CHIȘINĂU, 30 sept – Sputnik. Expertul economic Viorel Gîrbu semnalează „schimbări nefavorabile pentru economia țării” în ianuarie-august 2020, ca urmare a unor politici ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM).
„Schimbările nefavorabile” evidențiate de expertul economic constau în „canalizarea și mai accentuată a economiilor interne în investițiile în active economice din cadrul altor economii pe durata anului curent”.
Astfel, într-o situație atât de dificilă ca cea pe care o traversăm acum, economia și sfera socială din Republica Moldova sunt lipsite de resurse financiare importante”, iar banii moldovenilor sunt utilizați în economia altor țări.
„Situația dată denotă deficiențele instituționale din Republica Moldova”, subliniază Viorel Gîrbu într-un comentariu publicat pe infodebit.md.
Expertul economic constată cu regret că „Republica Moldova, fiind o economie în curs de dezvoltare, chiar și pe durată unei crize de proporții își fortifică investițiile în active economice externe, în detrimentul unor investiții care să reducă din impactul negativ al crizei asupra agenților economici interni și a populației”.
Viorel Gîrbu apreciază că este „o necesitate tot mai acută” revizuirea de către autoritățile de la Chișinău a cadrului instituțional care guvernează politicile de dezvoltare economică a țării.
Investițiile în activele economice externe ale sectorului bancar moldovenesc s-au majorat în ianuarie-august 2020 cu 6,5 miliarde de lei - o mărime dublă, față de intervalul ianuarie-august 2020.
În același timp, semnalează expertul economic, investițiile în activele interne s-au majorat cu numai 1,1 miliarde de lei, iar creditarea economiei naționale a crescut cu 1,9 miliarde de lei – mai puțin de o jumătate din nivelul atins în ianuarie-august 2019.
„Schimbările menționate sunt determinate în special de evoluția soldului operațiunilor BNM, implicit creșterea volumului activelor externe nete cu 5,5 miliarde de lei și diminuarea cu peste 3,3 miliarde de lei a volumului activelor interne nete, în special din contul diminuării cu 5,4 miliarde lei a obligațiunilor guvernului față de BNM”, explică Viorel Gîrbu.
Moldovenii aflați la muncă peste hotare trimit valută acasă, dar Banca Națională o cumpără și o depune în bănci străine, unde servește la dezvoltarea economiilor altor țări. Totul se face prin înțelegere cu Fondului Monetar Internațional (FMI), a explicat Viorel Gîrbu pentru Sputnik.
În acordurile sale din ultimii ani cu Guvernul Republicii Moldova, FMI a impus o limită a rezervelor oficiale obligatorii – un prag de care să nu treacă rezervele valutare.
Pentru a se conforma acestui prag, BNM cumpără valută de pe piața internă și o exportă peste hotare, depunând-o în bănci comerciale din țări cu economie dezvoltată, a precizat expertul economic.
„Efectiv, seacă resursele financiare ale Republicii Moldova și lucrul acesta este paradoxal. Fiindcă noi apelăm la FMI, BM, BERD pentru valută. Or, valuta pleacă din Republica Moldova, în baza acordului semnat cu FMI, în cantități mult mai mari”, a explicat Viorel Gîrbu.
În 2015, „find lovită deja de criza bancară”, BNM a fost obligată, prin acordul cu FMI, să cumpere de pe piața internă 500 de milioane de dolari, a precizat expertul economic. Pentru a cumpăra această cantitate de valută, BNM a efectuat pe piața valutară internă o infuzie inflaționistă de 13 miliarde de lei. Acești bani nu erau „acoperiți” prin nimic, pentru că, evident, BNM nu produce nimic.
Expertul economic a subliniat că, „în mod cert, există și multe rezultate pozitive” ale asistenței financiare externe, dar că, în opinia sa, Guvernul ar trebui să vină „cu abordări mult mai nuanțate, să folosească resursele interne, fără să apeleze la anumite practici, chiar abuzive, venite din partea comunității internaționale”.
Viorel Gîrbu a constatat că Republica Moldova a semnat „foarte multe acorduri internaționale, care practic ne-au legat mâinile la spate, ne-au răsucit așa de tare mâinile, încât spațiu de manevră nu mai avem” și „în aceste condiții, sigur că este foarte greu”.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
Nimeni nu ascunde că aceasta este o reacție la transferul Kievului de unități și tehnică la linia de contact din Donbas, precum și la mișcarea trupelor rusești în interiorul țării. Sputnik a încercat să afle ce se întâmplă.
Odată cu începutul unei noi escaladări în Donbas, aviația țărilor NATO apare aici din ce în ce mai des. Deasupra liniei de contact, practic în continuu, zboară dronele-spioane RQ-4 Global Hawk, care urmăresc pregătirile de apărare ale armatelor Republicii Populare Donețk și Republicii Populare Luhansk. Desigur, imaginile făcute de drone ajung imediat pe mesele comandanților militari de la Kiev.
În plus, aviația occidentală aproape zilnic monitorizează coasta Crimeii. Deasupra apelor neutre ale Mării Negre, zboară regulat avioanele britanice și americane de spionaj radioelectronic Boeing RC135W и Lockheed P-3COrion, precum și avioanele anti-submarin P-8APoseidon. Sarcina lor principală este de a urmări acțiunile navelor Flotei Mării Negre și de a descoperi pozițiile sistemelor de apărare antiaeriană trupelor militare, desfășurate în peninsulă.
NATO își consolidează prezența militaro-navală din regiune. Până la sfârșitul lunii aprilie, în Marea Neagră trebuie să intre două distrugătoare armate cu rachete ale Marinei SUA. Potrivit versiunii oficiale a Pentagonului, transferul navelor poartă "un caracter de rutină". Cu toate acestea, Kremlinul a reacționat brusc. Nu e de mirare – doar aceste distrugătoare transportă mai mult de cincizeci de rachete de croazieră "Tomahawk".
Fără răspuns rămâne și o altă întrebare interesantă: ce fel de marfă livrează avioanele aviației militare de transport a Forțelor Aeriene americane la Kiev? Specialiștii au atras atenția asupra mărturiilor serviciului de internet FlightRadar: avioanele americane C-17 și C-130, care decolează din SUA, Germania și statele Baltice, aterizează pe aeroportul Borîspil, se descărcă și zboară înapoi.
Potrivit expertului militar, Alexei Leonkov, Washingtonul transferă în Ucraina complexe de luptă radioelectronică, fapt care ar putea semnaliza ofensiva Forțelor Armate ale Ucrainei care ar urma să aibă loc curând. El a adus drept exemplu tactica Forțelor Armate ale SUA în operațiunea "Furtuna în deșert", când, chiar în primele zile ale conflictului, americanii au "orbit" complet armata lui Saddam Hussein. În favoarea acestei versiuni – declarația recentă a conducerii Republicii Populare Donețk despre faptul că rețelele de figuri influente ucrainești din rândul oligarhiei și al serviciilor secrete au început să blocheze dronelor misiei OSCE canalele de control și senzorii GPS pentru a ascunde sosirea la scară largă a echipamentelor militare în regiune. Cu toate acestea, nici Rusia nu intenționează să stea cu brațele încrucișate."Dacă se va produce o exacerbare, noi, desigur, vom face tot posibilul pentru a ne asigura garantat propria siguranță și siguranța cetățenilor noștri, oriunde s-ar afla ei", a subliniat ministrul adjunct de Externe, Serghei Reabkov. "Responsabilitatea pentru consecințele unei astfel de exacerbări ipotetice va fi în întregime pe umerii Kievului și curatorilor acestuia din Occident. De asemenea, noi avertizăm Statele Unite că ar fi mai bine ca ele să stea mai departe de Crimeea, de coasta rusească a Mării Negre. Va fi pentru binele lor".
Un alt motiv pentru intensificarea activității trupelor țărilor occidentale în apropierea frontierelor rusești – pregătirea NATO pentru cele mai mari exerciții militare Defender Europe 2021, care încep la mijlocul lunii mai.
Americanii vor transfera forțe semnificative în Europa, inclusiv unități din Divizia 1 Cavalerie și Divizia 82 Airbone. Sute de unități de echipament militar în diverse scopuri vor fi transportate peste Atlantic. În plus, din statul Florida va fi adusă Brigada 53 Infanterie. Nu este exclus ca, după exerciții, americanii să "uite" din nou o parte din armamente în Europa, așa cum s-a întâmplat de mai multe ori. Potrivit experților, în acest fel, Pentagonul, din an în an, își consolidează capacitățile ofensive în regiune.
Potrivit comunicatului de presă, publicat pe site-ul oficial al Forțelor terestre ale SUA în Europa, exercițiile "vizează sporirea gradului de pregătire strategic și operativ și gradului de interacțiune între SUA, aliații și partenerii NATO". Se subliniază faptul că manevrele nu reprezintă o amenințare pentru țările terțe. Cu toate acestea, agenda antirusească a exercițiilor Defender Rurope 2021 este evidentă. Astfel, speaker-ul Ucrainei în grupul de contact trilateral, Alexei Arestovici, a declarat direct: ideea este de a exersa războiul cu Rusia pe teritoriile de la Marea Baltică până la Marea Neagră.Nu este surprinzător faptul că, drept răspuns la Defender Europe 2021, Rusia și Belarus vor organiza manevrele "Zapad – 2021" în septembrie. După cum a declarat anterior ministrul Apărării al Republicii Belarus, Viktor Hrenin, "exercițiile comune vor permite testarea unor noi metode de acțiune comună a unităților de asalt combinate într-o zonă extrem de urbanizată", precum și "evaluarea eficacității armelor și echipamentelor noi și modernizate".
Între timp, potrivit ministrului Apărării, Serghei Șoigu, la frontierele occidentale ale țării, ca parte a verificării pregătirii operative, au fost dislocate două armate și trei grupuri ale Forțelor Aeropurtate.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
CHIȘINĂU, 16 apr – Sputnik. Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM) s-au diminuat în martie cu 56,21 de milioane de dolari SUA.
BNM a anunțat că rezervele sale valutare au constituit 3 miliarde 707 de milioane 680 de mii de dolari americani (3 707,68 mil. dolari SUA) pe 31 martie 2021.
BNM a informat că, în martie, a intervenit pe piața internă pentru a cumpăra valută echivalând cu 9,7 milioane dolari SUA.
Lună trecută a pus în evidență tendința de creștere a ratei inflației – o evoluție prevăzută de prognoza BNM pentru anul în curs. În martie, ritmul anual al inflaţiei a constituit 1,49 la sută, în creștere mai mult decât dublă față de februarie, când inflația a fost de 0,62% (în ianuarie: 0,22%).
BNM a precizat că diminuarea, în luna martie, a activelor oficiale de rezervă cu 56,21 de milioane de dolari SUA a fost determinată de:
- deprecierea cursurilor de schimb ale valutelor componente ale rezervelor valutare în raport cu dolarul SUA: 49,35 mil. dolari SUA;
- plățile aferente serviciului datoriei publice externe a Republicii Moldova: 21,22 mil. dolari SUA;
- intervențiile pe piața valutară internă sub formă de vânzări de valută: 9,70 mil. dolari SUA;
- plățile nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate: 6,81 mil. dolari SUA;
- plățile Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova: 3,22 mil. dolari SUA.
Totodată, în martie activele oficiale de rezervă ale BNM au fost completate prin: înregistrarea creditelor și a granturilor în favoarea Ministerului Finanțelor pentru proiecte investiționale - 32,21 milioane dolari SUA; intrările nete în contul Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă - 0,82 milioane dolari SUA; veniturile din gestionarea rezervelor valutare - 0,55 milioane dolari SUA; reevaluarea valorilor mobiliare menținute în portofoliul de investiții - 0,23 milioane dolari SUA; alte intrări nete - 0,28 milioane dolari SUA.
L-am solicitat pe expertul economic Roman Chircă să comenteze pentru Sputnik datele făcute publice de BNM.
„Diminuarea rezervelor valutare poate avea la bază următorii factori principali: în primul rând fluctuația activelor în care este investită o parte a rezervei valutare, certificate de metale prețioase, obligațiuni ale altor state etc.. Un alt factor sunt fluctuațiile valutare, în principal, recenta apreciere a dolarului american față de moneda euro”, a constatat Roman Chircă.
Expertul economic a comentat și intervenția BNM pe piața valutară, care a contribuit la diminuarea rezervelor.
Potrivit lui, scăderea de 56 de milioane de dolari și intervenția de nici 10 milioane de dolari „sunt fluctuații relativ mici raportate la piața valutară și rezerva valutară”.
„Intervenția de 9,7 mln. USD în sensul cumpărării demonstrează o poziție relativ pasivă a BNM, care efectuează intervenții mici, iar cotațiile valutare sunt stabilite de inerția cererii și ofertei”, a comentat Roman Chircă.
Și expertul economic Viorel Gîrbu a comentat pentru Sputnik datele raportate de BNM.
„Nimic special, pentru moment, în aceste cifre nu văd. Din câte se pare, cererea de valută a fost mai mare decât oferta, iar BNM, pentru a nu admite panica, a intervenit prin vânzarea de valută”, a constatat Viorel Gîrbu.
„Pentru moment, este o situație obișnuită și nu este cazul să ne panicăm, dar trebuie de analizat cauzele fundamentale care au condus la acest efect”, a adăugat expertul.
Viorel Gîrbu a spus că ar trebui analizat dacă „este doar o conjunctura de moment sau ceva se întâmplă cu exporturile, ca efect al secetei de anul trecut”, sau dacă nu cumva remitențele sunt în scădere rapidă.
Indicatorul inflației nu indică „nimic deosebit”, potrivit expertului economic, pentru că „rata inflației este mult sub ținta de 5%”.
Pe 26 februarie 2021, rezervele valutare ale BNM au constituit 3 miliarde 763 de milioane 890 de mii de dolari americani (3 763,89 mil. dolari SUA).
BNM avea la începutul anului 2021 cele mai mari rezerve valutare din istoria sa, după ce acestea au crescut constant în 2020.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
BUCUREŞTI, 17 apr – Sputnik, Doina Crainic. În Berlin, dar şi în alte zone din Germania, s-a introdus obligativitatea prezentării unui test negativ la intrarea în anumite magazine sau în frizerii, astfel că numărul clienţilor a scăzut substanţial, potrivit dw.com.
De exemplu, la un magazin de mobilă din Berlin, clienţii sunt opriţi la intrare de trei paznici care le solicită dovada unui test de coronavirus cu rezultat negativ, efectuat la un centru acreditat. După ce prezintă actul, ei mai trebuie să completeze un formular cu numele, prenumele, adresa, numărul de telefon și ora intrării în magazin.
Mai mulţi clienţi au fost respinşi fiindcă nu au prezentat testul, fapt care îi nemulţumeşte profund atât pe aceştia, cât şi pe patronii magazinelor.
„Este o nebunie totală. Am nevoie de test ca să intru aici, dar nu și la supermarket, unde este aglomerație”, spune o femeie, în timp ce paznicul a explicat, ridicând din umeri: „Nu eu fac regulile”.
Şi frizeriile sunt afectate de acest regulament. „Ne sună disperați patronii de saloane spunând că, din cauza testării obligatorii, clienții își anulează programările”, a spus, într-un interviu acordat presei locale, directorul filialei din Hamburg a Asociației Meșteșugarilor, Hjalmar Stemmann.
De asemenea, într-un magazin de alături, de accesorii casnice, porțelan și alte mărunțișuri, nu intră aproape niciun client.
„Noi trăim din clienții care intră în magazine și cumpără lucruri spontan. La noi, treaba cu testarea nu funcționează”, a spus un vânzător de la acest magazin.
Magazinele cărora li se permite să rămână deschise doar pentru clienții cu rezultate negative la testul pentru COVID-19 înregistrează o scădere cu 62% a vânzărilor faţă de perioada de dinaintea crizei, potrivit unui studiu al Asociației Germane a Comerțului cu Amănuntul (HDE).
Şi alte landuri federale aplică acest model, valabil acum, de exemplu, în Mecklenburg-Pomerania Anterioară, Hamburg, Saxonia, Saarland și Bavaria. Mai mult, o strategie similară urmează să se pună în aplicare în Saxonia Inferioară, Saxonia Anhaltină și Turingia, în timp ce în Renania de Nord-Vestfalia, districtele și orașele decid în mod independent dacă vor impune sau nu condiţionarea accesului în magazine de prezentarea unui test negativ.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova