Clopotul școlii

Cum vor activa școlile după 1 octombrie: Există neclarități

1091
Ministerul Educației a anunțat că școlile „din toată țara”, inclusiv din raioanele și municipiile cu „Cod Roșu” pandemic, vor activa după 1 octombrie ca și până acum. Însă și comisiile teritoriale extraordinare de sănătate publică au dreptul să intervină cu decizii.

CHIȘINĂU, 30 sept – Sputnik. Opinia publică a salutat introducerea de către autorități, din 1 octombrie, a mecanismului ce prevede instituirea diferențiată a codurilor pandemice „roșu”, „portocaliu” și „galben” la nivel local, în funcție de situația concretă dintr-o anumită unitate administrativ-teritorială.

Totuși, există anumite neclarități în privința aplicării acestui mecanism: nu este limpede ce decizii vor fi luate de autoritățile centrale și cu ce decizii vor interveni comisiile teritoriale extraordinare de sănătate publică.

Este dificil de spus acum cât de mult va conta anume opinia comisiilor teritoriale – acestea trebuie să-și coordoneze deciziile cu Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică.

De exemplu, Ministerul Sănății a anunțat că școlile din raioanele și municipiile cărora le-a fost atribuit „Codul Roșu” vor activa după 1 octombrie ca și până acum, dar acest fapt nu este o certitudine, pentru că și comisiile teritoriale ar avea un cuvânt de spus.

Totodată, în cazul „Codului Roșu”, autoritățile centrale recomandă „ca măsură generală” „școli închise” și învățământ la distanță. Detalii vă prezentăm în continuare.  

Și primarul Ion Ceban a anunțat astăzi pe Facebook că școlile din Chișinău vor funcționa din 1 octombrie ca și până acum. Primarul a respins categoric zvonurile potrivit cărora instituțiile de învățământ își vor sista activitatea.  

Ministerul Educației: Școlile vor activa ca și până acum

Ministerul Educației a informat că, din 1 octombrie, în unităţile administrativ-teritoriale pentru care a fost stabilit gradul de alertă „Cod Roşu”, „instituțiile de învățământ din toată țara vor activa în continuare conform modelelor selectate” anterior, până la începerea anului de studii.

Totuși, în fraza următoare a comunicatului său de presă, ministerul adaugă că „ajustarea (înăsprirea/relaxarea) măsurilor de sănătate publică ce vizează activitatea instituţiilor de învăţământ va fi coordonată în prealabil cu Comisia teritorială extraordinară de sănătate publică”, potrivit hotărârii nr. 33/2020 a Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică (CNESP).

Pentru „Codul Roșu”, care înseamnă starea de urgență în sănătate publică, autoritățile centrale recomandă, între altele, „școli închise” și învățământ la distanță.  

Măsurile generale recomandate în dependență de gradul de alertă
Măsurile generale recomandate în dependență de gradul de alertă

Potrivit explicațiilor difuzate de Ministerul Sănătății, pentru „Codul Roșu”, atribuit în total unui număr de 26 de raioane și municipii, „măsurile generale recomandate” în această situație includ: „măsuri de restricție și izolare la domiciliu, școli închise (e-learning), interzicerea adunărilor în masă, interzicerea vizitelor neesențiale la unitățile de interes public (bancă, poștă etc.)”.

Cum vor intra școlile în carantină

Ministerul Educației a precizat că „decizia privind plasarea unei instituții de învățământ în carantină este luată de către Comisia teritorială extraordinara de sănătate publică”.

Tot Ministerul Educației a informat că „în cazul confirmării diagnosticului COVID-19 la un elev/profesor – toţi elevii din clasa academică în care acesta făcea studiile se plasează în autoizolare la domiciliu pentru perioada de 14 zile, calculul zilelor fiind efectuat de la ultima zi a contactului cu elevul confirmat „COVID-19 - pozitiv”. Clasa va continua studiile în regim online pentru perioada menţionată (14 zile). Decizia privind autoizolarea profesorilor, care au predat în clasa academică respectivă va fi luată de către conducătorul instituţiei de învăţământ, prin coordonare cu medicul epidemiolog teritorial, reieşind din specificul didactic şi riscurile epidemiologice.”.

Și Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS) a subliniat că „înăsprirea sau relaxarea măsurilor de sănătate publică ce vizează activitatea  instituțiilor  de învățământ,  instituțiilor  medico-sanitare,  instituțiilor  de prestare a serviciilor publice, instituțiilor de ordine publică, a agenților economici, birourilor electorale și a secțiilor de votare, vor fi coordonate în prealabil de către Comisiile teritoriale de sănătate publică cu Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică”.

Măsurile generale de prevenire a COVID-19 în vigoare după 1 octombrie

MSMPS a informat că, potrivit deciziei CNESP, după 1 octombrie rămân valabile următoarele măsuri generale de control și combatere a infecției COVID–19:

„- Interzicerea aflării în locurile publice (păduri, parcuri, alei, plaje etc.), în grupuri mai mari de 3 persoane;

- Respectarea distanței sociale/fizice de 1 (unu) metru rămâne a fi obligatorie, indiferent de numărul de persoane prezente în locurile publice;

- Interzicerea aflării persoanelor în vârstă de peste 63 (șaizeci și trei) de ani  în afara  domiciliului  și  în  spațiile  publice  fără  necesitate  stringentă,  cu  excepția: deplasărilor în interes de serviciu, atunci când activitatea nu poate fi desfășurată la distanță;  deplasărilor pentru asigurarea cu produse alimentare;  deplasprilor pentru asistență medicală, ce nu poate fi amânată;  deplasărilor pentru alte motive justificate și care nu pot fi amânate;

- Interzicerea aflării pe terenuri de joacă pentru copii, terenuri sportive, parcuri de distracții și zone de agrement;

- Interzicerea desfășurării activităților, cu prezența spectatorilor, în incinta cinematografelor.”.

Cum vor fi stabilite codurile pentru unitățile administrativ-teritoriale

Reamintim că, pe 28 septembrie, Comisia Naţională Extraordinară de Sănătate Publică (CNESP) a decis că, din 1 octombrie, unitățile administrativ-teritoriale vor fi în drept să declare codurile de alertă roșu, portocaliu sau galben de COVID-19 la nivel local și a publicat tabelul cu gradele de alertă pandemică ce corespund în prezent raioanelor și municipiilor.

Culoarea roșie este predominantă în respectivul tabel, iar „Codul Roșu”, atribuit unui număr de 26 de raioane și municipii, este echivalent cu starea de urgență în sănătate publică. 
Gradul de alertă pe unități administrativ-teritoriale
Gradul de alertă pe unități administrativ-teritoriale

Gradele de alertă corespunzătoare nivelului de risc al transmiterii virusului COVID-19 sunt atribuite la nivel teritorial în dependență de mai mulți indicatori, care sunt calculați de către Agenția Națională pentru Sănătate Publică o dată la 14 zile. În baza acestora, a explicat Ministerul Sănătății, comisiile teritoriale de sănătate publică stabilesc măsurile de sănătate publică corespunzătoare gradului de alertă din teritoriul administrativ gestionat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

1091
Tagurile:
octombrie, școli
Тема:
Coronavirusul, știri de ultima oră (1383)
Tematic
Riscul Carantinei-2: Cât de rezistentă este economia Moldovei – expert
Efectul COVID-19: Agresivitatea a sporit printre moldoveni
Ambasadorul SUA, Dereck J. Hogan

Experți: „Vizita ambasadorului SUA la CEC - imixtiune în alegerile parlamentare”

136
(reînnoit 17:24 23.06.2021)
Vizita ambasadorului SUA la Comisia Electorală Centrală a stârnit mai multe controverse în rândul societății. Mulți analiști politici au calificat gestul diplomatului drept o imixtiune în alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie.

CHIȘINĂU, 23 iun - Sputnik. Fostul deputat și vicepremier Victor Stepaniuc a remarcat în emisie la Radio Sputnik Moldova că vizita ambasadorului SUA la CEC Dereck Hogan chiar de Ziua Suveranității ne demonstrează că suveranitatea extrem de fragilă în Republica Moldova. Și asta pentru că pe agenda discuțiilor a fost organizarea procesului de vot la alegerile din 11 iulie, în special deschiderea secțiilor de votare în diasporă.

„Atunci când un stat se declară suveran și independent, trebuie să respecte suveranitatea, să ceară de la alții respectarea ei. (...) Acum suntem membri ai diferitor organizații internaționale, ONU, OSCE și altor, dar, pe de altă parte, țara noastră săracă din punct de vedere social-economic și al divizării forțelor politice pe principii geopolitice le permite partenerilor externi să se implice cu tupeu. Asta își permite să facă ambasadorul SUA, precum și alții - uneori ambasadorul României și cel al Uniunii Europene. Asta vorbește despre faptul că noi suntem o țară slăbită, că acele idei progresiste care au fost incluse în Declarația de Suveranitate au rămas doar pe hârtie”, a spus Victor Stepaniuc.

El a vorbit și despre scopul ascuns al vizitei ambasadorului Hogan la CEC în prag de alegeri 

„Dacă ambasadorul SUA își permite acest lucru, evident că are interese. America are interese în toată lumea. Este foarte important ca echipa noastră politică - președintele țării, prim-ministrul, președintele Parlamentului - să aibă un cuvânt de spus în această situație, să-și exprime atitudinea, mai ales dacă este vorba despre o implicare crasă”, a declarat Victor Stepaniuc pentru Sputnik Moldova

„Democrația perversă se întoarce împotriva unei democrații în constituire”

La rândul său, și analistul politic Corneliu Ciurea vorbește despre interese voalate și exercitarea influenței Occidentului asupra instituțiilor din Republica Moldova. 

„Aș vrea să cred că a fost o simplă discuție la o ceașcă de cafea, dar realitățile Republicii Moldova din ultimul timp, subordonarea politicului, în special a partidelor de dreapta, în fața intereselor occidentale, este prea izbitoare și, din această cauză, cred că a existat un interes specific al ambasadorilor occidentali în a-i convinge pe reprezentanții CEC-ului să cedeze în fața presiunilor care vin din afară și din interior”, a remarcat expertul.

Ciurea consideră totuși că CEC nu va ceda în fața presiunilor. 

„CEC este singura instituție care nu s-a frânt. Vedem că sistemul judecătoresc mult prea ușor cedează. CEC-ul în prezent este singura instituție care rezistă în fața acestor presiuni. Totuși, lucrurile se complică în Republica Moldova și vedem că democrația poate deveni un sistem politic de creație proprie care să reziste în fața unor presiuni care vin din ceea ce se crede a fi „patria democrației”

Democrația perversă se întoarce împotriva unei democrații în constituire și pe care astăzi CEC-ul o reprezintă deocamdată cu brio în Republica Moldova, dar există riscul ca CEC-ul să se frângă”, a menționat Ciurea. 

„Ceea ce a făcut Hogan este o încălcare”

Și comentatorul politic Ian Lisnevschi este de părere că întrevederea ambasadorului american la Chișinău cu câțiva membri ai Comisie Electorale Centrale are anumite conotații ascunse.

”Faptul că cineva din interior și din exterior încearcă să preseze situația și membrii CEC este un lucru negativ. Este o implicare din exterior care dă motive de discuții și presupuneri despre o eventuală implicare a factorului extern. Domnul Hogan trebuie să își amintească că are un statut de observator al alegerilor din 11 iulie. Ceea ce a făcut astăzi este mai degrabă o încălcare”, susține Ian Lisnevschi.

Totodată, expertul adaugă că astfel de discuții nu trebuie să fie purtate în campaniile electorale.

„Deja sunt încălcări grave ce ține de principiile democratice. Ambasadorii, nu contează, din ce țară, nu ar trebui să se implice într-o astfel de manieră”, a menționat Ian Lisnevschi. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

136
Tagurile:
CEC, Comisia Electorală Centrală, vizită, Rrepublica Moldova, ambasadorul SUA


Загрузка...

Coșmarul Occidentului: Vor forma Rusia și China o alianță militară?