cerere de valută”, a explicat Viorel Gîrbu.

„Se poate afirma că cursul este dictat de BNM, dar nu în mod direct. Aceasta, deoarece conform aranjamentelor legale și internaționale, care reies din memorandumul cu FMI, BNM aplanează fluctuațiile mari, dar nu țintește un curs”, a spus expertul economic.

În ceea ce privește aplanarea fluctuațiilor mari, Viorel Gîrbu a spus că „totuși, BNM, pe termen mediu, folosește și acest instrument în vederea atingerii unei rate dorite a inflației”. Atunci când consideră necesar, BNM intervine pe piața valutară pentru a procura valută sau pentru a o plasa.

O jumătate din piața valutară internă este în numerar – euro, dolarii, rublele etc. sunt trimise acasă de moldovenii care lucrează peste hotare. Prin urmare, acești cetățeni „alimentează” constant volumul valutei în numerar aflat în circulație – de un car de ani nu există deficit de valută în Moldova.

„În rest, cam jumătate din piața valutară din Moldova este în numerar – deci, valuta provine de la cetățeni care lucrează peste hotare, o trimit rudelor care vând această valută, pentru a se întreține. Acesta este un factor determinant, dacă nu ar fi aceste influxuri, situația ar fi în Moldova cu totul alta”.

Euro este cea mai tranzacționată valută pe piața internă a Moldovei

Piața valutară internă a Moldovei este dinamică, iar oferta acoperă practic în totalitate cererea, la un nivel de peste 99,9% chiar.

Rulajul pieţei valutare interne în numerar (cumpărările și vânzările de valută) a atins și valori de aproape 450 de milioane de dolari pe lună. Oferta persoanelor fizice a tins și către 200 de milioane de dolari pe lună. BNM prezintă echivalentele în dolari americani ale tranzacțiilor cu alte valute, pentru o mai bună claritate a indicatorilor statistici.

Cea mai solicitată valută este euro.

Moldovenii mai mult cumpără valută decât o vând, din cauză că-și primesc salariile în lei, dar fac economii în euro cu gândul la achiziții/investiții importante, cum ar fi o casă, o mașină, un lot de pământ etc. sau achită chiriile în euro. 

Vând valută în principal moldovenii care o câștigă peste hotare sau cei care o primesc de la rudele aflate în străinătate.

La 31 decembrie 2020, activele oficiale de rezervă ale BNM se cifrau la 3 miliarde 783 de milioane 540 de mii de dolari americani (3 783,54 mil. dolari SUA).

Astfel, rezervele valutare ale BNM erau în creștere cu aproape 104 milioane de dolari în comparație cu 30 noiembrie 2020.

În 2020, rezervele valutare ale BNM au crescut constant, înregistrând record după record.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

182
Tagurile:
cursul afișat de BNM, cursul de schimb valutar
Tematic
Moldovenii trimit mai puțini bani acasă – urmări posibile
Situații neplăcute la punctele de schimb valutar: Iată ce se întâmplă de fapt


Загрузка...
Lei și euro în avion din hârtie

Euro și dolarul s-au scumpit și mai mult noul preț: Cursul valutar BNM

0
(reînnoit 18:51 20.01.2021)
Dolarul s-a scumpit cu 7 bani și euro cu 6 bani în cotațiile valutare oficiale pentru 21 ianuarie. Cu 2 bani a urcat și prețul leului românesc. De asemenea, rubla rusească a urcat de la 23,50 bani până la 23,67 bani. Hrivna ucraineană a coborât nesemnificativ.

CHIȘINĂU, 21 ian - Sputnik. La cursul Băncii Naționale a Moldovei (BNM) pentru joi, 21 ianuarie, un dolar american este cotat cu 17,41 lei, un euro – cu 21,09 lei, o hrivnă ucraineană – cu 61,65 bani, un leu românesc – cu 4,33 lei moldovenești, o rublă rusească – cu 23,67 bani.

Ratele de schimb (curs valutar) BNM pentru 21 ianurie
Ratele de schimb (curs valutar) BNM pentru 21 ianurie

Prețul dolarul a crescut cu 7 bani, iar al euro a urcat cu 6 bani la cursul BNM pentru 21 ianuarie. Pe 20 ianuarie, euro a sărit peste „pragul psihologic” de 21 de lei, scumpindu-se cu 16 bani, iar dolarul s-a scumpit cu 4 bani. 

Fluctuațiile de pe piața valutară a Republicii Moldova sunt determinate de cotația euro-dolar pe plan mondial, dar și de raportul dintre cererea și oferta de valută pe piața internă. 

BNM a anunțat că ritmul anual al inflaţiei a constituit 0,39% în luna decembrie 2020. 

La 31 decembrie 2020, activele oficiale de rezervă ale BNM se cifrau la 3 miliarde 783 de milioane 540 de mii de dolari americani (3 783,54 mil. dolari SUA). Astfel, rezervele valutare ale BNM erau în creștere cu aproape 104 milioane de dolari în comparație cu 30 noiembrie 2020.

În 2020, rezervele valutare ale BNM au crescut constant, înregistrând record după record.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
cursul afișat de BNM, cursul de schimb valutar
Tematic
Topul țărilor de unde vin cei mai mulți bani în Moldova


Загрузка...