imagine din arhivă

Cine ne va găti acum? Restaurantele au pierdut 60% din angajați: „Au plecat cei mai buni”

379
(reînnoit 15:52 10.09.2020)
Restaurantele și cafenelele au fost puse la pământ de măsurile antiepidemice. Realitatea se vede cel mai bine în cifre - 60% dintre cei care munceau în sector sunt acum șomeri. Pagubele sunt nu doar materiale - pierdem capitalul uman.

CHIȘINĂU, 10 sept - Sputnik. Gheorghe Macari a muncit timp de 8 ani în domeniul HoReCa și a acumulat o vastă experiență în toată această perioadă. Devotamentul și efortul pe l-a făcut n-au fost în zadar - și-a făcut de-a lungul anilor un nume, devenind unul dintre cei mai apreciați specialiști din Moldova. Timp de trei ani a fost simplu bucătar, apoi alți trei - bucătar-șef, iar în ultimii doi a ajuns bucătar-șef al unei întregi rețele de restaurante.

Însă atunci când succesul părea să-i surâdă cel mai mult a primit lovitura cea mare - rețeaua de restaurante în care muncea s-a închis din cauza pandemiei, așa cum s-a întâmplat, de altfel, cu toate localurile din Moldova. Tânărul și soția sa, care muncea tot în domeniul HoReCa în calitate de chelner și era și însărcinată, s-au pomenit peste noapte fără niciun venit.

Gheorghe Macari și soția sa
© Photo : Arhiva personală / Gheorghe Macari
Gheorghe Macari și soția sa

La început nu și-a dat seama cât de gravă este situația. A stat mai întâi acasă câteva săptămâni, dar, când a văzut că deschiderea restaurantelor s-a amânat de câteva ori, s-a îngrijorat profund. 

„Am început să-mi fac griji, pentru că deja știam că soția este însărcinată și trebuie sa iau o decizie. În Moldova nu puteam să-mi acoper toate cheltuielile. Probabil fac parte din categoria celor mai afectați de criza Covid-19. Statul trei luni ne-a ținut închiși în case fără nici un suport financiar”, a declarat Gheorghe Macari pentru Sputnik Moldova.

Circumstanțele l-au forțat să ia o decizie tranșantă - a hotărât să plece peste hotare ca să-și poată întreține familia. Așa a ajuns să muncească în Ungaria, la un restaurant și o mică pensiune. 

„Am activat în sectorul HoReCa 8 ani și niciodată nu am dorit sa muncesc în străinătate, am dorit sa lucrez acasă, alături de familie. A fost o decizie complicata de a pleca, am lăsat acasă soția însărcinată, părinții și frații. Aici, în Ungaria, activitatea sectorului HoReCa o fost întreruptă timp de o luna, când s-a activat în regim de livrare, catering și la pachet. Au lucrat puțini angajați. Restul au primit ajutor din partea statului. În Moldova nu am primit nimic”, susține Gheorghe Macari.

Tânărul își dorește foarte mult să revină acasă, dar nu se va întoarce, dacă starea lucrurilor în țară nu se va îmbunătăți. În situația lui Gheorghe Macari s-au pomenit mii de angajați, după sistarea activității în domeniu din cauza pandemiei. 

Domeniul pierde cei mai buni specialiști

Pandemia a fost o lovitură puternică pentru sectorul HoReCa, care nu doar a ratat venituri, ci a pierdut cei mai buni specialiști. 

O confirmă fondatorul mai multor rețele de cafenele și restaurante din Chișinău Dumitru Cebotarescu.

„La mine au plecat câteva persoane foarte bune peste hotare ca să facă bani și să-și plătească datoriile. Sunt băieți foarte buni și lucrează acum în hoteluri din Ungaria, Marea Britanie. Sunt specialiști pe care eu n-am să-i pot întoarce, pentru că eu nu sunt capabil să-mi asum responsabilitatea din numele Guvernului, să am grijă de 50 de mii de familii care sunt în domeniul HoReCa”, a declarat Dumitru Cebotarescu pentru Sputnik Moldova

Așa s-a pomenit omul de afaceri fără specialiști calificați din cauza crizei. Cei care au venit să-i înlocuiască pe cei plecați nu aveau experiența necesară, iar unii chiar nu știau să gătească. Problema, spune Dumitru Cebotarescu, nu este atât de simplă cum poate părea la prima vedere, ci una complexă, care amenință întreg sistemul. 

„Eu văd că tinerii care vin la noi nu au gătit acasă. Ei nu știu să gătească bine nici mămăligă. Și asta e foarte trist. Uneori băieții care vin de la cursuri fac mămăliga parcă e piure. Este trist. Nu așa de mulți specialiști au rămas la noi ca să păstrăm la un nivel înalt totul, astfel încât oamenii care vin la noi să rămână mulțumiți. Noi putem să pierdem un domeniu întreg, putem să pierdem persoanele care pot găti, persoanele care să transmită cultura gătirii”, a remarcat Dumitru Cebotarescu.

Omul de afaceri spune că, spre deosebire de mulți colegi de-ai săi, n-a lăsat mâinile în jos și a făcut tot ce i-a sta în puteri ca să supraviețuiască în condiții de criză. 

„Noi ne-am schimbat, ne-am modificat, ne-am ajustat. Noi încercăm să modificăm principiul de lucru și propriu-zis produsul, așa că oricum ne trebuie oameni și echipă puternică”, a declarat Dumitru Cebotarescu pentru Sputnik Moldova.

Dar nu la fel de bună este situația în celelalte rețele de restaurante. Aici cifrele vorbesc cel mai elocvent.

Perspective sumbre

Datele Biroului Național de Statistică arată că în trimestrul doi al anului curent numărul angajaților din sectorul HoReCa a scăzut cu tocmai 60 la sută. Altfel spus, șase din zece angajați și-au pierdut locul de muncă. 

Președintele Asociației Naționale a Restaurantelor și Localurilor de Agrement Aneta Zasavițchi a explicat însă pentru Sputnik Moldova că, de fapt, nu este vorba despre o concediere. Contractele celor care în prezent nu muncesc sunt doar înghețate și ei vor putea reveni la muncă, dacă lucrurile vor reveni la normalitate, iar localurile vor lucra la capacitate maximă. Cer este un lucru - nimeni în prezent nu poate prognoza când se va întâmpla acest lucru. 

„În jur de 60% din potențialul serviciilor noastre nu este prestat din cauza restricțiilor. Chiar și permisiunea de a face anumite mese festive, fără dansuri, doar cu muzică de ambianță și distranța între persoane, taie din elanul oamenilor să facă mese de sărbători. Respectiv, noi acum lucrăm la capacitate de 45 de procente. Din aceste considerente, vă dați seama că, dacă noi nu putem avea anumite activități, noi nu mai avem nevoie de un număr atât de mare de personal. Dacă anterior la o terasă cu 30 de locuri lucrau 3 chelneri, acum lucrează un singur chelner fără ajutor de gospodar. Din aceste motive, foarte mult personal nu este concediat, dar este în stand by, în așteptare de scoatere a acestor restricții, pentru a reveni la normalitate”, a declarat Aneta Zasavițchi pentru Sputnik Moldova.

Proprietarii restaurantelor au obosit de situația incertă în care se află deja de jumătate de an și spun că nu pot face nici prognoze și nici elabora strategii din lipsă de claritate. 

„Din păcate perspectivele ca acești angajați să revină la muncă nu depind de noi, de agenții economici, pentru că aceste măsuri au fost luate în urma deciziei Comisiei Naționale Extraordinare pentru Sănătate Publică. Decizia nu ne aparține, cum nu ne-a aparținut nici la închidere sau redeschidere. Noi doar procedăm ca un efect domino în urma deciziilor care se iau la nivel guvernamental. Noi practic trăim cu ziua de astăzi și nu avem nicio predictibilitate în ceea ce ține de angajați”, a mai spus Aneta Zasavițchi. 

Oricât de dificilă ar fi decizia de a reduce personalul, multe companii recurg la acest lucru, pentru că nu au de ales. 

„Sunt angajați care ani de zile au fost alături de companie și chiar este foarte greu să-i pui în așteptare sau să întrerupi contractul cu ei, pentru că nimeni nu vrea să își piardă echipa în care a investit și cu care a avut reușite frumoase împreună. Este foarte dureros, pentru că înțelegi că aceste persoane cu greu își vor găsi în altă parte un loc de muncă, întrucât mulți fac optimizări pe anumite servicii sau cheltuieli și nu se știe dacă revenirea la normalitate va putea să îi reîncadreze pe toți cei care acum stau în așteptare”, a mai declarat președintele Asociației Naționale a Restaurantelor și a Localurilor de Agrement.

Restaurantele și cafenelele din Moldova și-au sistat activitatea pe data de 16 martie a anului curent, iar mai mulți proprietari și angajați din această industrie au protestat de câteva ori în fața Guvernului împotriva acestei decizii.

Localurile și-au reluat activitatea începând cu 15 iunie. Cu toate acestea, situația rămâne a fi una complicată. Anterior, reprezentanții ramurei au estimat că 60 la sută din întreprinderile din domeniul HoReCa vor dispărea până la sfârșitul anului. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

379
Tagurile:
angajați, HoReCa, restaurante
Cât de periculos este vaccinul

Cât de periculos este vaccinul: SUA solicită un răspuns, Europa numără profiturile

84
(reînnoit 17:33 29.09.2020)
Dacă în procesul viitoarei vaccinări în masă se dovedește brusc că medicamentul AstraZeneca dăunează cu adevărat sănătății umane, acest lucru nu va avea consecințe fatale pentru companie.

Problemele vaccinului AstraZeneca, dezvoltat în comun de compania farmaceutică britanico-suedeză cu același nume și de Universitatea din Oxford, au luat o nouă turnură, scrie editorialistul RIA Novosti Irina Alksnis.

SUA nu doar că n-au reluat testările înghețate în urmă cu câteva săptămâni, dar totodată principalele medii de informare americane își pun tot mai multe întrebări cu privire la siguranța medicamentului. Cei mai vocali au fost jurnaliștii de la CNN.

Un prim lot de vaccin Sputnik V, livrat în Belarus
РФПИ и Центр имени Гамалеи

După cum știți, studiile clinice ale AstraZeneca au fost suspendate de două ori - în iulie și septembrie: un cuplu de voluntari au prezentat simptome neobișnuite de origine neurologică. S-a constatat că ambele cazuri nu au legătură cu vaccinul administrat oamenilor, iar studiile sunt în curs de desfășurare în majoritatea țărilor, inclusiv în Marea Britanie.

Cu toate acestea, oamenii de știință americani și profesioniștii din domeniul sănătății din SUA s-au dovedit a fi mai băgăreți și au constatat discrepanțe grave în rapoartele privind efectele secundare.

AstraZeneca a explicat incidentul din iulie cu un caz de scleroză multiplă nediagnosticat anterior. Dar pe site-ul Universității din Oxford, el este descris ca „simptome neurologice inexplicabile”.

În cea de-a doua istorie, din septembrie, compania a declarat public că femeia voluntară a dezvoltat o „boală inexplicabilă”. Dar în documentația internă acest caz apare ca mielită transversă (o boală neurologică rară).

Președintele rus Vladimir Putin
© Sputnik / Михаил Климентьев

Drept urmare, americanii pun acum întrebări absolut logice cu privire la motivele acestei discrepanțe. AstraZeneca a primit deja plângeri serioase cu privire la transparența activității sale privind vaccinul, iar controversa care a apărut acum subminează și mai mult credibilitatea medicamentului și siguranța acestuia.

În plus, este și aspectul cu privire la natura generală a problemelor de sănătate întâmpinate de voluntari. Așa cum s-a exprimat direct unul dintre profesorii-imunologi americani în legătură cu acest lucru: faptul că ambele boli sunt de natură neurologică este de-a dreptul „șocant”.

Poate că AstraZeneca a avut doar ghinion și este într-adevăr o coincidență nefericită care nu are nimic de-a face cu vaccinul dezvoltat. Dar bunul simț necesită cel puțin clarificarea acestui moment - și ar trebui să aducem un omagiu serviciilor responsabile americane, care nu și-au îngropat capul în nisip și le-au înghețat testările.

Aici este destul de surprinzătoare poziția colegilor lor europeni, care au preferat să nu observe toate aceste ciudățenii și au permis să continue testele.

În orice caz, seninătatea autorităților UE și a companiei în sine pe un subiect atât de sensibil care amenință să se transforme în probleme uriașe (dacă vaccinul este cu adevărat nesigur) are o explicație simplă.

Recent, Agenția de Presă Reuters, citând un oficial al UE, a raportat că AstraZeneca a primit ”imunitate” parțială ca parte a unui acord de vaccinare cu Uniunea Europeană.

Acordul a fost semnat în august, dar unele dintre detaliile sale delicate au fost anunțate abia acum.

Concluzia este că compania farmaceutică va furniza Uniunii Europene preparatul la un preț relativ mic, dar în schimb nu va fi responsabilă financiar (peste o anumită limită) pentru efectele secundare ale utilizării lui. Scopul exact al tranzacției nu a fost dezvăluit, dar se știe că Europa va plăti AstraZeneca 2,5 euro pentru o doză. Producătorul francez de produse farmaceutice Sanofi, care își dezvoltă medicamentul împreună cu concernul GlaxoSmithKline, l-a vândut Europei cu zece euro - și nu i s-a acordat imunitate.

Apropo, ambele companii au primit deja plăți nerambursabile în avans din partea UE. Pentru AstraZeneca plățile au constituit 336 de milioane de euro pentru 400 de milioane de doze, iar Sanofi a primit 324 milioane pentru 300 de milioane de doze.

Astfel, dacă în procesul viitoarei vaccinări în masă se dovedește brusc că medicamentul AstraZeneca dăunează sănătății umane într-un număr semnificativ de cazuri, acest lucru nu va avea consecințe fatale pentru companie. Guvernele naționale, sau mai bine zis contribuabilii din țările respective, vor plăti despăgubiri victimelor.

De asemenea, este impresionant faptul că establishmentul european mizează pe două vaccinuri cu abordări atât de diferite de dezvoltare. Este clar că acest lucru oferă multe oportunități de manipulare socială și politică. Va fi interesant să vedem în ce state ale UE ce preparat va ajunge, precum și modul în care vor fi distribuite în interiorul țărilor în sine, în funcție de bunăstarea regiunilor și de statutul social al persoanelor care locuiesc în ele.

Ceva sugerează că pentru europeni aleși, a căror sănătate nu poate fi periclitată de un medicament dubios, medicamentul Sanofi va fi întotdeauna la îndemână, pentru care va trebui să ofere garanții compania franceză însăși, ceea ce înseamnă că există mult mai multă încredere în siguranța și eficacitatea acestuia.

În acest context, realitățile rusești arată aproape exotice, unde mulți cetățeni cunoscuți și de rang înalt au devenit participanți la studiile vaccinului rusesc. Și mass-media mondială a susținut chiar că reprezentanții elitei ruse au fost vaccinați cu un medicament care nu a trecut testele clinice de mai multe luni.

Putem doar ghici cum se leagă acest lucru cu atacurile lor asupra ”Sputnik-V”, legate de o posibilă nesiguranță a acestuia.

Probabil că Occidentul este pur și simplu sortit ca în raport cu Rusia să se ghideze de principiul ”pe care și ce-l doare”.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

84
Tematic
Liderii religioși protestează: vaccinul AstraZeneca folosește celule de fetus avortat
AstraZeneca a oprit testările pentru vaccinul anti-COVID - iată din ce cauză


Загрузка...
Orașul Soroca în carantină, aprilie 2020

Ce spun experții despre alertele pandemice la nivel local

176
(reînnoit 16:05 29.09.2020)
Carantinele zonale sunt o alternativă rațională la carantina la nivel național, au apreciat pentru Sputnik Moldova experții economici Roman Chircă și Viorel Gîrbu și Ana Moraru, coordonatorul Serviciului de comunicare al Congresului Autorităților Locale din Moldova.

CHIȘINĂU, 29 sept – Sputnik. Este mai rațională instituirea gradelor de alertă pandemice și, implicit, a stării de urgență în sănătatea publică pe unități teritorial-administrative, au apreciat experți solicitați de reporterul Sputnik Moldova. În opinia lor, carantina la nivel național trebuie aplicată doar în cazuri extreme.  

Reamintim, că prin hotărârile sale din ultimele zile, Comisia Naţională Extraordinară de Sănătate Publică (CNESP) a decis că, din 1 octombrie, unitățile administrativ-teritoriale vor fi în drept să declare codurile de alertă roșu, portocaliu sau galben de COVID-19 la nivel local și a publicat tabelul cu gradele de alertă pandemică ce corespund în prezent raioanelor și municipiilor. Culoarea roșie este predominantă în respectivul tabel, iar „Codul Roșu” este echivalent cu starea de urgență în sănătate publică.  

Ministerul Sănătății a precizat astăzi că în cadrul ședinței Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică din 28 septembrie s-a decis instituirea, începând cu 1 octombrie 2020, a stării de urgență în sănătate publică în unitățile administrativ-teritoriale pentru care a fost stabilit gradul de alertă „Cod Roșu”. 

Expertul economic Roman Chircă, expertul economic Viorel Gîrbu și coordonatorul Serviciului de comunicare al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), Ana Moraru, au comentat pentru Sputnik Moldova că noul mecanism este mai potrivit.

„Da, desigur, este mai rațional așa, mai flexibil. Codul Roșu impune anumite limitări, inclusiv pentru activitățile economice. Fragmentarea la nivel de raion face ca aceste limitări să fie aplicate mai relevant față de riscurile existente”, a apreciat Viorel Gîrbu.

În opinia sa, codurile pandemice ar trebui aplicate chiar la nivel de sat sau comună, pentru o mai bună gestionare a situației.

„Așteptăm ca alertele să fie aplicate la nivel de localitate, și nu de raion. Așa este cel mai optim. Autoritățile locale de nivelul unu să decidă. Autoritățile raionale să ofere coordonare și acord în acest sens, dar decizia să se aplice la nivel de localitate, este cel mai eficient așa”, a spus Viorel Gîrbu.

Prin instituirea normelor restrictive separat pentru unitățile teritorial-administrative evităm instituirea carantinei la nivel național, a subliniat expertul economic Roman Chircă. Potrivit lui, carantina generală este un instrument ce trebuie folosit doar în situații extreme.

„Este vorba de instituirea normelor restrictive pentru unități separate, pentru evitarea introducerii carantinei la nivel național. Are efecte de izolare a focarelor pandemice și gestiune în funcție de evoluția pandemică”, a apreciat Roman Chircă.

„Carantina totală este un instrument care trebuie utilizat doar în cazuri extreme, atunci când se identifică focare epidemice intense. În cazul COVID-19, carantinele totale au fost de natură să provoace crize economice majore”, a menționat expertul economic.

Dar și carantinele zonale ar trebui instituite doar în cazuri extreme, în opinia sa.

„Carantinele zonale ar putea fi o alternativă pentru carantina la nivel național, ar reduce din daunele economice, dar trebuie aplicate targetat și doar în cazuri extreme”, a spus Roman Chircă.

Noul mecanism, care promite instituirea codurilor pandemice la nivel local este mai bun și în opinia Anei Moraru, coordonatorul Serviciului de comunicare al CALM.

„La nivel local se cunoaște mai bine care este situația în comunitate și astfel se poate de intervenit prompt. La începutul pandemiei, primăvara, autoritățile publice locale nu puteau institui carantina fără a avea decizia de la centru și se întârzia mult”, a spus Ana Moraru.
Gradul de alertă pe unități administrativ-teritoriale
Gradul de alertă pe unități administrativ-teritoriale

Precizăm că, potrivit deciziei CNESP, Comisiile teritoriale de profil vor institui măsurile de sănătate publică conform Planului de pregătire și răspuns la infecția cu Coronavirus de tip nou (COVID-19) – Versiunea 2, în corespundere cu gradul de alertă din teritoriul administrativ gestionat. „Codul Roșu” este echivalent cu starea de urgență în sănătate publică.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

176
Tagurile:
experți, COVID-19, alertă
Тема:
Coronavirusul, știri de ultima oră
Tematic
De ce nu poate fi grăbită vaccinarea împotriva COVID-19
Numărul cazurilor noi de COVID-19 este în scădere
COVID-19 Moldova: Câți elevi și profesori sunt infectați
COVID-19 în Moldova: Raioanele vor putea declara „COD ROȘU”


Загрузка...
Nikol Pașinean

Premierul Armeniei acuză Turcia de implicare în conflictul cu Azerbaidjan

0
(reînnoit 21:03 29.09.2020)
Premierul Armeniei declară că este amenințată existența poporului armean, iar Turcia este implicată în conflict. Președintele Azerbaidjanului neagă orice participare a militarilor turci.

BUCUREȘTI, 29 sep – Sputnik. Agravarea conflictului din Karabahul de Munte pune în pericol însăți existența poporului armean, a declarat prim-ministrul țării, Nikol Pașinean, la postul de televiziune Rossiya 1.

Acesta a cerut comunității internaționale să condamne acțiunile Azerbaidjanului și Turciei și a solicitat Ankarei “să plece din regiune”.

“Prezența militară a Turciei în Caucazul de Sud nu promite nimic bun”, a spus premierul armean.

Totodată, șeful guvernului Armeniei susțiune că Turcia este implicată, de facto, în conflict.

“E o nuanță foarte importantă – Turcia este implicate în acest proces”, a declarat Pașinean.

“Potrivit unor informații certe, instructorii militari și militari de rang înalt se află acum în punctele de comandă din Azerbaidjan și pe alocuri chiar conduc acțiunile militare”, a adăugat premierul Armeniei.

Pe de altă parte, președintele azer, Ilham Aliev, a infirmat declarațiile părții armene, negând orice participare a Turciei în conflict.

“Suntem recunoscători statului și poporului turc pentru solidaritatea și susținerea acordată nouă. Turcia nu participă în nicio altă calitate în acest conflict. Toate zvonurile potrivit cărora Turcia este parte a conflictului, răspândite de partea armeană, au un caracter provocator sau, cum s-ar spune acum, sunt niște fake news”, a declarat liderul azer la postul de televiziune Rossiya 1.

Duminică, Ministerul Apărării al Azerbaidjanului a declarat că forțele armate ale Armeniei au atacat localitățile de pe linia de contact din Karabah, provocând victime printre civili. Potrivit Ministerului Apărării al Armeniei, Karabahul “a fost supus unor atacuri aeriene și cu rachete”.

Nagorno-Karabah: Vor putea oare Azerbaidjanul și Armenia să înceteze focul și să se înțeleagă?
© Sputnik / RUPTLY / TV/Государственные учреждения Азербайджана и Армении

Purtătorul de cuvânt al președintelui autoproclamatei Republici Karabahul de Munte, Vagram Pogosean, a spus că focurile de artilerie au vizat localitățile din Karabah, inclusiv capitala regiunii Stepanakert, și a îndemnat populația să se ascundă. Autoritățile republicii nerecunoscute au anunțat stare de război și mobilizare generală. Guvernul Armeniei, la rândul său, a anunțat și el stare de război și mobilizare din cauza situației din Karabah.

Baku și Erevan s-au acuzat reciproc de tensionarea situației. Ministerul Apărării al Azerbadjanului afirmă că focul a fost deschis de partea armeană, iar forțele azere au declanșat o operațiune de contraofensivă. Ministerul Apărării al Armeniei declară că regiunea Karabah a fost supusă unor atacuri aeriene și cu rachete din partea Azerbaidjanului.

Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a îndemnat Baku și Erevan să înceteze imediat focul și să recurgă la negocieri. Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) a subliniat că acest conflict trebuie să fie soluționat doar pe cale pașnică, cu implicarea grupului OSCE de la Minsk. 

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

0
Tagurile:
Armenia, premier


Загрузка...