Vladimir Putin și Donald Trump

Trump și Putin au pregătit „marea surpriză din octombrie”

185
(reînnoit 19:42 13.10.2020)
Donald Trump pregătește o „surpriză din octombrie” care îl va ajuta să învingă în alegeri, sperând că va fi ajutat de Putin.

BUCUREȘTI, 13 oct – Sputnik, Piotr Akopov. Cu cât se apropie alegerile prezidențiale americane, cu atât devine mai important factorul imprevizibilității. În SUA se vorbește des despre “surpriza din octombrie” – evenimentele sau informațiile care ar putea schimba raportul de forțe înainte de alegeri, înclinând balanța în favoarea unuia dintre candidați. Această “surpriză” poate fi atât una pregătită preventiv, cât și una spontană, un gest marcant al candidatului, o nouă informație compromițătoare, reacții la niște dezastre naturale, o acțiune externă.

Acum ambii candidați au nevoie de o astfel de “surpriză”, însă informații compromițătoare sunt atât de multe, încât una nouă nu ar adăuga nimic lui “Trump, un nebun periculos” sau lui “Biden, somnolent și cu o familie coruptă”. Însă politica externă, chiar dacă americanii nu țin cont de ea în alegerea președintelui, ar putea spori în popularitate – aici actualul președinte are un avantaj firesc (în cazul în care nu va ajunge “ostatic”, precum Carter în anii 80 din cauza ostaticilor americani în Teheran). Președintele poate ajunge la niște înțelegeri cu liderii altor state, să devină un pacificator, spre exemplu. În ultima lună Trump deja de două ori a jucat pe această carte: inițial cu pacea arabo-israeliană (chiar dacă e vorba doar de două state din Golful Persic), apoi cu înțelegerea dintre Kosovo și Serbia. Însă toate acestea nu vizează direct alegătorul american – ce-i pasă de Balcani și Orientul Mijlociu?

Însă Trump grăbește retragerea trupelor din Afganistan, promițând să readucă acasă toți americanii nu spre sfârșitul primăverii, ci de Crăciun. Cel mai probabil, nu îi va reuși acest lucru, dar și Crăciunul va fi mult mai târziu de 3 noiembrie. Există însă o altă chestiune care vizează toți americanii – cursa înarmărilor, inclusiv nucleare. Securitatea și banii – riscul unui război nuclear (fie și unul ipotetic) și necesitatea de a cheltui tot mai multe mijloace pentru înarmare. Anume aici se poate demonstra o grijă pentru pace – lui Trump îi place acest subiect, odată ce a amintit în mai multe rânduri că doar datorită întâlnirilor lui cu Kim Jong-un Statele Unite nu se războiesc cu Coreea de Nord, iar dacă președinte ar fi fost Clinton, ar fi fost un dezastru. Inventata “amenințare nord-coreeană” a fost data uitării și pentru funcția de “surpriză din octombrie” trebuie căutat altceva.

Se pare că Trump consideră că a reușit să găsească ceva: vrea să încheie o înțelegere cu Putin. Da, anume cu acel Putin de legături cu care este acuzat de patru ani, iar în ultimele săptămâni se ivesc tot mai multe confirmări că toată povestea cu “urmele rusești” a fost o operațiune specială a democraților de la Casa Albă și a echipei de campanie a lui Clinton. Iată că acum Trump bate în democrați și în “mlaștina de la Washington” cu aceeași “temă rusească” – voi sunteți adevărații complotiști, nu legăturile inventate dintre Trump și Putin! Iar cu Putin real Trump va încheia o înțelegere, pentru că el este cel mai tare și Putin îl respectă – anume așa va prezenta Trump înțelegerea lui cu rușii.

Despre ce este vorba? Despre tratatul New Start, care expiră peste patru luni, care e înmormântat de pe acum. Dar oare nu Trump a fost cel care l-a înmormântat? Da, Rusia întotdeauna s-a pronunțat pentru prelungirea lui pentru următoarii cinci ani, însă Washingtonul afirma că acesta nu este unul avantajos și trebuie modificat, să fie completat sau să devină unul trilateral. Adică, să fie inclusă China, care nu și-a exprimat nicio dorință de a se alătura tratatului pentru reducerea și limitarea armelor strategice ofensive, afirmând că are arme nucleare mult mai puține decât Rusia și SUA. Moscova susține o astfel de poziție a Beijingului și la toate remarcile Statelor Unite în privința Chinei a răspuns că nu se va ocupa de convingerea Chinei să purceadă la negocieri.

Au existat și alte cerințe ale americanilor, însă de ordin bilateral, o bună parte dintre care erau categoric inacceptabile pentru Rusia. Tratatul New Start se apropie de sfârșit și doar acum câteva luni americanii s-au trezit și au demarat consultări cu Rusia. Până atunci, se prefăceau că de tratat are nevoie mai mult Rusia decât ei și, în general, dacă Moscova nu se va grăbi să accepte cerințele americanilor până pe 3 noiembrie, atunci condițiile pentru prelungirea documentului (adică, încheierea unui nou tratat) vor fi mai dure.

Rusia a reacționat calm la astfel de trucuri ieftine. În cele din urmă, de tratat au nevoie ambele părți. Kremlinul nu intenționa să-l forțeze pe Trump să semneze, însă săptămâna trecută Vladimir Putin a reamintit că Joe Bidern deja a promis prelungirea New Start sau să încheie un nou tratat – “și acesta este un element serios al unei viitoare cooperări în viitor”.

După asta în câteva publicații americane au apărut anumite informații pe surse de la Casa Albă și Congres: “Președintele SUA, Donald Trump, speră până la alegeri să obțină acceptul părții ruse pentru încheierea New Start”.

“În administrația lui Trump se consideră că au obținut un accept de principiu din partea președintelui Vladimir Putin și șefului Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patrușev, pentru încheirea unui nou acord nuclear între Statele Unite și Rusia. Lucrările asupra finalizării textului înțelegerii ar putea fi încheiate în decursul unei săptămâni”.

Unul din funcționarii administrației președintelui a anunțat că decizia a fost luată la cel mai înalt nivel în Consiliul Național de Securitate și Departamentul de Stat. Potrivit lui, unii membrii ai comisiei senatului pentru relațiile internaționale și ai grupului de lucru pentru securitatea națională din Capitoliu au primit materialele finale pentru discuții”. Publicația menționează că noul grapfic de lucru asupra unui acord nuclear înainte de alegeri a devenit “o surpriză pentru republicanii de rang înalt și unii reprezentanți ai Casei Albe”.

Însă Kremlinul a reacționat cu reținere: “Nu vom reacționa la informații pe surse, sunt prea multe falsuri. E un subiect fierbinte, care reprezintă pentru noi o prioritate în contactele cu americanii. Discuțiile continuă la nivel de experți”. Se pare că Trump pregătește o surpriză: o înțelegere cu Putin – fără a fi nevoit să meargă la Moscova, iar președintele Rusiei nu va fi nevoit să meargă la Washington. Totul se va reduce la o declarație comună a celor doi președinți sau la ceea ce negociatorul american Marshall Billingslea a numit semnarea memorandumului prezidențial, premărgător prelungirii New Start. Adică, va fi un acord cadru, în care vor fi descrise contururile viitorului acord, fiind anunțată prelungirea New Start pentru o anumită perioadă (mai puțin decât cinci ani – probabil, 2-3 ani).

Oare într-adevăr Washingtonul este gata de un astfel de pas? Când Billingslea a declarat că în discuțiile cu viceministrul Afacerilor Externe, Serghei Reabkov, pe 5 octombrie la Helsinki, a fost înregistrat un “progres important” și părțile s-au apropiat de o înțelegere, Reabkov s-a arătat surprins de optimismul american.

“Negocierile au arătat că persistă diferențe enorme în abordare, inclusiv în privința elementelor centrale ale unor astfel de înțelegeri. În principiu, noi admitem convenirea asupra unui acord cadrul, care ar permite să vorbim despre definirea unor direcții de bază și despre parametrii activității ulterioare. Însă doar admitem o astfel de variantă. Nu ne-am apropiat, subliniez și insist asupra acestui fapt, nu ne-am apropiat în ultimult timp de o astfel de înțelegere cu SUA. Nu înțeleg ce au la bază tentativele americanilor de a prezenta totul de parcă am fi în pragul unei astfel de înțegeri și de parcă a rămas un pic până la încheierea ei”.

Totuși, întrevederea dintre Billingslea și Reabkov a devenit un fel de continuare a unei alte întrevederi, de pe 2 octombrie la Geneva, dintre secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patrușev, și consilierul președintelui SUA pentru securitate națională Robert O'Brien. A fost prima lor întâlnire personală (până atunci funcția de consilier al lui Trump o deținea John Bolton) – și anume rezultatele acesteia au determinat optimismul americanilor. Am putea presupune că acesta nu este legat de anumite cedări ale Rusiei, ci de modul în care a fost atinsă o înțelegere politică, de principiu, cu privire la semnarea unui acord privind prelungirea New Start, acea declarație comună a președinților. Ulterior, la negocierile dintre Billingslea și Reabkov de la Helsinki, americanii (așa cum obișnuiesc) au continuat tactica presiunilor, sperând că vor reuși să obțină din partea rușilor anumite cedări. Nu vor reuși, aprobarea politică a fost oferită din partea noastră, însă aceasta a fost oferită cu niște condiții clare: niciun fel de China, prelungirea tratatului pe un termen necesar pentru elaborarea unui nou document. Dacă Trump acceptă, atunci suntem dispuși să-l ajutăm cu “surpriza din octombrie”.

În zilele care urmează vom afla părerea lui Trump și avem sentimentul că el nu va rata ocazia de a semna un document comun cu Putin, care îi va ajuta să fie reales.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

185
Tagurile:
octombrie, surpriză, Putin, Trump
Tematic
Reacția lui Putin la infectarea lui Trump cu COVID-19
Ședința Parlamentului

Zi fierbinte în Parlament: Retrospectiva evenimentelor de astăzi

165
(reînnoit 23:48 03.12.2020)
Ziua de astăzi a fost marcată de proteste și scandal în Parlamentul Republicii Moldova, unde s-a desfășurat o ședință plenară ieșită din tipare. Mai multe proiecte importante au fost adoptate în pripă, iar deputații au fost la un pas de a se lua la pumni.

CHIȘINĂU, 3 dec - Sputnik. A fost o zi furtunoasă în Parlamentul Republicii Moldova, unde ședința plenară s-a transformat într-un adevărat miting. Deputații din opoziție și cei din PSRM s-au îmbrâncit în prezidiu și la tribuna Legislativului. Și asta pentru că s-au împotrivit adoptării mai multor proiecte importante incluse pe ordinea de zi. 

Mărul discordiei

Înainte să înceapă haosul din Parlament, în fața sediului forului legislativ s-au adunat sute de susținători ai președintelui ales, după ce aseară Maia Sandu i-a îndemnat să iasă în stradă. Motivul a fost o inițiativă a socialiștilor care prevede transferul Serviciului de Informații și Securitate din subordinea președintelui sub controlul Parlamentului. Aceasta figura pe agenda de astăzi a ședinței plenare.

Акция протеста перед парламентом Молдовы
© Sputnik / Mihai Caraus
Protest în fața Parlamentului

Anterior, deputatul PSRM Vasile Bolea a precizat pentru Sputnik Moldova motivul pentru care socialiștii au elaborat această hotărâre. 

”Președintele nou ales este cetățean și al altui stat, adică are dublă cetățenie și a jurat credință altei țări. În aceste condiții, noi considerăm că acest lucru este unul dăunător pentru securitatea statului. Dacă Maia Sandu va renunța la dubla cetățenie, atunci vom reveni la discuții și vom propune alte modificări legate de activitatea SIS”, a declarat Vasile Bolea, deputat PSRM. 

Maia Sandu a anunțat ieri că va contesta inițiativa socialiștilor la Curtea Constituțională.

În pofida mitingului, proiectul cu privire la SIS a fost adoptat azi cu majoritate de voturi. 

Protest în fața Parlamentului, protest și în sediul lui

S-a protestat nu doar în fața Legislativului, ci și în sediul lui, unde ședința plenară s-a desfășurat cu scandal. Discuțiile în contradictoriu au fost cât pe ce să degenereze în bătaie. 

Deputații opoziției au blocat tribuna și prezidiul Legislativului, pentru a împiedica prezentarea și votare proiectelor cu privire la buget și politica fiscală.

Microfoanele din prezidiu au fost rupte de deputații opoziției, care au încercat să zădărnicească procedura de vot. 

În pofida scandalului și îmbrâncelilor, inițiativele menționate mai sus au fost votate de majoritatea deputaților fără ca să fie inițial prezentate și examinate. La fel s-a procedat și în cazul altor inițiative. 

Limba rusă are statut special

Deputații au votat în prima lectură și proiectul de lege privind funcționarea limbilor, care îi redă limbii ruse statutul de limbă de comunicare interetnică.

Inițiativa de a înregistra în Parlament noua lege „despre funcționarea limbilor pe teritoriul Republicii Moldova”, în care rusa recapătă statutul de limbă de comunicare interetnică, a venit din partea președintelui în exercițiu, Igor Dodon.

Legea anterioară, adoptată la 1 septembrie 1989, a fost declarată „învechită” de Curtea Constituțională în iunie 2018.

Prospectele medicamentelor, și în limba rusă

Deputații au votat și pentru traducerea obligatorie în limba rusă a instrucțiunilor pentru medicamente.

Conform legii, acum în Moldova fișa de însoțire a medicamentelor conține informații în limba română și în limbile de circulație internațională.

Emisiunile televizate rusești pot fi din nou retransmise

Majoritatea deputaților s-a pronunțat în favoarea modificărilor la Codul serviciilor media audiovizuale. Acestea oferă posibilitate de întoarcere a programelor de televiziune și radio din Rusia în spațiul informațional al Republicii Moldova.

Conform proiectului de lege, este permisă difuzarea de programe TV și radio „din țări terțe, care respectă prevederile conceptului și strategiei de securitate a informațiilor din Republica Moldova”.

Modificările anterioare prohibitive ale Codului au intrat în vigoare în februarie 2018. Acestea interziceau difuzarea pe teritoriul Moldovei a știrilor, programelor analitice și politice din țările care nu s-au alăturat Convenției europene privind televiziunea transfrontalieră. Rusia a semnat convenția în 2006, dar nu a ratificat-o.

Pachetul de legi cu privire la Găgăuzia, votat în prima lectură

În cadrul ședinței plenare de astăzi a fost adoptat inclusiv pachetul cu privire la autonomia găgăuză.

Una dintre prevederi stabilește că Parlamentul va avea dreptul să opereze modificări în Legea cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei doar în cazul în care acestea vor primi avizul pozitiv al Adunării Populare din cadrul autonomiei. 

Precizăm că încă în anul 2016 un grup de deputați ai Adunării Populare și ai Parlamentului Republicii Moldova au elaborat trei proiecte de lege, menite să întărească statutul autonomiei găgăuze. Unul dintre acestea reglementa intrarea localităților în componența Găgăuziei, precum și ieșirea din componența autonomiei. 

Al doilea presupune stabilirea în sistemul administrației publice locale a unui nivel special de guvernare pentru autonomie.

Iar al treilea proiect de lege prevede că Parlamentul nu poate modifica Legea cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei fără acordul deputaților Adunării Populare din Găgăuzia.

După ce proiectele de lege au fost înregistrare la Parlament, multă vreme nimeni nu și-a adus aminte de ele. Iar în iunie 2017 Comisia juridică parlamentară a revizuit conținutul acestor inițiative, lipsindu-le de semnificația inițială.

În această formă au fost adoptate două proiecte, al treilea proiect a fost aprobat numai în prima lectură.

Ulterior, președintele Igor Dodon, după consultări cu bașcanul din Găgăuziei și cu deputații din autonomie, a refuzat să promulge proiectele de lege și le-a trimis la reexaminare Parlamentului. Deputații nu și-au mai amintit însă de ele mai mult de doi ani.

În iulie 2020, deputații Partidului Socialiștilor le-au înregistrat din nou în Parlament, iar astăzi acestea au fost adoptate în primă lectură cu votul majorității deputaților, pe fundalul protestului deputaților din fracțiunile PAS și PPDA.

Stadionul Republican nu va fi cedat Ambasadei SUA

La aceeași ședință s-a decis că Stadionul republican va rămâne în proprietatea statului.

Parlamentul a votat un proiect care abrogă legea privind transferul arenei către Ambasada SUA în Moldova.

Proiectul de lege a fost adoptat în lectură finală cu 51 de voturi.

A fost legitim oare procesul de vot?

Trebuie menționat faptul că majoritatea proiectelor au fost adoptate fără să fie prezentate și examinate. 

Deputații fracțiunii Partidului Platforma Demnitate și Adevăr au declarat că vor contesta mâine la Curtea Constituțională votarea proiectelor în plin scandal care s-a iscat în plen.

„Ceea ce s-a întâmplat azi în Parlament nu este nici legal, nici constituțional. Două sesizări le avem deja, iar celelalte urmează să le pregătim ca să anulăm întreaga ședință plenară de azi”, a declarat deputatul PPDA Dinu Plângău.

Sandu cheamă oamenii la un nou protest

La scurt timp și președintele ales al Moldovei, Maia Sandu, a pus la îndoială legaltatea procedurii de vot de astăzi.

"Ceea ce s-a întâmplat astăzi în parlament demonstrează că s-a adunat acolo un grup de criminali. Acest parlament ar trebui dizolvat. Duminică vom merge în Piața Marii Adunări Naționale pentru a le spune ce cred oamenii”, - a spus Sandu.

Cum a comentat Igor Dodon scandalul din Parlament

Igor Dodon a venit cu un mesaj către deputații din Legislativ pe pagina sa de Facebook. El a comentat îmbrâncelile din cadrul ședinței plenare de astăzi.  

„Anume un asemenea spectacol – de instabilitate, haos și ură – a fost demonstrat azi în Parlament de fracțiunile de dreapta. Observ că unele persoane nicidecum nu pot ieși din emoțiile campaniei electorale și îmi pare rău că, în loc să demonstreze cultură înaltă, unii așa-numiți „oameni buni” s-au comportat violent și neobrăzat la tribuna celui mai important for politic al țării – au răcnit, au stropit cu apă, au lovit, au blocat darea de seamă a miniștrilor, au rupt microfoane”, a menționat Igor Dodon.

Oficialul a subliniat că a acceptat rezultatele alegerilor din 15 noiembrie și că nu a ieșit la proteste și nu a chemat lumea în stradă. El a îndemnat deputații din opoziție să dea dovadă de calm și responsabilitate. 

Președintele în exercițiu a mai adăugat că deputații din opoziție pot cere demisia Guvernului Chicu, dacă aceștia nu sunt mulțumiți de activitatea lui. 

Cine a votat și cine a boicotat?

Trebuie menționat faptul că majoritatea proiectelor au fost adoptate de deputații PSRM și cei din fracțiunea „ȘOR”. Pentru unele inițiative au votat grupurile parlamentare Pentru Moldova și PRO Moldova.

PAS și PPDA nu au participat demonstrativ la procesul de vot. La fel de pasiv a fost Partidul Democrat. Liderul fracțiunii PDM Ăavel Filip a declarat la începutul ședinței că nu va susține anumite proiecte. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

165
Tagurile:
evenimente, Parlament
Tematic
Cum a comentat Igor Dodon scandalul din Parlament


Загрузка...
Corăbii NATO în Marea Neagră

NATO se extinde în Mărea Neagră: Va strâmtora oare Alianța Rusia în Crimeea

194
Odată cu venirea lui Joe Biden la Casa Albă, Organizația Tratatului Atlanticului de Nord a inițiat noi reforme.

MOSCOVA, 3 dec – RIA Novosti, Galia Ibraghimova.  La summitul care s-a încheiat recent, miniștrii de externe au revizuit principiile fundamentale ale organizației și i-au restructurat activitatea. Numai problemele principale au rămas aceleași – Rusia și China. Modul în care NATO va limita ”amenințarea rusă” a fost analizat de RIA Novosti.

Adaptarea NATO la crize

Jens Stoltenberg s-a pregătit pentru întrunirea video cu șefii ministerelor de externe cu mare atenție. Reuniunea ministerială este ultima dinaintea summitului anual, programat pentru începutul anului. Dezvoltarea unei agende în prealabil și discutarea problemelor acumulate reprezintă măsurile de precauție împotriva imprevizibilității participanților, dat fiind faptul că au mai existat precedente.

De exemplu, în ajunul întâlnirii de anul trecut, Emmanuel Macron a declarat că ”NATO este în moarte cerebrală”. Această declarație a dat tonul discuției și a încurcat toate planurile. Membrii Alianței nu-și dădeau rândul să-i dovedească liderului francez și unul altuia că totul este în regulă în interiorul blocului.

Donald Trump a rămas principalul sceptic al solidarității transatlantice. Ca răspuns la argumentele referitoare la importanța NATO în ceea ce privește limitarea Rusiei, Chinei și Iranului, președintele SUA a cerut mai întâi o sporire a contribuțiilor pentru apărare. El a considerat că lupta împotriva provocărilor externe, în principal din contul potențialului militar al Americii, este irațională.

La viitorul summit, reprezentantul SUA va fi Joe Biden, respectiv secretarul general al alianței se așteaptă să revină la fosta ”normalitate”. Prin aceasta, Stoltenberg subînțelege faptul că americanii vor reafirma importanța alianței politico-militare cu membrii blocului.

Pentru a fi mai convingător, secretarul general le-a cerut analiștilor să examineze problemele din cadrul organizației înainte de summit, să prezinte modalități de rezolvare a acestora și să stabilească sarcinile  pentru următorii zece ani. Activitatea de cercetare a fost documentată într-un raport cu titlul elocvent ”NATO-2030”.

Șefii Ministerelor Afacerilor Externe au studiat opiniile experților și le-au ajustat. Toți participanții la reuniune, inclusiv Franța, au recunoscut că Alianța nu este amenințată de „moarte cerebrală”, dar reformele nu vor fi în plus.

"Este important să adaptăm alianța de apărare la noua situație internațională. În situații de criză, NATO trebuie să acționeze prompt și unit, chiar dacă acest lucru încalcă, de facto, principiile ei fundamentale", se arată în document.

Principalul aspect pe care autorii raportului propun ca să fie revizuit este dreptul de veto, de care se bucură acum, în mod egal, toți participanții NATO. ”Dacă votul unanim va fi limitat, atunci tensiunile din cadrul Alianței vor scădea”, cred cercetătorii.

Nu toți miniștrii au fost de acord cu concluziile lor, dar ideile au fost considerate inovatoare.

Și din nou ”mâna Moscovei”

În schimb, în ceea ce privește amenințările externe, toți participanții au fost de acord: Rusia și China rămân o provocare serioasă pentru securitatea transatlantică.

"Moscova își modernizează arsenalul nuclear și amplasează noi rachete, începând cu teritoriul Nordului Îndepărtat, până în Siria și Libia. Prezența rusă a crescut, de asemenea, ca urmare a crizelor din Belarus și din Karabahul de Munte", a afirmat Stoltenberg.

"Kremlinul tinde spre hegemonie asupra fostelor republici sovietice și le subminează suveranitatea. Este important ca NATO să se adapteze la noul mediu, în care a revenit rivalitatea cu o Rusie constant agresivă", au menționat autorii raportului, în unison cu secretarul general.

Activitatea privind „neutralizarea amenințării rusești” este deja în curs de desfășurare. Drept dovadă, Stoltenberg a semnalat experiența cooperării NATO cu Georgia și Ucraina. Acum ambele state sunt parteneri ai Alianței cu posibilități extinse. Acest lucru presupune accesul la tehnologii și informații secrete din Occident, dar, totodată, nu aduce mai aproape aceste state la statutul de membru cu drepturi depline ai blocului.

Pentru a limita Rusia, Alianța intenționează să-și extindă prezența în Marea Neagră, acțiune care reprezintă un răspuns la ”consolidarea prezenței militare ruse în Crimeea”.  Detaliile nu au fost încă dezvăluite.

Oficialii ruși au reacționat. "Acțiunile NATO, inclusiv în regiunea Mării Negre, omoară litera și spiritul OSCE. Principiul indivizibilității securității este respins", a declarat Konstantin Kosachev, președintele comitetului Consiliului Federației pentru afaceri internaționale.

Prioritățile în regiunea Mării Negre

"Principala sarcină a NATO este să se pregătească de schimbarea președintelui SUA. Alianța speră că Biden va contribui la consolidarea blocului și că problemele apărute în timpul lui Trump vor dispărea. Dar este puțin probabil că noul lider american va renunța la întreaga moștenire a predecesorului său. Cel mai probabil, va continua să insiste ca toți membrii alianței să contribuie cu doi la sută din PIB-ul lor la pușculița NATO destinată apărării", a declarat Andrei Kortunov, directorul general al Consiliului pentru afaceri internaționale al Rusiei.

Politologul crede că venirea lui Biden nu va schimba relațiile tensionate dintre NATO și Rusia. Dar, având în vedere implicarea Moscovei într-o gamă largă de probleme internaționale, Alianța nu va putea ignora dialogul - cel puțin la nivel militar.

Kortunov explică problema Mării Negre de pe agenda NATO prin influența crescândă a Rusiei în Transcaucazia: ”Războiul din Karabahul de Munte și staționarea forțelor de menținere a păcii ruse nu au trecut neobservate de Alianță. Acestea sunt teritorii din apropierea Mării Negre, pe care membrii NATO le consideră o zonă de interes. Ei percep consolidarea Moscovei acolo ca o potențială provocare. De aici și declarațiile despre prioritatea problemei regiunii Mării Negre. "

Expertul este însă sigur că Rusia nu reprezintă singurul factor de risc pentru NATO în regiunea Marii Negre. "Planurile lor de a se stabili în regiunea Mării Negre nu vizează atât Moscova, cât Ankara", consideră el. În ciuda statutului său de membru NATO, poziția Turciei în privința unei serii de chestiuni se află în contradicție cu opinia generală. Recep Tayyip Erdoğan este în conflict cu Grecia, cu Franța și chiar și cu Germania și SUA. Dar NATO dorește să reîntoarcă Turcia în organizație. Un alt obiectiv îl constituie reducerea pe viitor a apropierii dintre Turcia și Rusia”.

Agenda NATO pentru regiunea Mării Negre va continua să fie colindată și de Ucraina. În același timp, subiectul principal în relațiile cu alianța îl va constitui creșterea prezenței militare ruse în Crimeea, consideră expertul.

”Construcția de noi facilități pe peninsulă este prezentată de Kiev ca o altă amenințare la adresa securității transatlantice. Autoritățile ucrainene vor insista asupra faptului că desfășurarea sistemelor militare rusești în Crimeea este o problemă care necesită o atenție sporită ", nu exclude Kortunov.

Adio iluziilor

Tbilisi va menține, de asemenea, atenția NATO asupra regiunii Mării Negre. De acest lucru este sigur Tornike Șarașenidze, profesor la Universitatea Georgiană pentru Afaceri Publice. El își explică afirmația prin faptul că în Osetia de Sud este prezentă armata rusă.

"Georgia demult nu-și mai face iluzii cu privire la intrarea ei în NATO în timpul apropiat. Cu toate acestea, ea încearcă să extindă cooperarea cu blocul", notează Șarașenidze.

El recunoaște că războiul din Karabahul de Munte a întărit poziția Rusiei în Transcaucazia. Și adaugă: "Armenia are un aliat - Rusia. Azerbaidjanul are Turcia. De fapt, între aceste țări s-a format o alianță militară. Georgia nu are un astfel de aliat, respectiv rămâne să se bazeze pe NATO".

În ciuda retoricii, nici Georgia, nici regiunea Mării Negre în ansamblu nu sunt probleme prioritare, a spus expertul. Acum, principalul lucru pentru NATO este să stabilească un dialog cu Biden. Iar summitul de la începutul anului viitor va fi primul test.

 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

194
Tagurile:
extindere, Crimeea, Rusia, Marea Neagră, NATO
Tematic
Lavrov a dat o apreciere declarațiilor UE și NATO în privința Belarusului
Maia Sandu a explicat cum vede relația dintre Moldova și NATO


Загрузка...
Vaccinare

Iată ce simptome pot apărea după vaccinarea împotriva COVID

0
Specialiștii au explicat ce simptome pot apărea după vaccinarea împotriva COVID-19 și în ce măsură ar trebui să na îngrijoreze acestea.

CHIȘINĂU, 3 dec – Sputnik. Reporterul RIA Novosti a studiat îndrumarul cu recomandări pe care o primesc persoanele vaccinate la Moscova. Astfel, potrivit acestui document, fiecare al zecelea pacient căruia îi este administrat vaccinul ”Sputnik V” împotriva coronavirusului, ar putea simți senzații de slăbiciune sau de vomă.

În îndrumar este menționat că, în majoritatea cazurilor, vaccinul este suportat ușor. Apariția unei stări de rău nu ar trebui să îngrijorăm: aceasta este o reacție individuală normală a organismului șu unul dintre semnele de formare a imunității.

Celor care au slăbiciuni, o stare generală de oboseală și senzații de vomă, le este recomandat să reducă efortul fizic și să se odihnească mai mult.

În jur de 5,7 procente dintre cei vaccinați pot avea dureri musculare, frisoane sau senzație de fierbințeală, dureri de cap sau temperatură de peste 37 de grade.

Dacă temperatura este mai mare de 38 de grade, este recomandată administrarea preparatelor antipiretice și analgezice (paracetamol și ibuprofen), iar ”dacă temperatura este de peste 39 de grade și nu scade în timp de patru ore de la luarea medicamentelor, atunci este necesar să chemați medicul”, este menționat în document.

Alte 4,7 procente dintre cei vaccinați pot acuza durere, mâncărime, inflamație și roșeață în locul introducerii vaccinului. De regulă, nu este nevoie de tratament, însă pentru reducerea inflamației și disconfortului por fi administrate medicamente împotriva alergiei.

Un procent și jumătate dintre pacienți pot avea congestie nazală, guturai sau dureri în gât. Acestora li se recomandă gargare, consum sporit de lichide și utilizarea spray-urilor nazale.

Mai puțin de un procent pot avea o creștere a ritmului cardiac sau a tensiunii arteriale.

Amintim că, miercuri, președintele Rusiei Vladimir Putin i-a cerut vicepremierului Tatiana Golikova ca de săptămâna viitoare să fie dat startul vaccinării în masă a cetățenilor ruși împotriva coronavirusului. Potrivit șefului statului, două milioane de doze de vaccin vor fi gata deja în zilele apropiate.

Rusia  a înregistrat primele două vaccinuri din lume de profilaxie a COVID-19: mai întâi ”Sputnik V”, elaborat în cadrul Institutului de Cercetări Științifice de Epidemiologie și Microbiologie ”Gamalei”, iar ulterior și vaccinul ”EpiVakKorona” al centrului ”Vektor” .  Primul a fost creat în baza platformei vectorilor adenovirali umani, iar al doilea – în baza antigenilor peptidici.

”Sputnik V” a demonstrat o eficiență de 95%  după a doua analiză intermediară a datelor studiilor efectuate asupra voluntarilor și face parte din lista celor zece vaccinuri mondiale care sunt mai aproape de producerea în masă.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
COVID-19, simptome, Vaccinul Sputnik V
Тема:
Coronavirusul, știri de ultima oră
Tematic
Președintele Rusei, despre furnizarea și producerea vaccinului ”Sputnik V” în țările OTSC
Putin a dispus începerea vaccinării în masă împotriva COVID-19


Загрузка...