TIR

Lovitură grea pentru economia Moldovei: A scăzut exportul

167
(reînnoit 07:13 16.09.2020)
Exporturile sunt în scădere anul acesta din cauza crizei economice provocate de COVID-19, dar și a secetei și altor intemperii care au afectat agricultura. Însă și importurile sunt mai mici în 2020, comparativ cu 2019.  

CHIȘINĂU, 15 sept – Sputnik. Exporturile Republicii Moldova sunt în scădere anul acesta, arată informațiile publicate de Biroul Național de Statistică (BNS).

Exporturile se vor reduce mai mult decât se estima în prognoze, a comentat expertul economic Roman Chircă pentru Sputnik Moldova.

Volumul mărfurilor exportate s-a diminuat cu 5% în iulie 2020, comparativ cu iulie 2019. Pentru intervalul ianuarie-iulie 2020, scăderea exporturilor este de 12,8%, comparativ cu ianuarie-iulie 2019.

Exporturile totale s-au ridicat la 1,4 miliarde de dolari americani în ianuarie-iulie 2020. Ponderea mărfurilor autohtone în totalul exporturilor a fost de 77% (1,1 miliarde de dolari). Cota mărfurilor autohtone în structura exporturilor a scăzut cu 3,6% față de ianuarie-iulie 2019.

În ianuarie-iulie curent, comparativ cu ianuarie-iulie 2019, exporturile către țările UE au scăzut cu 10,8%, iar către țările CSI s-au redus cu 5,2%, potrivit datelor BNS. Precizăm că, în primele șapte luni ale anului, 64,8% din totalul exporturilor au mers către UE, iar 16% - către CSI.

În luna iulie, exporturile totale s-au cifrat la 209,2 milioane dolari de dolari SUA. Aceasta înseamnă un volum al exporturilor cu 10,3% mai mare față de luna iunie 2020, dar cu 5% mai mic în comparație cu luna iulie 2019. 

„Decalajul considerabil în evoluția exporturilor și importurilor Republicii Moldova a determinat acumularea în ianuarie-iulie 2020 a unui deficit al balanței comerciale în valoare de 1,5 miliarde dolari SUA, cu 215,8 milioane dolari SUA (-12,5%) mai puțin, comparativ cu cel înregistrat în perioada corespunzătoare din anul 2019”, a informat BNS.

Exporturile ne aduc valută în țară

„Exporturile sunt foarte importante” pentru Republica Moldova, „pentru că, alături de remitențe, sunt sursa principală de încasare a valutei”, a subliniat expertul economic Roman Chircă, care a acceptat să comenteze pentru Sputnik Moldova tabloul statistic al schimburilor comerciale din acest an.

În opinia sa, volumul exporturilor se va reduce cu mai mult de 9% în 2020, adică peste prognozele specialiștilor, comparativ cu 2019.

În principal, a menționat expertul economic, exporturile totale au scăzut din cauză că s-au redus cantitățile de produse agricole exportate, care au fost mai puține sau de o calitate mai proastă anul acesta, din cauza secetei și a altor intemperii. Însă și restricțiile impuse din cauza COVID-19 au condus la reducerea exporturilor.  

„Era previzibilă scăderea exporturilor. Până la sfârșitul anului se anticipează o scădere de circa 9%. În realitate, va fi mai mare. Cauza principală - scăderea exporturilor de produse agricole din cauza secetei și măsurile restrictive de circulație din cauza virusului”, a apreciat Roman Chircă.

„Pe de altă parte, balanța de plăți este compensată și acoperită de creditele în valută straină, lucru care va diminua efectele negative ale reducerii exportului. Nu în ultimă instanță, scăderea exporturilor va contribui la scăderea PIB-ului cu circa 1-2 puncte procentuale”, a adaugat expertul economic.

Potrivit BNS, Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru trimestrul II al anului 2020 în valoare nominală a însumat 44629 milioane de lei (44,6 miliarde) în prețuri curente de piață. Comparativ cu trimestrul II din 2019, PIB a scăzut cu 14% pe seria brută și cu 11,5% pe seria ajustată sezonier. Față de trimestrul I din 2020, PIB s-a diminuat cu 7% pe seria ajustată sezonier.

„Exporturile s-au prăbușit începând cu luna a patra a anului, iar în luna a șaptea, de fapt, ne-am apropiat cel mai mult față de ceea ce a fost anul trecut. Suplimentar, și leul puternic este un factor care a contribuit la diminuarea exporturilor”, a sintetizat pentru Sputnik expertul economic Viorel Gîrbu.

Au scăzut și importurile de la începutul anului

În ianuarie-iulie 2020, Republica Moldova a importat mărfuri în valoare de 2,9 miliarde de dolari SUA – un volum cu 12,6% mai mic față de intervalul corespunzător din 2019.

Republica Moldova a importat cu 18,6% mai puține mărfuri din țările Uniunii Europene (UE-27) și cu 9,3% mai puține mărfuri din țările Comunității Statelor Independente (CSI) în ianuarie-iulie 2020, comparativ cu intervalul corespunzător din 2019.

În primele șapte luni ale anului 2020, importurile din UE s-au cifrat la 1,3 miliarde de dolari SUA, deținând o pondere de 45,9% în totalul importurilor. Importurile din CSI au totalizat 733,7 milioane dolari SUA, având o pondere de 25,4% în totalul importurilor.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

167
Tagurile:
expert, exporturi, exportului, Moldova, economia
Tematic
Moldovenii au avut pierderi mari din cauza COVID-19: Cum le-a fost afectată munca
Учения НАТО в Грузии

Noul „manifest” antirusesc al NATO amenință toate țările CSI

76
Summitul din iunie al Alianței Nord-Atlantice diferă de celelalte prin felul în care au fost stabilite prioritățile și prin amenințările de securitate imaginare.

În sistemul de coordonate distorsionat din comunicatul final NATO, Rusia s-a dovedit a fi, în mod previzibil, principala „amenințare la adresa păcii”, Coreea de Nord și Iranul s-au situat pe locul doi - cu o marjă mare, pașnica Republică Belarus a fost „desemnată” drept a treia cea mai importantă amenințare la adresa securității, iar China a fost menționată doar pe locul patru.

Nimeni din lume nu a autorizat NATO să împartă state care au drepturi egale și care sunt independente pe categorii. Cu atât mai inadecvată este argumentarea „acuzației” a alianței, care reprezintă interesele a doar aproximativ zece la sută din populația lumii.

Comunicatul summit-ului de la Bruxelles din 14 iunie este în esență un „manifest” antirusesc - stufos, extravagant, periculos pentru țările CSI și umanitatea în ansamblu. Peste zece articole din „rechizitoriu” sunt dedicate „amenințării rusești” (9-15, 25, 46, 50, 54). Pentru comparație, RPDC și Iranul au obținut câte un punct fiecare (51 și 52), „amenințarea chineză” este desemnată prin două puncte (55 - 56). Documentul este un paradox.

În ultimul sfert de secol, Alianța a bombardat activ Iranul, Afganistanul, Libia, Iugoslavia, Siria și nu are dreptul la declarații de genul: „Acțiunile agresive ale Rusiei reprezintă o amenințare la adresa securității euroatlantice”. Cu toate acestea, comunicatul a menționat că blocul construiește un parteneriat cu Federația Rusă de mai bine de 25 de ani, îndeplinindu-și obligațiile internaționale, iar Rusia „continuă să încalce valorile, principiile, încrederea și obligațiile”.

„Partenerii” nu vor să revină la realitate. După lovitura de stat sponsorizată de SUA-UE la Kiev, revenirea Crimeii la Federația Rusă și summitul NATO din Țara Galilor din 2014, alianța a suspendat „practic orice cooperare civilă și militară cu Rusia”. În același timp, Moscova se presupune că ar trebui și ar trebui să se pocăiască și să se întoarcă la „situația de altădată”.

Adică să cedăm „teritoriile ocupate”: Crimeea Ucrainei, Abhazia și Osetia de Sud Georgia, Transnistria Moldova. În caz contrar, Bruxellesul promite să „răspundă la deteriorarea mediului de securitate ... inclusiv printr-o prezență în viitor în partea de est a Alianței”. Raționamentul reflectă o percepție distorsionată a lumii și aduce în minte concluzia recentă a președintelui francez Emmanuel Macron cu privire la „moartea cerebrală” a NATO. Ascunzându-se în spatele cuvintelor despre pace și securitate, Statele Unite și aliații săi se pregătesc pentru o bătălie cu Rusia, ignorând soarta țărilor și popoarelor vecine.

Acuzații nefondate

Alianța Nord-Atlantică este îngrijorată de creșterea puterii militare a Rusiei în diferite sfere. Potențial militar nou, „activități provocatoare, inclusiv în apropierea granițelor NATO”, exerciții de surpriză la scară largă desfășurate fără notificare prealabilă, continuarea concentrării puterii militare în Crimeea, desfășurarea de rachete moderne cu dublă utilizare în regiunea Kaliningrad, integrarea militară cu Belarus. Trebuie amintit aici că nu Rusia s-a apropiat de granițele alianței, ci NATO s-a extins la granițele rusești. Și de mult timp practică războaie hibride în formatul „revoluțiilor culorate” în spațiul CSI.

NATO nu este o organizație umanitară și reprezintă o amenințare potențială pentru securitatea Federației Ruse. Reacția Moscovei și Minskului este destul de naturală, ei nu au uitat „corecțiile” geopolitice ale alianței din Europa (Iugoslavia), Orientul Mijlociu (Irak, Afganistan, Siria), Africa (Libia) și multe altele.

În absența unor „dovezi” reale, NATO atribuie Rusiei „încercările de a interveni în alegerile din țările aliate și procesele democratice”, „campaniile de dezinformare pe scară largă”, „acțiunile ilegale și distructive ale serviciilor speciale rusești” pe teritoriul alianță și solicită Rusiei să renunțe la definiția dată Republicii Cehe și Statelor Unite de „țări neprietenoase”.

Că chipurile Rusia își diversifică arsenalul nuclear prin desfășurarea unui număr de complexe de rachete cu rază medie și scurtă de acțiune pentru a „constrânge NATO”. Pentru a constrânge la ce? Ce înseamnă fraze goale precum „o politică agresivă de intimidare strategică” dacă țările NATO, pur și simplu, nu au susținut o propunere concretă rusească privind un moratoriu asupra desfășurării INF în Europa?

"Rusia continuă să folosească o retorică agresivă și iresponsabilă în domeniul nuclear, acordând o tot mai mare atenție pe destabilizarea exercițiilor militare convenționale". Scuzați-mă, toate țările lumii efectuează manevre militare pe teritoriul lor și doar membrii NATO practică majoritatea exercițiilor pe teritoriul străin - iresponsabil și agresiv.

Oare Moscova amenință direct pe cineva cu utilizarea armelor nucleare sau își transferă în mod deschis trupele peste ocean pentru a efectua manevre militare în nordul Mexicului, în sudul Canadei? Similar cu ceea ce face Pentagonul în Europa. Sunt exercițiile rusești „prea de proporții”? Deci, la urma urmei, teritoriul Federației Ruse nu are analogi în lume (de două ori mai mare decât SUA), pentru a asigura capacitatea de apărare, sunt necesare instrumente proporționale.

Evident, acuzațiile nefondate aduse Rusiei, care este acuzată de toate „păcatele de moarte” sunt concepute pentru a masca sau a justifica pregătirea reală a Statelor Unite și NATO pentru operațiuni militare împotriva Federației Ruse și a aliaților săi. Sporirea prezenței infrastructurii militare și a trupelor străine ale alianței în România și statele baltice este un exemplu viu de transformare treptată a regiunilor și mărilor pașnice într-o zonă de conflict armat. Pentru demontarea și jefuirea ulterioară a spațiului post-sovietic situat la est. Nu vom aprofunda specificul acaparării (furtului) de către americani a petrolului iranian, irakian sau sirian, dar hidrocarburile siberiene și zăcămintele minerale din Asia Centrală prezintă un „trofeu” cu nimic mai puțin important.

Demontarea CSI-ului pașnic

Comunicatul NATO afirmă: „Conflictul din Ucraina și din împrejurimi în circumstanțele actuale este primul subiect de pe agenda noastră”. Este atașată o listă a „defecțiunilor” Moscovei.

Dar Rusia nu este parte a conflictului din războiul civil din Ucraina. Și nu a fost oare interferența brută (hibridă) a SUA și a UE în procesul electoral din Ucraina care a provocat conflictul armat din Donbass în 2014 și revenirea Crimeii la Rusia? Faptele pot fi negate sau pot fi inventate noi interpretări, dar este imposibil de schimbat. În urma rezultatelor referendumului, Crimeea - în mod pașnic și legitim - a devenit parte a Federației Ruse, iar ireversibilitatea acestui eveniment istoric este statuată în Constituția Rusiei. Cei care doresc să demonstreze în mod agresiv contrariul Rusiei o vor "lua la moacă", dar aceasta nu este o amenințare, ci o reacție la situația creată.

Alianța își reiterează sprijinul pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova „în cadrul granițelor recunoscute la nivel internațional” și solicită Rusiei „să retragă trupele pe care le-a desfășurat în toate cele trei țări fără acordul lor”. Lumea s-a schimbat. URSS și RDG nu mai sunt pe hartă. Datorită participării active a NATO, Iugoslavia a dispărut. Ca un ecou al „revoluției trandafirilor” pro-occidentale din Georgia, au apărut Abhazia și Osetia de Sud care sunt independente de facto, iar Rusia le-a recunoscut de jure în urmă cu mai bine de 12 ani. Într-o zi Georgia și „partenerii” săi vor recunoaște în mod adecvat noua realitate. În acest domeniu, orice discuție despre „ocupație temporară” sau anexare este neconstructivă și periculoasă, cum ar fi 8 august 2008.

Despre inviolabilitatea frontierelor. Conflictul armat din Moldova a apărut din cauza reticenței locuitorilor de limbă rusă din Transnistria de a se integra cu întreaga Republică Moldova în România. Apoi, în 1992, Rusia a propus să trimită un contingent de menținere a păcii al ONU în Transnistria, dar Occidentul a considerat că este prea scump. După o astfel de „consultare”, trupele rusești au primit statutul internațional de menținere a păcii și în Transnistria s-a încetat focul. În istoria modernă a omenirii, aceasta este singura experiență de succes în stabilirea păcii. Aici, în spațiul CSI, Alianța Atlanticului de Nord ar trebui să învețe cum să rezolve efectiv și eficient conflictele și să nu construiască blocuri militare virtuale precum „Georgia - Moldova - Ucraina” cu o orientare deschis antirusească.

Un alt paragraf din comunicat care atrage atenția: „Statele membre NATO rămân profund îngrijorate de evoluțiile din Belarus începând din august 2020. Politicile și acțiunile din Belarus au implicații asupra stabilității regionale". Acesta este un exemplu de ipocrizie politică incredibilă. Despre ce evenimente care destabilizează regiunea vorbim? Din anumite motive, alianța nu este îngrijorată de mitingurile mult mai numeroase și mai de durată ale „vestelor galbene” din Franța sau de asaltul Capitolului de către protestatarii din Statele Unite - cu arestarea ulterioară a peste 400 de persoane. Este altceva?

Voluminosul text al comunicatului NATO din 14 iunie este disponibil pe site-ul oficial în trei limbi și toată lumea poate găsi mai multe neconcordanțe cu realitatea. În concluzie, aș dori să remarc: după 20 de ani de război și rușinosul acord de pace dintre Statele Unite și NATO cu teroriștii talibani, într-o situație de fugă efectivă a trupelor străine din Afganistan, „partenerii” nu ar trebui să fluture în mod atât de activ „bâta” din Europa sau Arctica. S-ar putea produce un ricoșeu, mai ales că într-un conflict ipotetic cu cea mai mare putere nucleară de cea mai înaltă tehnologie ei sunt condamnați. Într-un proces de negocieri între părți egale, sunt posibile compromisuri rezonabile și o coexistență pașnică.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

76
Tagurile:
SUA, summit, NATO, Rusia


Загрузка...
Генерал морской пехоты Фрэнк Маккензи, верховный командующий США на Ближнем Востоке (слева), прибывает в Эр-Рияд, Саудовская Аравия

Nu doar rușii vin. Americanii, strâmtorați de un nou jucător puternic