Развёртывание оперативно-тактического ракетного комплекса Искандер-М

”Bat în ușa deschisă”: Moscova atenționează SUA asupra unei mari greșeli

181
(reînnoit 20:19 24.09.2020)
Rusia pledează pentru păstrarea Tratatului START-III și solicită Statelor Unite să îl prelungească. Negocierile se desfășoară încă din vară. Washingtonul cere revizuirea documentului, Moscova refuză să schimbe ceva.

CHIȘINĂU, 24 sept - Sputnik. În ce constă de fapt problema aflați din materialul scris de Galia Ibraghimova și Sofia Melniciuk pentru RIA Novosti.

"Nu avem nicio reacție"

"Problema prioritară care poate și trebuie rezolvată cu promptitudine este, desigur, prelungirea Tratatului dintre Rusia și Statele Unite privind armele strategice ofensive, care expiră foarte curând, în februarie 2021. Noi purtăm astfel de negocieri cu partenerii noștri americani”, a declarat Vladimir Putin în discursul său la deschidere celei de-a 75-a sesiune a Adunării Generale a ONU.

Președintele rus a îndemnat Statele Unite să dea dovadă de reținere în privința desfășurării de noi sisteme de rachete. Anul trecut, Statele Unite s-au retras din Tratatul privind eliminarea rachetelor cu rază medie și scurtă de acțiune (Tratatul INF), după care Moscova a declarat un moratoriu pentru desfășurarea lor în Europa. Putin a subliniat: ”Atâta timp cât Statele Unite se abțin de la astfel de măsuri".

”Din păcate, nu avem încă nicio reacție la propunerea noastră, nici de la partenerii noștri americani, nici de la aliații lor", a adăugat el.

Antonio Guterres a recomandat în repetate rânduri prelungirea START-III. Dar secretarul general al ONU a reacționat negativ la cererea SUA de a include China în tratat. Vasili Nebenzia, reprezentantul permanent al Rusiei, ia atenționat și pe americani asupra comiterii unei „mari greșeli”.

Pilonii securității strategi

START-3 este un document fundamental în domeniul controlului asupra tehnologiilor nucleare. Prin semnarea acestuia în 2010, Moscova și Washingtonul s-au angajat să-și reducă arsenalele strategice. Procesul a început încă de la începutul anilor șaptezeci, când adversarii Războiului Rece au semnat primul Tratat de limitare a armelor strategice (SALT-1). De atunci, șapte acorduri bilaterale au fost adoptate în acest domeniu.

SUA nu le-au pus niciodată la îndoială, dar odată cu venirea lui Donald Trump s-a schimbat totul. Șeful Casei Albe încearcă să adapteze acordurile la realitățile zilei de astăzi, iar perspectiva unei noi curse de înarmare nu îl sperie.

Decizia de a se retrage din Tratatul INF în august 2019 a fost explicată de SUA prin pretențiile față de Rusiei. Principala este că Moscova ar fi testat racheta SSC-8 (în clasificarea rusă - 9M729) interzisă de document. Americanii nu au oferit dovezi clare.

Cu toate acestea, în conversațiile informale, au recunoscut: problema nu se află în acțiunile Moscovei. Pentagonul a suspectat China de a crea rachete cu rază scurtă și medie de acțiune și a cerut autorităților chineze să se alăture negocierilor privind armele strategice. Beijingul a ignorat aceste dorințe.

În mai 2020, SUA s-au retras din Tratatul Cerului Deschis (DON) și au acuzat din nou Moscova - spun că rușii împiedică zborurile de inspecție. Ministerul rus al Apărării a negat acest lucru. Departamentul consideră că americanii intenționează să exploreze mai activ spațiul, iar DON le ținea mâinile legate.

Paritate nucleară

"SUA și NATO sunt îngrijorate de faptul că programul nuclear al Chinei se dezvoltă rapid. Se pare că chinezii intenționează să obțină paritate cu Washingtonul și Moscova în această cestiune”, a explicat în această vară reprezentantul special al SUA pentru controlul armelor, Marshall Billingsley.

De asemenea, Washingtonul este nemulțumit de faptul că START-III nu limitează creșterea potențialului nuclear tactic al Rusiei. Totodată, Billingsley a criticat mecanismul actual de verificare a armelor strategice.

Discuțiile au început deja, dar americanii au înaintat noi condiții.

”SUA cer să includă cele mai recente arme rusești în conversație, ceea ce înseamnă să bateți la o ușă deschisă”, a spus ministrul rus.

"O propunere binevenită"

Cea de-a doua rundă de întâlniri s-a încheiat în septembrie, fără vreun progres oarecare. SUA are o nouă condiție - să accepte acorduri-cadru suplimentare.

Americanii propun să introducă acolo nu doar arsenale nucleare strategice, ci și tactice. Singura concesie este că Washingtonul a fost de acord să amâne implicarea Chinei în procesul de negociere.

"Am făcut o propunere bună Rusiei", a spus Billingsley.

Ministerul rus de Externe a raportat că Moscova va prelungi acordul doar în forma actuală. Perioada sa de valabilitate expiră în câteva luni și nu există timp pentru a schimba nimic. Departamentul a menționat că procesul de aprobare a fost întârziat chiar de partea americană.

"Dacă SUA sunt gata să dezvolte ceva nou pe baza unui echilibru de interese, atunci acordul va fi posibil. Dar va dura ceva timp", a comentat situația viceministrul rus de Externe, Serghei Riabkov.

"SUA - în goana după preferințe"

”Există puține alternative: fie să fie prelungit START-3 fără modificări, fie să fie abandonat complet”, consideră Evgheni Miasnikov, specialist în controlul armelor.

El consideră că principala valoare a Tratatului constă în sistemul de verificare a armelor strategice. "Pe vremuri, era dificil să ne controlăm acțiunile reciproce. Părțile reieșeau din cele mai rele scenarii, care tensionau situația. Dacă sistemul se prăbușește, riscul de a repeta trecutul va crește”, avertizează expertul.

Directorul de programe al Centrului PIR pentru tehnologii noi și securitate internațională, Vadim Koziulin, nu are nicio îndoială că Acordul va fi prelungit. El consideră cererile SUA ca un joc de creștere a mizelor.

”Trump își joac ca de obicei rolul său: vrea să negocieze pentru mai multe preferințe înainte de încheierea Acordului. Dar practic nu mai este timp, iar americanii vor merge pentru prelungire. Noile condiții fac obiectul unei discuții suplimentare. Mai mult, Rusia are și propuneri pentru un arsenal nuclear tactic și arme americane în Europa”, spune expertul.

El subliniază că Start-III nu include sisteme fără pilot, deși pot fi considerați ca purtători de arme nucleare.

"Rusia are mai multe întrebări față de UAV-uri. De fapt, aceasta este aceeași rachetă de croazieră - datorită posibilității reutilizării sale reprezintă un pericol important. Dar în cadrul reuniunilor privind Start-III, Moscova nu forțează încă acest subiect”, notează Koziulin.

Potrivit acestuia, conservarea sistemului de control depinde acum în principal de SUA. Dacă Washingtonul este de acord cu un dialog, atunci pe termen lung ar putea fi incluse și China, Franța, Marea Britanie, India, Pakistan - statele care dețin arme nucleare.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

181
Tagurile:
SUA, Rusia, START-III
Tematic
Bolton: Negocierile SUA-Rusia privind soarta START-III, la o etapă incipientă
Consiliul Federației exclude posibilitatea introducerea noilor arme rusești în START-III
Vaccinul și maimuțele: fake-ul britanic despre fake-ul rusesc

Vaccinul și maimuțele: Fake-ul britanic despre fake-ul rusesc

122
Presa britanică a acuzat Rusia de răspândirea unor colaje prin care ar încerca să discrediteze vaccinul dezvoltat în Regatul Unit. Ce „dovezi” au prezentat jurnaliștii.

Presa britanică au scos la lumina zilei o nouă informație despre diversiunea Rusiei împotriva umanității. Timp de câteva zile, acest eveniment a fost o știre centrală în Albion.

Gândiți-vă doar câte probleme există acum în Marea Britanie: în țară e o situație pandemică dezastruoasă, mai multe regiuni se pronunță împotriva măsurilor restrictive ale guvernului, negocierile cu Uniunea Europeană pe subiectul Brexit au intrat în impas, fapt care amenință cu un colaps economic în viitorul apropiat, susținerea ideii secesiunii Scoției a ajuns la un nivel foarte  înalt, fapt care poate duce la o destrămare a țării. În aceste condiții, pe primele linii ale ziarelor britanice apare principala știre a zilei: “Nebunii Russkies anunță că vaccinul ne va transforma în cimpanzei”.

Practic, toate ziarele au publica niște colaje nostime în care poza prim-ministrului britanic, Boris Johnson, a fost transformată într-un yeti, fiind însoțită de mesajul: “Îmi place vaccinul meu, al omului zăpezilor”. Făcând trimitere la o sursă oarecare, toate aceste instituții de presă au anunțat că astfel de imagini sunt elaborare și răspândite la indicația statului rus sau de oficialități ruse, ca parte a unei campanii de dezinformare, în scopul compromiterii viitorului vaccin britanic împotriva coronavirusului, afirmând că acesta ar transforma oamenii în maimuțe.

Prima sursă este ziarul The Times, care sub forma unor “investigații” a prezentat câteva materiale ”senzaționale” la acest subiect. Cică, imaginile au fost oferite de o persoană oarecare “implicată în campanie (de dezinformare n.r.), care este îngrijorată de daunele pe care le-ar putea provoca aceasta pentru sănătate”. Acest “anonim îngrijorat” a declarat că are o anumită tangență cu aceste imagini satirice.

Ce legătură are cu toate acestea statul rus? Această întrebare The Times a pus-o, intensificând intriga. Pe prima pagină aceștia declară: “Nu este clar dacă această tentativă de propagandă a fost autorizată nemijlocit de Kremlin, însă există mărturii că anumiți demnitari ruși sunt implicați în organizarea ei”.

În articol astfel de informații nu sunt atât de categorice: “Campania împotriva studiilor Oxford ar putea fi legată de niște demnitari ruși. (...) Implicarea acestor persoane nu presupune neapărat faptul că Kremlinul a ordonat, aprobat sau știa de această tentativă de propagandă”.

O bună parte a cititorilor ziarului nu a primit un răspuns la principala intrigă (că toate acestea le face Rusia) titrată de toate ziarele. În schimb, aceștia au fost îndemnați să acceseze site-ul ziarului pentru a asculta un podcast de 40 de minute la acest subiect, care explică și demonstrează totul în detalii.

Vaccin împotriva COVID-19  EpiVakKorona”
© Photo : Пресс-служба Роспотребнадзора

Se pare că alte instituții de presă (fie ele britanice sau americane) n-au stat prea mult pe gânduri și au crezut afirmațiilor The Times că în acel podcast există toate probele implicării persoanelor oficiale din Rusia la producerea unor colaje pentru rețele de socializare, care ar discredita vaccinul britanic inexistent. Iată de ce a apărut o serie de articole, în care această ”campania rusească” de dezinformare este prezentată aproape ca o parte a ”doctrinei militare Gherasimov”. Presa occidentală are o obsesie de a face trimiteri cu orice ocazie la strategia șefului Statului Major al Forțelor Armate ale Rusiei, Valeri Gherasimov.

Însă, dacă ascultăm podcastul celor de la The Times, constatăm: pe parcursul întregii transmisiuni sunt oferite promisiuni că ”vom oferi dovezi ale implicării statului rus”. Iar când vine vorba de partea legată de organizatori, se menționează numele lui Kirill Dmitriev, directorul general al Fundației Ruse pentru Investiții Directe. Jurnaliștii ziarului discută cu ”kremlinologii” de serviciu despre personalitatea lui Dmitriev, despre fundația lui și chiar dacă a fost la curent Vladimir Putin cu declanșarea acestei campanii. De aici se poate presupune că The Times a reușit să descopere o urmă – acei demnitari care stau în spatele caricaturilor cu “yeti Johnson”. Apoi urmează o afirmație trăsnet: “Kirill Dmitriev nu este menționat în mărturiile de care dispunem. Nu există niciun indiciu că acesta este implicat în campania de dezinformare”. Atât. Aici urmele unor ”demnitari ruși” misterioși, pe care au promis să le prezinte, dispar. Doar expertul Mark Galeotti, cunoscut prin cărțile sale superficiale despre criminalitatea din Rusia, își dă cu părerea că în spatele campaniei s-ar putea afla niște ”duci și baroni de la Kremlin”. Oare asta nu este o “dovadă”?

Urmează o altă știre pe surse: cică, la un oarecare post rusesc de televiziune au pregătit un fake despre decesul a două persoane în timpul testărilor vaccinului britanic, însă moartea acestora ar fi ascunsă. Și, chipurile, acest lucru ar fi o dovadă că vaccinul este bun doar pentru maimuțe, nu pentru oameni. E adevărat că se menționează: ”Deocamdată, campania nu a fost lansată. Probabil, s-a considerat că e ceva exagerat chiar și pentru o televiziune rusească”. Adică, acest lucru nu a fost făcut public nicăieri și noi nu știm de unde au scos-o autorii podcastului. Însă, urmează un ”fact-checking” din partea The Times, în care ”infirmă” știrea senzațională care nu există. E ceva nou în practica jurnalistică – să prezinți publicului un zvon care nu există, iar apoi să-l combați cu vehemență.

Laborator
© Sputnik / Evgeniy Epanchintsev

Cu toate acestea, într-adevăr, unul dintre voluntarii care au participat le testările clinice ale vaccinului companiei britanice AstraZeneca a decedat în această săptămână în Brazilia. Acest fapt ar putea fi atribuit cu mare greu “dezinformării rusești”.

Astfel, în niciun material nu se prezintă cel puțin un fapt care ar demonstra o anumită implicare a statului rus, a persoanelor oficiale și neoficiale din Rusia în crearea colajelor satirice cu Johnson și COVID. Într-adevăr, internetul e plin cu astfel de imagini. Însă tentativele de a găsi prima sursă duc la primul număr al The Times, unde au fost publicate pentru prima data. Nu știm dacă au fost publicate undeva anterior, însă anume ziarului a lansat distribuirea lor în toată lumea.

Ei ne asigură că aceste colaje au fost publicate în trei surse modeste: două britanice și una de la Bruxelles. Însă putem găsi doar una legată indirect de această imagine (cu totul alta), pe site-ul EUReporter. Reiese că principalul distribuitor al astfel de colaje este anume The Times. Chiar dacă am admite că cineva vrea să discrediteze vaccinul britanic, numindu-l “de maimuțe”, atunci a găsit cel mai eficient și cel mai ieftin mijloc: pur și simplu a furnizat-o redacției unui ziar britanic, prezentând-o ca “o dovadă a dezinformării rusești”. În continuare, aceste meme au fost redistribuite în tot spațiului virtual. Un efect incredibil. Dacă lucrurile stau așa, atunci anume The Times a devenit un instrument al răspândirii dezinformării (cel mai probabil, deloc rusești).

Chiar în ciuda lipsei oricăror dovezi a implicării în toată această poveste a cuiva din Rusia, observăm o reacție furioasă din partea Londrei. Ministrul Afacerilor Externe al Marii Britanii, Dominic Raab, a acuza Moscova de discreditarea vaccinului celor de la Oxford. Nici nu ne-am mira dacă s-ar ajunge și la sancțiuni. Nici nu mai contează că însuși The Times afirmă că e puțin probabil ca cei de la Kremlin să aibă vreo atribuție la această istorie. Miniștrii britanici nu consideră necesar să citească ceva dincolo de titluri.

Președintele rus Vladimir Putin
© Sputnik / Михаил Климентьев

Cel mai important este că la întrebarea “de ce Rusia ar avea nevoie de asta?” editorialul ziarului răspunde cu simplitate: este subminată “încrederea globală față de toate vaccinurile”. Însă anume Rusiei nu îi convine subminarea încrederii în vaccinare, luând în considerare faptul că este, deocamdată, singura țară din lume care dispune de un vaccin împotriva coronavirusului. Însă, cei din Occident nu sunt interesați de logică în acest caz.

Ambasada Rusiei la Londra a precizat imediat: presupunerile că statul rus ar duce o oarecare propaganda pentru subminarea încrederii în vaccinul britanic, “reprezintă în sine un exemplu de dezinformare”. A se observa, nicio rețea de socializare nu blochează aceste informații senzaționale ale presei britanice, nu declară că acestea “necesită o verificare suplimentară”. Că doar nu este vorba de scrisorile electronice ale lui Hunter Biden, care-l discreditează tatăl său, candidatul pentru funcția de președinte al SUA. În acest caz, rețelele de socializare au acționat rapid și dur, blocând accesul la New York Post, care a îndrăznit să publice un astfel de material. Linkurile la același ziar, care a preluat “materialul senzațional” despre Rusia, vaccinuri și maimuțe, nimeni nu le-a blocat. Dacă e vorba de ruși, atunci poți publica orice acuzații absurd, fără a le verifica.

Apare o altă întrebare: de ce presa britanică are nevoie de acest scandal? Răspunsul îl găsim chiar la începutul articolului. Cel puțin pentru câteva zile, publicului i-a fost distrasă atenția de la cele mai importante probleme ale țării, fiind direcționată spre maleficii ruși. Atunci când efectul articolului despre “vaccinul de maimuțe” va expira, vor putea inventa o nouă “știre senzațională”, pe care o vor scoate pe primele pagini, cum ar fi despre modul în care rușii au încercat să dea peste cap Olimpiada din 2020, iar serviciile britanice au reușit să dejoace acest complot. Așa își vor asigura câteva zile de scandal. Doar că nimeni să nu le va ceară să prezinte cel puțin un martor sau o probă. Sunt de prisos.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

122
Tagurile:
rusesc, britanic, vaccin
Тема:
Coronavirusul, știri de ultima oră
Tematic
"Competiția vaccinurilor": Rusia, acuzată în Occident


Загрузка...
Joe Biden

De ce nu vor reuși să-i acuze pe ruși de eșecul lui Biden

61
(reînnoit 20:20 22.10.2020)
Donald Trump este condamnat la victorie, iar acest lucru este confirmat de reacțiile delirante ale politicienilor, presei și giganților IT la scandalurile legate de familia Biden.

Alegerile americane au ajuns pe ultima sută de metri: astăzi Donald Trump și Joe Biden vor participa pentru ultima oară la dezbateri televizate. Întrevederea, în principiu, ar putea fi cea din urmă din viața lor – tensiunile din SUA sunt atât de mari încât ar fi greu să ne mai imaginăm cele două persoane alături. Dacă s-ar întâmpla o minune și Biden ar învinge în alegeri, Trump ar putea să nu recunoască rezultatele alegerilor sau, cel puțin, să nu se prezinte la ceremonia de inaugurare, încălcând toate tradițiile. Biden la sigur nu va veni la inaugurarea lui Trump, iată de ce joi ar putea fi ultimul prilej de a-și spune unul altuia ce își doresc. Vor profita deplin de această ocazie.

Trump va spune că Biden este șeful unui grup criminal și va cere condamnarea lui Joe (împreună cu fiul său Haunter). Joe nu va fi trimis în închisoare, însă atunci când va pierde alegerile, presa va spune că acesta a fost “zdrobit” de “surpriza din octombrie”, informațiile compromițătoare publicate recent extrase de pe un hard disc al computerului lui Hunter, care scot la iveală minciuna și faptele de corupție ale fostului vicepreședinte. Însă Biden oricum ar fi pierdut, cu sau fără aceste materiale – pur și simplu pentru că Trump este condamnat la victorie. Cum e posibil acest lucru, dacă toate sondajele arată foarte clară că Biden se bucură de un avans imens? Doar nu pot fi falsificate?

Pot fi. Pentru că mizele sunt foarte mari și nu există minciuni la care n-ar putea recurge cei care joacă împotriva lui Trump. “Candidez nu doar împotriva lui Biden, candidez împotriva presei de stânga, marilor giganți IT (Facebook, Twitter, Google) și a “mlaștinii de la Washington””, a spus Trump recent. Da, și cea mai bună confirmare a acestui fapt a devenit reacția monstrului cu trei capete la apariția informațiilor compromițătoare împotriva familiei Biden. Articolul din New York Post a fost blocat – Google nu l-a observat în motorul său de căutare, iar Facebook și Twitter nu permiteau distribuirea linkului. Desigur, presa a încercat să ignore articolul scandalos, iar majoritatea politicienilor s-au prefăcut că nu s-a întâmplat nimic. Adică, toate cele trei forțe au acționat sincronizat, confirmând afirmațiile lui Trump. Totodată, au apărut și acuzații în adresa Rusiei, potrivit cărora Moscova se implică din nou în alegerile americane, furnizând informații compromițătoare împotriva lui Biden.

Joe Biden
photo: Press Service of the President of Ukraine

Despre acest lucru au vorbit nu doar comentatorii și congresmenii, dar și angajații serviciilor de informații. Foștii, pentru că directorul Serviciilor Naționale de Informații, John Ratcliffe, a declarat că informațiile din laptopul lui Biden “nu prezintă un element al unei oarecare campanii rusești de dezinformare”. Însă, zeci de foști spioni (inclusiv predecesorul lui Ratcliffe, James Clapper, prins cu depuneri de mărturii false) au adresat o scrisoare deschisă în care afirmă că experiența “ne face să bănuim în mod serios că în acest caz a jucat un rol semnificativ guvernul rus”.

“Apariția pe arena politică din SUA a unor scrisori electronice care se presupune că ar aparține fiului vicepreședintele SUA Biden, Hunter, majoritatea dintre care sunt din perioada în care acesta activa în conducerea companiei ucraineană de gaze Burisma, au toate aparențele clasice ale unei campanii informaționale a Rusiei”.

Adică, Rusia nu este acuzată că ar fabrica, falsifica informațiile compromițătoare despre Biden, chiar dacă există și astfel de afirmații, ci că le-ar fi distribuit. Cum a fost posibil, dacă, potrivit lui Rudy Giuliani (fostul primar de New York și avocatul lui Trump), conținutul hard discului din computerul lui Hunter Biden a fost transmis la FBI acum șapte luni? Adică, Moscova a ținut în secret aceste materiale, pregătind “surpriza din octombrie”, sau acest lucru a făcut echipa de campanie a lui Trump și consilierii lui, inclusiv Giuliani? Da, Giuliani, cică, ar lucra pentru Putin... Nu e o glumă: așa cum a declarat senatorul Chris Murphy, “de această dată rușii au decis să-i transforme pe cetățenii americani în proprii agenți. Ei încearcă să răspândească propaganda în presa mainstream...  Și au reușit. Știți, Rudy Giuliani, în esență, este un agent al Rusiei”.

Da, desigur, dacă chiar și Trump lucrează pentru Kremlin, ce să mai vorbim de colaboratorii și apropiații lui. De râs și de plâns, însă anume o astfel de apreciere inadecvată a situației și tentativele de a le ”vinde” americanilor “amestecul rusesc” chiar și în istoria cu informațiile compromițătoare despre familia Biden, reprezintă o confirmare a faptului că Trump a învins. Oponenții lui trăiesc într-o lume cu totul imaginară, în care rușii influențează rezultatele alegerilor în SUA, iar distanța dintre Biden și Trump este un enormă. Mai mult, toate acestea se întâmplă simultan și nicidecum nu se contrazic reciproc.

Însă în lumea reală observăm cu totul altceva: mase mari de susținători ai lui Trump și manifestații imense în toată țara și lipsa de entuziasm la rarele întrevederi ai lui Biden cu puținii săi susținători. Ascensiunea nivelului de susținere a lui Trump se înregistrează chiar și printre minorități (spre exemplu, cei de culoare și musulmani), care nici nu aparțin electoratului acestuia. Absența totală a unor dovezi care ar demonstra „legăturile rusești” ale lui Trump și noi confirmări ale minciunilor și corupției familiei Biden. Cel mai important, în lumea reală americanii s-au dezamăgit profund de propria elită politică, de “mlaștina” transpartiinică, iată de ce singura alternativă serioasă lui Trump putea fi doar senatorul antisistem Sanders. Anume din cauza caracterului său antisistem, el nu a fost admis în alegeri de către un “Biden colectiv”.

Americanii simpli trăiesc într-o lume reală, nu într-o lume a propagandei. Iată de ce rezultatele alegerilor din 3 noiembrie sunt predictibile. Chiar și în pofida tentativei de a crește numărul voturilor în “statele nedeterminate”, prin mobilizarea electoratului pasiv al democraților la votul prin poștă, pentru că acolo se observă o creștere a numărului republicanilor care au votat prealabil.

Lumea imaginară va pierde pe 3 noiembrie, chiar dacă va reuși să provoace ulterior tulburări sociale, refuzând să recunoască realitatea, însă nu va dispărea. Hidra cu trei capete va pune speranțe într-o revanșă și va lucra în această direcție. Atât la nivel național, cât și global – iată că aici vor avea tot dreptul să-i acuze pe ruși de eșecurile lor.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

61
Tagurile:
eșec, Rusia, Joe Biden
Tematic
Joe Biden, decizia așteptată de toată America
VIDEO: Prima dezbatere Biden-Trump - „Vrei să taci, omule?”


Загрузка...
Выборы президента Молдовы 2016

Alegeri prezidențiale 2020 în Moldova: Rezultate în turul I

0
(reînnoit 20:58 24.10.2020)
Alegerile președintelui țării vor avea loc pe 1 noiembrie. Rezultatele turului întâi practic sunt cunoscute - diferențele de procentaj de la un sondaj la altul sunt practic nesemnificative.

Pentru validarea primului tur de scrutin este necesară participarea a cel puțin 1/3 din numărul cetățenilor înscriși în listele electorale. În ceea ce privește rezultatele, analiștii sunt siguri, iar sondajele de opinie confirmă acest lucru, că învingători în turul întâi vor fi liderul Partidului ”Acțiune și Solidaritate” Maia Sandu, și actualul președintele, Igor Dodon.

Ce spun sondajele

Potrivit studiului realizat cu puțin timp în urmă de Intellect Group, în primul tur de scrutin Igor Dodon ar acumula 32% dintre voturi, iar Maia Sandu - 18,6%. Pentru Andrei Năstase ar vota 8,9%, dintre alegători, pentru Renato Usatîi - 6,2%, pentru Violeta Ivanov - 5,2%, pentru Octavian Țîcu - 1,9%, pentru Tudor Deliu - 1,2%, iar pentru Dorin Chirtoacă - 1,2%.

APCE
© Sputnik / Владимир Федоренко

Oamenii au mai fost întrebați pe cine vor vota dacă în turul doi vor ajunge Igor Dodon și Maia Sandu. Astfel, pentru Igor Dodon au optat 45,8%, iar pentru Maia Sandu - 37,6%. În același timp, 16,6% s-au declarat indeciși sau au refuzat să răspundă. 

De menționat că 54,2% dintre respondenți au declarat că vor participa cu certitudine la alegerile prezidențiale, 16,8% au spus că probabil vor participa, 11,1% au menționat că cel mai probabil nu se vor prezenta la urne, iar 17,9% au spus ferm că nu vor participa la scrutin. 

Un ultim sondaj realizat de Asociația Sociologilor și Demografilor din Moldova arată aproximativ aceleași rezultate - în turul I al alegerilor pe Igor Dodon sunt gata să-l susțină 32,5% dintre cei chestionați, iar pentru Maia Sandu și-ar da votul 18,4% dintre alegători. Pe locul trei este liderul Platformei DA Andrei Năstase cu 9,2%, urmat de liderul ”Partidului Nostru” Renato Usatîi, care ar fi susținut de 6,5% dintre alegători. Pentru candidatul Partidului Șor, Violeta Ivanov, ar vota  4,9% dintre cei chestionați, pentru  liderul Partidului Unității Naționale Octavian Țîcu - 1,6%, pentru candidatul Partidului Liberal Democrat din Moldova, Tudor Deliu - 1,3%, iar pentru Dorin Chirtoacă de la blocul Unirea și-ar da votul 1,2%.

În cel de al doilea tur voturile s-ar repartiza în felul următor -  47,5% pentru Igor Dodon și 38,4% pentru Maia Sandu. În același timp, 14,1% dintre respondenți nu ar participa la alegeri.

Potrivit legii, dacă în primul tur, din 1 noiembrie, niciun candidat nu va acumula mai mult de 50% din voturi, va fi organizat turul doi de scrutin. Anul acesta, în cazul în care va fi necesar, el va avea loc pe 15 noiembrie.

Perspectivele turului doi de scrutin

Unii experți admit însă că s-ar putea chiar să nu avem un al doilea tur de scrutin din cauza pandemice noului coronavirus. Astfel, în opinia politologului Igor Volnițchi, dacă situația pandemică  nu va fi favorabilă la momentul alegerilor, lucrurile s-ar putea derula după un cu tot alt scenariu decât cel așteptat.

”Sigur, cele mai multe șanse de a accede în turul doi și de a da acolo ”lupta decisivă” le au Igor Dodon și Maia Sandu. Pe de altă parte, în ce va consta specificul acestor alegeri? Cred că situația epidemică își va spune cuvântul . Eu prevăd că prezența la alegeri va fi foarte joasă”, a menționat Igor Volnițchi în studioul Sputnik Moldova.

În opinia politologului, oamenii vor prefera să stea acasă, pornind de la necesitatea de a-și proteja sănătatea lor și a membrilor familiei și atunci acest aspect va juca un rol decisiv în alegeri. Absenteismul alegătorilor ar putea să influențeze serios tabloul general. În confruntarea dintre cei doi principali candidați, foarte mult va depinde de faptul unde se va înregistra cel mai mare absenteism – pe flancul drept sau pe cel stâng. Dacă pe cel drept, atunci Igor Dodon va câștiga lejer un al doilea mandat. Dacă absenteismul se va manifesta mai mult pe flancul stâng, atunci, respectiv, Maia Sandu ar avea șansa să devină președinte.

”Însă eu admit că absenteismul ar putea influența și rezultatele primului tur. Eu aș admite chiar că, într-un anumit concurs de împrejurări, în cazul unei prezențe reduse la urne ar putea nici să nu fie vorba de turul doi de scrutin. Și, repet, este vorba doar despre influența situației epidemice asupra dispozițiilor alegătorilor”, a concluzionat Volnițchi.

Astfel, în cazul unei înrăutățiri a situației epidemiologice, aceasta ar putea marca puternic alegerile prezidențiale, iar în cazul dat ”viitorul președinte al Republicii Moldova, indiferent cine va fi, va avea poate cea mai slabă reprezentativitate din istoria țării", remarca anterior Igor Volnițchi în studioul Sputnik.

Despre alegerile prezidențiale

În 2020, președintele țării va fi ales pentru a patra oară în întreaga istorie de independență a Moldovei prin votul direct al cetățenilor.

Ultima dată, președintele țării a fost ales în 2016. Atunci a învins în alegeri candidatul Partidului Socialiștilor Igor Dodon – în turul doi el a acumulat 52,18% din voturile alegătorilor. Oponentul acestuia a fost liderul Partidului ”Acțiune și Solidaritate” (PAS) Maia Sandu. Dodon a depus jurământul pe 23 decembrie 2016.

Potrivit Constituției țării, președintele este ales pe un termen de patru ani și intră în exercițiul funcțiunii după depunerea jurământului.

Poate candida la funcția de șef al statului cetățeanul care are drept de vot, care a împlinit vârsta de 40 de ani, locuiește sau a locuit pe teritoriul Republicii Moldova de cel puțin 10 ani și vorbește limba de stat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
turul doi de scrutin, Turul întâi, 2020, alegeri prezidențiale
Тема:
Alegeri prezidenţiale în Republica Moldova - 2020
Tematic
Alegeri prezidențiale: Lista secțiilor de votare din Rusia
Alegeri prezidențiale: Lista secțiilor de votare din Spania


Загрузка...